Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU SE SIMȚI BINE
Rezultatele 421 - 430 din aproximativ 593 pentru NU SE SIMȚI BINE.
Garabet Ibrăileanu - Caracterul specific național în literatura română
... urmă era prozator). Iar dacă am adăuga și pe alții, munteni și moldoveni, proporția ar fi încă și mai favorabilă tezei noastre. (Pe Duiliu Zamfirescu nu l-am pus la socoteală, pentru că, fiind din Focșani, nu știu cum să-l clasific, deși "junimismul" lui l-ar atașa de Moldova.) Acum, să băgăm de seamă că genurile literare în care se redau mai bine și mai mult relațiile specifice ale unui popor sunt nuvela, romanul și teatrul -- epopeea fiind astăzi un gen mort. Într-o nuvelă sau într-un ... de teatru ca un izvor de primul rang în alcătuirea dicționarului limbii române). S-ar părea că un mai mare fapt de influențare decât localizarea nu se poate. Și totuși, localizarea lui Alecsandri nu înseamnă în genere altceva decât că ia un model, după care apoi lucrează punând propria-i substanță. Factorii specific naționali, de care a fost ... din ei. E de ajuns însă să scriem aici două nume, ale lui Creangă și Sadoveanu, care reprezintă în literatura noastră maximum de românism. Căci nu există nici un scriitor care să se ...
Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui țânțar
... lor maiuri, alcătuiesc văgăuni ca și molusculele de mărgean, ce zidesc în fundul oceanului stânci ciudate; și sumeața frunte, ce poartă o coroană de rege, se pleacă spre mormânt, vestejinÂdu-se ca o floare atinsă la rădăcină de un vierme nevăzut. O, dacă ar înțelege oamenii mai bine viața noastră, legea noastră din veacuri nestrămutată, și s-ar încredința, că nu ei, uriașii creației, stăpânesc lumea, ci noi, fericiții, care în legioane nenumărate creștem și ne înmulțim, hrănindu-ne din sângele lor, nepăsându-ne nici de ... văzutul pe cele mai mici creații ale naturii. Cu cât animalul e mai voluminos, cu atât e vederea lui mai mărginită. Noi vedem aceea ce nu vede nici pasărea, și pasărea vede aceea ce nu poate vedea nici omul. Uită-te pe luciul apei sub umbra unei rădăcini putrede, cum se deosebește o pată mohorâtă ce se mișcă, acolo sunt bacilele holerei. Mai departe altă pată verde, compusă din ciupercile microscopice ale figurilor galbene. O, ce nu ar da oamenii să vadă structura lor ciudată pre-cum o vedem noi“. — Și de unde te-ai făcut tu, mamă, atât de ... ...
Vasile Alecsandri - Chirița în Iași
... mă chiorască!... Cine-azvârle cu bulgări?... (Către țigancă:) Ce te-o apucat, mă rog, coțofano, de cârâi ca cioara-n par?... Ie sama la lucruri bine, și taci din plisc. (Întorcându-se către fecior.) Și tu, mojicule, ce stai în capră ca un degerat și nu zici surugiilor să meargă?... Vai, bată-vă crucea, mangosiților, c-o să-mi faceți zile fripte!... SLUJITORUL (la oblon). Cucoană... CHIRIȚA: Ce-i? SLUJITORUL: Cum ... peste pupăză! (Feciorului.) Ce stai ca un butuc în capră, mangositule... coboară de-agiută la trăsură... Ian vezi-l, mă rog, parcă-i un boieri!... nu-i bun nici de-o treabă... FECIORUL (leneș): Dacă-i chiar în zadar... nu ne scoate de-aici nici dracu... CHIRIȚA: Sărmane, sărmane... ți-oi arăta eu acuși pe dracu, somnorosule... dă... dă!... FECIORUL (scoborându-se): Somnoros, da! și eu n-am închis ochii de două nopți! CHIRIȚA (sărind din trăsură): Ian auzi-l că și răspunde!... (Lunecând.) Carnacsî! că era ... În vremea aceasta Guliță se coboară furiș din trăsură și începe a se da pe gheață.) GUGULIȚĂ: Uța... a... a... ...
Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria
... obiecțiuni. În Gazeta Transilvaniei din 7 februarie 1868: "Introducerea unei taxe uniforme de 40 cr. s'a propus în Senat a se pune în viață." Die EinfĂ¼hrung einer Taxe soll ins Leben treten, adică: introducerea unei taxe se va pune în practică, sau mai bine: o taxă uniformă de 40 cr. se va introduce. Albina din 5 februarie 1868: "Monitorul francez trebuia să bage în socotință", adică: să ia în seamă, să ție seamă de; nemțește: in ... 1868 spune: "D. Radich fu încredințat cu prezintarea lor la casa magnaților." Românește: D. Radich fu însărcinat cu prezentarea. Nemțește: H. R. wurde betraut mit. "Se citește referatul în cauza urcării de plată a domesticilor casei." Românește se zice sporire de leafă. Numai nemții zic mai bine Erhöhung des Gehalts , în loc de Vergrösserung . Sunt forme de vorbire consacrate prin uz, pe care nu-i este permis unui autor să le prefacă fără nici o cauză binecuvântată. Ce am zice noi de un neamț care ar traduce cuvântul nostru ... citațiune ne arată mai întâi abuzul ce se face, ...
