Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE��TE
Rezultatele 411 - 420 din aproximativ 1968 pentru PE��TE.
Ion Luca Caragiale - Norocul culegătorului
... lucrez așa de mult pentru atât de puțin câștig. - Bine, zise maica starița... Atuncea, dacă-i așa, o să mă rog de fiu-meu să te norocească". Și râdică ochii ei sfinți și dulci cum îi cerul senin, în sus și zise: "Fiul meu, fiul meu! fă-mi pe gând și dă omului ăstuia necăjit, că e omul nostru, ce mă rog eu: scutește-l de atâta oboseală, și dă-i și lui un ... de joci tontoroiul singură fără flașnetă măcar?" Aș! femeia n-aude, n-avede: dă-i nainte! ba încă sare și-l ia de gât și pe el și-l târăște și-l învârtește, dă-i la dreapta, dă-i la stânga, mă rog, ca nebunii, până ce cad amândoi pe câte un scaun gâfâind. Bietul om începe să-și facă cruce ca de alte alea. "Să știi că mi s-a smintit femeia ... a răsuflat nițel, s-a sculat de pe scaun și zor-nevoie să-l ia iar la danț. El de frica tontoroiului, zbughi pe ușă-afară! Ea după el!... și-i spune toată pricina veseliei ei, pe cum că ...
... ce fel de boieri ai dracului or fi și ăia! încinși cu tei ca la Fefelei! (Râzând crescendo.) Să meargă după el!... să vază ea pe dracu!... război e ăla, ce? te joci, țațo ? nu-i caută că e fata lui popa Petcu! (Râde cu multă poftă; s-apleacă s-apuce de gât pe avocat și să-l tragă cu urechea la gura ei. Avocatul face la vreme o mișcare inteligentă și scapă. Ea face mișcarea ei grațioasă cu ... stâng și cu un zâmbet plin de intenție) ai înțelegut unde bate vorba Tarsiții priotesii! (Face mare haz și fumează cu multă poftă.) Avocatul: Lasă, te rog, cocoană; lasă-l pe dumnealui să răspunză la întrebări; altfel nu pot sezisa speța. (Cătră tânărul:) Mă rog, să vedem... Ce plângeri pozitive și întemeiate pe probe putem s-aducem contra soției noastre? Cocoana: Berechet! Avocatul: Cum? Cocoana: Cu martori. Avocatul: Ce-or să spuie, de exemplu, martorii? Cocoana: Ei, bravos ... ai? să-i înveți ce să spuie... Martori găsim noi. Tânărul: Mai întâi, domnule avocat, eu vreau să dau divorț fiincă n-o mai iubesc pe dumneei... Avocatul: Dar dacă dumneei te ...
... amorului... S-a perdut obiceiul serbărilor de mult. În vastele săli goale în care locuiesc baronii ori prinții noștri, nu se obișnuiesc serbări, pe înaltul scărilor de marmoră nu mai stă cel ce ținea în mîna lui ridicată șoimul pe care magnați și seniori se întreceau să-l ieie, ca un semn că-și iau asupră-și toate cheltuielile serbărilor. Viața noastră e mizeră și ... paharul pus dinaintea lui, și el sorbea necurmat dintr-un pai otrava care poate îl făcea să uite cine era. Pleoapele i se lăsau grele pe moartele globuri, și stînd așa, visa cine știe ce visuri de înger căzut. Și eu, ca unul ce cetisem pe Dorian Gray și mă îmbătaseră de atîtea ori, în anii mei de atunci, de nestematele semănate în Casa grenadelor , care plînsesem pe tristele pagini din De profundis , eu care auzisem și știam cum fusese primit acest prinț al poeților în Paris, cum elita întreagă a cugetării ... și arunca banii și paradoxele cu atîta dărnicie la cele patru vînturi, stam și priveam la el, și nu-mi puteam închipui cum poate să te legene și să te ...
Vasile Alecsandri - Radu Calomfirescu
... are, Că-i creștină și bătrână Ș-a să-ajungă-a-fi cadână, De râsul căpcânilor Prin casa păgânilor. [2] Rogu-te, măria-ta, De vroiești a m-ajuta, Dă-mi ajutor pe Buzești Și pe cei tustrei Căplești, Purtătorii oștilor Și fruntea boierilor!" Mircea-vodă-l asculta Și din gură cuvânta: ,,Alei! Radule mișel! Mai așteaptă tu nițel, Până ce ... Gonea el, mereu gonea, Gonea, nu mai ostenea, Nebăut și nemâncat, De dor mare frământat. Când a fost a treia zi, Pe tătari el îi zări, Atunci Nedea că grăi: ,,Hei! stăpâne Radule, Ascultă-mi povețele, C-acum e pe vitejie, Pe vinceală sau robie, Taie tu marginile, Eu să tai mijloacele; Care-a scăpa de la mine Să nu scape de la tine!" În ... se izbeau, Vârtej de moarte făceau, Și tăiau, nene, tăiau, Pe tătari îi risipeau, Și pe cei robiți scoteau Și pe-acasă-i trimiteau. Dar pe maică-sa bătrână N-o găsea-n ceata păgână. Radu-n scări se ridica, Ca vulturul se uita Peste câmpii Lăpușnii, Peste câmpi merei pustii ... ...
... nu vrei să te puie, mititelule? — Nici în stogul de fân, dar nici trântit într-un ungher al ferăriei, ca tine. Ia spune-mi: te mai ie cineva în mână decât ferarul? — Ia ascultă, te prea întreci cu șaga, piciule! Dacă șezi la cinste, și toți îngrijesc de tine, cum zici, de ce li împungi degetele? — Da împung pe ... — Măi! da' ruginit mai ești! — Ruginit cum sunt, eu v-am făcut și trebuie să ascultați de sfaturile mele. — Așa este, dar te prea lauzi; las' mai bine să te laude alții. Și tu faci trebi bune, și eu; numai atâta, că tu faci lucruri mai din topor, eu mai delicate; tu șezi totdeauna cu ... și guraliu? Croitorul tău trebuie să împungă mai mult de zece ori, până când ferarul meu mă rădică o dată; croitorul tău rupe altă dată pe zi câte zece ace; ferarul însă mă are pe viață, ba mă poate lăsa și de zestre la copiii de copiii săi. Ș-apoi încă una: cine dintre acești doi meșteri e mai grebănos ... treabă. C-apoi atunci iarăși mi-ți ajunge drăguș la căuș, și soră-mea nicovala vă va ține în spate, iar eu vă voiu bate pe
Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul I. Ionienele
... Sau marea amorată de dînsul, Cytheree, În unde-i l-a sorbit? De juna preoteasa ce-ți servă, zi și noapte, O, zee, te îndură și spune un cuvînt. Phebus acum apare și niște surde șoapte Aud trecînd pe vînt.â€� Așa se roagă Hero la zee cu-nfocare. Cyprisa nu răspunde. Phebus a răsărit; Și corpui lui Leandru zdrobit, adus de ... în suspine Durerea ce se naște în sufletu-i duios, Și plîngerile sale d-amărăciune pline Răsună dureros: ‑ “Sub mirtii ce se-nclină pe tempiul Cythereei, Eu, Hero, preoteasa și favorita zeii, Cînd soarele dispare în aburi de rubin. Pe harpa-mi de ivoriu cîntam un imn divin; Văzui trecînd la templu Leandru-ntîia oare, El îmi păru mai dulce decît frumosul soare, D-o ... vieții mele s-a prefăcut în fiere! Leandre, dulce soare al sufletului meu, Tu ai pierdut lumina ce-atît iubisem eu! Stins, tu te-nchini pe țărmul ce cu a ta junie Se-mpodobea ca noaptea cu steaua aurie. D-acuma întristarea domni-va cu dulci șopți Și paserea ... prin nopți Suavele acorduri, ce două lire june ...
... avut. Eu însă, care mi-am jertfit atîtea nopți ca să deprind farmecul misterios al cuvintelor, dacă îmi vei ajuta, voi încerca prin ele să te rechem din lumea umbrelor și să te fac să trăiești măcar o clipă mai mult viața pe care o iubeai cu atîta patimă. Se face o seară furtunoasă ca șl asta, și noi suntem doi copii nevrîstnici, într-un oraș tăcut. Teiul ... își trimite mirosul lui tulburător și o lîncezeală ne-a cuprins parcă pe amîndoi. Tu ești mai răsărit ca mine și mirosul acesta te neliniștește, îți dezvăluie lucruri care încă dorm în mine și pe care nu le înțeleg. Și în tăcerea aceasta, zgomotul unor pași mărunți a trezit noaptea și te-a făcut să tresari. Da, imboldul dragostei se trezise în tine, și grădinița noastră nu te mai încăpea. Un cuvînt brutal m-a făcut să înțeleg atuncea că prietenia noastră era un obicei, o deprindere cotidiană, impusă de copilăria ... împreună. Decorul de vis se împrăștia, sfărîmat de cuvîntul tău brutal, și te-am lăsat să pleci singur, cu pașii tăi grei, după pașii mărunți, ...
Petre Ispirescu - Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte
... boierii și împăratul deteră în genuchi, cu rugăciune să nu părăsească împărăția; fiindcă, ziceau boierii: - Tatăl tău de aci înainte e bătrân, și o să te ridicăm pe tine în scaun, și avem să-ți aducem cea mai frumoasă împărăteasă de sub soare de soție. Dar n-a fost putință să ... dete înscris cu sângele său. - Să-ți trăiască calul, Făt-Frumos, îi mai zise ea, ca un năzdrăvan ce este, căci de nu era el, te mâncam fript; acum însă m-ai mâncat tu pe mine; să știi că până azi nici un muritor n-a cutezat să calce hotarele mele până aicea; câțiva nebuni carii s-au ... a o face d-abia au ajuns până în câmpia unde ai văzut oasele cele multe. Se duseră acasă la dânsa, unde Gheonoaia ospătă pe Făt-Frumos și-l omeni ca pe un călător. Dar pe când se aflau la masă și se chefuiau, iară Gheonoaia gemea de durere, deodată el îi scoase piciorul pe care îl păstra în traistă, i-l puse la loc și îndată se vindecă. Gheonoaia, de bucurie, ținu masă trei zile d-a rândul ... ...