Alexandru Vlahuță - Unde ni sunt visătorii%3F
... scaldă toți în lăcrimi visul lor de nemurire, Tu, artist, stăpânitorul unei limbi așa divine, Ce-ai putea să ne descoperi, ca un făcător de bine, Orizonturi largi ș-atâtea frumuseți necunoscute, Te mai simți atras s-aluneci pe aceleași căi bătute, Să-ți adormi și tu talentul cu-al dezgustului narcotic, Ca în propria ta țară să te-arăți ... tânăr, e o glorie a spune C-ai îmbătrânit și sila de viață te răpune, Că nimic pe lumea asta să te miște nu mai poate, Că te-ai zbuciumat zadarnic și te-ai săturat de toate? Știi tu încă ce-i viața? Ai avut tu când pătrunde, Nu ... numai vouă, Fericiți poeți: natura, lumea pururea e nouă! Pe sub ochii tăi tablouri lunecă strălucitoare, Glasuri, și colori, și forme tu le lași să se strecoare, Legănând a tale gânduri adormite, ca pe-o apă, Când atâtea adevăruri nerostite încă-ți scapă! Știu. Am fost și eu ca ... s-abată lăsând morții în odihna lor de veci, Și din florile vieții să aleagă și s-adune În nepieritorul fagur adevăr și-nțelepciune! Câte nu-s de scris pe lume! Câte drame mișcătoare Nu ...
George Coșbuc - Cetatea Neamțului
... Ștefan vodă... El mi-ar da! Cred că nu, măria ta, Că-i un drac și jumătate, Nu prea dă, că-i el așa. Mie, nu? Să-ncrunt sprânceana! Eu ori el bătu Vieana? Domn ca mine cât trăiește Nu-i deprins să-nghită-n sec. Iar un general zevzec, Răspunzând pe latinește Zise: Dobre ciolovec! Și-ntinzând sub zid armata, Iată-l ciolovecul gata ... Însuși riga, într-o mână C-un pistol, din adăpost, Da pe Ștefan la toți dracii Și-mpușca la rând copacii. Deci, văzând că nici nu-l lasă Să se ducă-n treaba lui, Și nici pomeneală nu-i De-a-l pofti la ei la masă, Și flămând vai, ce mai spui O luă mai pe departe, Pe genunchi scriind ... să vă fim. Mândru cântec ce mai știm, Marș francez, fără de plată. Nu vi-e milă că pierim? Poate-o ploaie să ne-apuce... Nu știm drumul, că ne-am duce. După ce-au citit pitacul, Onofrei ieși pe zid: Măi, poleci, eu vă deschid, Dar să nu vă puie dracul Să mințiți, că vă ucid! Iar de marșuri mi-e cam scârbă, Trageți-mi mai bine-o sârbă! Iată poarta se ...
... dintr-o călătorie în Munții Moldovei Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Mulți dintre compatrioții noștri s-au dus, se duc și se vor mai duce poate în străinătate. Călătoria e un lucru frumos și bun, care ne dezvăluie, cu mult mai bine decât cărțile, viața intimă a civilizațiilor. Puțini sunt care să nu fi măsurat geometricește lungimea Praterului, de la cea din urmă casă de pe Jägerzeile până la rotondă; care, oricât de încăpățânat le-ar fi ... și pretențiile ridicole și, părăsind rohatca și îndreptând din surghiunul meu un rămas bun acestui târg, pe care-l iubesc și-l urăsc, văzând cum se șterge în zare cea din urmă clopotniță, încercam o simțire ciudată, nu de părere de rău, nu de plăcere, dar și de una și de alta, amestecate cu curiozitatea și cu râvna fantastică de a merge înainte și în același ... că nimic din toate acestea nu găseam în dacul spătos care sta călare ca o stană pe calul lui; numai brațele i le vedeam mișcându-se, iar țipătu-i sălbatic ...
Alecu Russo - Studie moldovană
... Trisotinii și Vadiușii veacului al 19-lea. Pentru cei ce nu ar înțelege ideea mea, i-aș întreba cine oare citește nămolul de poezii, ce se nasc ca muștele vara pe toată ziua?...și cui nu-i place un cântec poporal editat de prietenul meu. Adevărat, filomela îi cuvânt poetic, azura îi frumos, orizonul nu-i slut și elementele fac bine în paginile poeziilor văduve de cititori.Dar ce folos! limbajul, geniul, inspirația și filomela cu suavele eimodulații plângeferi nu ne încântă sau pentru că sunt străine, iar nu române, sau pentru că suntem încă prea barbari, și nedemni delirele acestor armonioși , deși neinteligibili orfei Ne învârtim într-o dilemă grea; sau sunt poeții ... și care nu-i bătrână și purtatăca o rufă lepădată, și ar fi înțeleasă de tot omul ce știe numairomânește. Am ajuns departe-departe și nu prea departe, cum zice cântecul. Suntem în minutul vajnic, unde trebuie să facem chipul trecutului,precum se face la ceasul morții portretul unei rude. Cincisprezeceani încă, și hainele, limba și obiceiurile societății moldovene de ieri se vor acufunda în uitare; cu ce vom fabrica oda, drama, vodevilulsau elegia trecutului? Cu ce vom tălmăci istoria, dacă nu ...
Ion Luca Caragiale - Smărăndița
... rece, în care Murgana se juca cu botul ei dulce, moale și care mirosea a lapte muls numai de-atunci. Murgana, după ce se mai odihnea, iar bea, și bea și bea, și apoi se uita la stăpâna ei și iar bea. Și Smărăndița zicea oftând: — Aide, Murgano, sora mea; aide acasă: ne așteaptă mama... Mama?... Nu!... ne așteaptă bătrâna!... Bătrâna? Nu!... Ne așteaptă... Doamne! Doamne!... ne așteaptă nenorocita! Și Murgana părea că înțelege, părea că pricepe, părea că pătrunde și-și tălmăcește limpede și pe de ... proprietarul era tânăr. Tânăr de vârstă era el, dar bătrân de suflet și casele erau bătrâne de vârstă, dar trainice și tinere-n ziduri. Și se vedeau... se vedeau bine ori de unde din sat. Dacă ieșeai dimineața în zori, când mugesc vitele spre pășune, ori la nămiez când e soarele-n puterea lui, de ... și a înveseli pe mama bătrână, cum înveseleș te raza caldă a soarelui câmpia roditoare. Smărăndița râdea acuma, dar mama ei Ilinca nu râdea; ea își întorsese privirile de la copila ei; ea nu vrea să se ...
Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi
... ecoul înfipt adânc în omoplatul umbrei aduc mărturia păpădiei înaintez ușor întotdeauna cu grijă printre galactice lumi minerale unele percepute de firul de iarbă altele nu ca și umbra mea de altfel 4. nu știu de ce dar simt secolul XX +UNU cum moare cum putrezește de-a-npicioarele ca floarea soarelui uitată pe câmp toamna târziu ... să implantăm firicele de aer în plămânii de gumă ai planetei băiete încă un rând că tare ne mai plictisim pe-ntunericul ăsta TOARNĂ să se facă lumină prin toate crăpăturile pielii scârțâie căruța obosită din toate încheieturile ei de lemn minunate poheții văd și aud poheții suferă și se bucură ca niște copii orfani când văd jucăria ei cer si altora să vadă ce văd ei de acolo de jos din fundul gropii Lazăre ... kilogram la litru la metru și la bucată vise speranțe necazuri și bucurii războiul de treizeci și ceva de ani tratatul de la verdun cum se pun la cale alianțe și intrigi mese rotunde mese pătrate cuburi și sfere cum se vând lubenițele roșii harbuzeii pepenii galbeni hegel și kant nietzsche și hamlet baudelaire enstein și sancho aleluia aleluia aleluia de trei ori lepădarea de sine ...
Calistrat Hogaș - Cucoana Marieta
... mai văzut-ai tu, de când ești, un om așa de sucit și hursuz ca nepotul ista al căpitanului? Eu, una, drept să-ți spun, nu-l pot suferi... Și, legănându-se în cumpănă pe scaun, își făcea vânt alene cu evantaliul, uitându-se nehotărât înainte și cam pe sus... — Eu, Lențo, dacă m-ai crede, nici nu i-am prea luat sama... Așa de puțin mă interesează, că nu-ți poți închipui... Și, o dată cu vorba, își întocmea, în oglinda din față, cu degete albe și iuți, un zuluf îndăjătnic și negru, ce ... drumul din brațe, ce zici mătușica dragă, s-o las la naiba? — Fugi, lasă-mă că mă umpli toată de colb, zise ea smuncindu-se ca o zvârlugă și scăpând din brațele lui Andrei; ți-ai găsit s-o scoată cineva cu tine la capăt... ia, mai bine du-te și tu și joacă ceva cu cele fete; nu sta degeaba... Și petrecerea întreruptă pentru o clipă își urmă cursul mai departe; care jucau maus, care preferans, care pichet sau concină, care santase, care ... chiar cu vorbe înțepătoare și cu prietenii stricate între duduci... Și nici nu ...