Petre Ispirescu - Fata cu pieze rele
... darul fetei și tăcu. A doua noapte îi muri cățelușul. Atunci ea zise: - Fata mea, să-ți iei ale trei fuioare și să te duci din casa mea, că de când ai venit tu, pagubele se țin lanț. Cățelul ăsta nu l-aș fi dat nu știu pe ce, fiindcă îmi păzea coliba, și-l am de atâția mari de ani. - Lasă, mămușoară, nu te supăra, îți dau eu cu ce să-ți cumperi altul, ba încă săÂți mai și rămâie. Și scoase de-i mai dete o giuvaierica ... giuvaierica. A treia zi găsiră și pisica moartă. - Să te duci, fetico, din casa mea, zise baba și îndărăt să nu te mai întorci. Te văz a fi fată de oameni, te văz că ai scule, dară lipsă de așa bogății. Mai bine eu cu sărăcia mea și să trăiesc în ticnă. De când ai venit tu ... pleca, se dezbrăcă de hainele sale cele bune și ceru de la babă niște zdrențe d-ale ei. Baba ca să scape de dânsa, căută pe după perne, pe sub pat, pe ...
Ștefan Octavian Iosif - Elegie (Iosif, 2)
... făcându-mă să plâng, Miresme dulci de flori și frunze moarte, Parc-aș străbate într-un veșted crâng. Parc-aș vedea iar toamna ce-ntârzie Pe lunca fermecatului Siret, Și-aud cea de pe urmă poezie Ce mi-o spuneai așa duios și-ncet. Prieten mort, ți-aduci aminte oare De zilele seninei primăveri, Când îndrăgeam un fluture, o ... port? N-ai fi văzut că cinstea-i vorbă goală, Că totu-i fals și sterp, n-ai fi văzut Cum cel mai bun prieten te înșală Cu cât mai mult în el te-ai încrezut? Și n-ai fi plâns, ca sub lumina stelei La Getsemani, marele Isus, N-ai fi strigat în spasmele-ndoielii: "O, Eli, Eli ... o țărancă — e bătrâna-ți mamă — Cu fruntea rezemată de sicriu, Nemaiputând decât abia să geamă De mult ce-a plâns pe singurul ei fiu... Iar când plecarăm, coborî o ceață Ca un zăbranic mohorât și greu, Întocmai ca posomorâta viață Pe care-ai dus-o tu, și-o duc azi eu... Te-am plâns atunci... nu te mai plâng acuma. Din tot ce-am fost visat, m-aș mulțumi Să mă-nvelească și
Alexandru Vlahuță - România pitorească
... CĂLUGĂRENII 1.13 ÎNTRE ȚĂRMURILE NOASTRE 1.14 PODUL DE PESTE DUNĂRE 1.15 BRĂILA 1.16 GALAȚII 1.17 TULCEA 1.18 SULINA 2 PE MAREA NEAGRĂ 2.1 PE INSULA ȘERPILOR 2.2 CONSTANȚA 3 ÎN MUNȚII NOȘTRI 3.1 PE COLIBAȘI 3.2 LA UMBRĂ 3.3 VALEA MOTRULUI 3.4 MÂNĂSTIREA TISMANA 3.5 TÂRGU-JIU 3.6 PE VALEA JIULUI 3.7 PE ÎNĂLȚIMILE PĂRÂNGULUI 3.8 PE COAMA MOHORULUI 3.9 ÎN NOVACI 3.10 MÂNĂSTIREA ȘI PEȘTERA POLOVRACI 3.11 ÎN VÂLCEA 3.12 PE CHEIA BISTRIȚEI 3.13 RÂMNICU-VÂLCII. VALEA OLTULUI 3.14 LA CÂINENI 3.15 PE ARGEȘ. CURTEA-DE-ARGEȘ 3.16 CÂMPULUNG 3.17 RUCĂR. DÂMBOVICIOARA 3.18 TÂRGOVIȘTEA. RUINILE 3.19 PE IALOMIȚA. DE LA TÂRGOVIȘTE LA PETROȘIȚA 3.20 PRIN CHEIA TĂTARULUI LA SCHITUL PEȘTERA 3.21 PE OBÂRȘIA. LA OMUL. PE VALEA CERBULUI 3.22 PE VALEA PRAHOVEI: PREDEAL, AZUGA, BUȘTENI, SINAIA 3.23 CÂMPINA. VALEA DOFTANEI. SLĂNICUL-PRAHOVEI 3.24 VALEA TELEAJENULUI 3.25 ÎN MUNȚII BUZĂULUI. SIRIU 3.26 ... se de stânci cari nu se văd. Vaporul merge mai încet, mai cu pază. Patru oameni stau la roata de la cârmă; amândoi comandanții sunt pe ...