Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU DE MULT
Rezultatele 481 - 490 din aproximativ 1381 pentru NU DE MULT.
Anton Pann - Nepotul împrumutat
... și eu. La multe mă cam pricep, Dar n-am cu ce să încep, Nădejdi a m-ajuta N-am decît la dumneata; De aceea, unchiul meu, Mă rog ca la Dumnezeu, Să-mi dai cinci sute de lei, Ca să fac negoț cu ei, Ș-în jumătate de an Ț-îi răspunz pîn'la un ban. Unchiul său s-a îndurat La vorba ce l-a rugat Și mîna ... dat pe loc oala jos Și numărînd a gasit Tocma cîți i-a trebuit. Deci, luîndu-i, a plecat, De unchiul său ajutat, Și umblînd în sus, în jos, Să negustorea frumos. Dar la numitul soroc Nu s-a dus să-i dea la loc. Nici unchiul său nu-i cerea, Lăsînd să-i dea cînd va vrea. Multă vreme a trecut, Unchiul său tot a tăcut. Deci nepotul socotind ... bucuros A dat oala pe loc jos. Dar dacă a căutat, Nimic în ea n-a aflat. Și cu părere de rău . A zis către unchiul său: -Unchiule, iar o ardic, Că ...
Emil Gârleanu - Ochiul lui Turculeț
... — Mă cam doare capul. Prietenul ridică puțin sprâncenele, zâmbi în colțul buzelor și suspină prelung. — Ei, dragul meu, zise dânsul, ce păcat că nu se poate înlocui și capul, ca ochiul lui Gavrilă Turculeț! Îi cunoșteam de mult meșteșugul de povestitor. Întâmplarea cu ochiul lui Turculeț trebuie să aibă hazul ei, mi-am zis, și l-am rugat să mi-o spuie. — Ce-o ... să-ți povestesc, începu prietenul, s-a petrecut acum vreo trei ani. Eram, ca și acum, doctor de plasă la Urziceni, în apropiere de București. Am fost totdeauna atras de capitală, ca fluturii de flacăra lumânării. Îți cam pârlești din când în când aripile, nu-i vorbă, dar, când nu poți zbura, Bucureștiul îți dă mijlocul să te târâi, și tot e bine. Eram, după cum ți-am spus, doctor de plasă. Foarte iubit de țărani, făceam și pe duhovnicul, în ciuda popii. Le iertam păcatele pe-un cap, fără de parale, bineînțeles. Așa, nu m-am mirat deloc când, într-o bună dimineață, m-am pomenit cu Turculeț că vine să-mi vorbească. Dar întâi să ți-l descriu ... tat-său, mă vrea, că știe că-s om ...
Ion Luca Caragiale - O nouă societate română
... este frumos și cu atât mai lăudabil cu cât este lipsit de orice intenție de câștig material, sperăm. Vom avea deci o societate în care nu se vor subscrie acțiuni, ci poezie sau proză frumoasă; nu se vor mai tăia cupoanele cu folos, ci versurile de prisos, și în adunarea generală, în loc de dividende, se vor împărți aplauze și complimente. Proiectul de statute obligă pe membrii de ambe sexe să nu mai vorbească nici în lume, nici în intimitate limbi străine și mai cu seamă limba franceză; ei sunt obligați a vorbi, cu copiii ... cu statutele? afară numai dacă doamna nu va împinge respectarea lor până a scrie: Cățelușul meu, albastru! Pe urmă vine chestia cititului. Să nu mai citească nici un membru nimic afară de românește, zic statutele. Dar atunci din două una: ori că societatea e compusă din membri cari scriu numai și nu vor să citească, ori membrii ei s-au hotărât a nu citi decât foarte rar sau chiar de loc — pentru că desigur nu poate fi vorba de citirea publicațiilor politice, ci de literatura propriu-zisă — și tot ce se tipărește negru pe alb, ba
... pentru asta savant ihtiolog? Iar X e matematic și mare pedagog Fiindc-a stat și dânsul trei zile prin Sorbona? Când era mic, de dânsul prinsese groază bona: Spunea prostii mai zdravăn decât un filolog Iar azi cu tot refrenul: așa-i, cum zic, mă rog, Nu știe domnul doctor ce-i tropicul și zona. De-a scris numai trei rânduri, sub nume el și-a pus Și diploma, subscrisa altcum de vrun Gambrinus. Iar de-ai vorbit cu dânsul, sunt sigur că ți-a spus De zece ori, că-i doctor în cosinus și sinus. Și te-ai convins! Prostia e uneori un plus Al minții, însă mintea lui X e ... e rădăcina ceaslovului și-a slovii? Și morcovii-s dactilici! Curat caricatură. Tu zici că fur citate? Dar toți măgarii fură! Și nici nu-i furt: în dogme oprescu-l blagoslovii! De mai repeți citatul grecesc: Quod licet bovi, La proxima-ntâlnire îți vâr umbrela-n gură. Eșri idiot! De vorbă nu stau c-un de-alde rine, Dar dacă nu
... desfăcut din boboc și aproape vedea crescând orice tulpină din grădina lui. Urmărea cu ochii lui rotunzi toate vietățile din ogradă: știa că găina Bogheta nu se oua la un loc cu celelalte, căci o pândea Sura, o nadoleancă pestriță la pene, și o ciupea de creastă până i-o însângera, de aceea o lăsa să se ouă lângă gard, într-o tufă de brusturi, iar iarna, în pod, după horn. Cunoștea pricina dușmăniei dintre câinele lui și cel al vecinului. Nu era frunză care să cadă, nu era creangă care să se usuce, fără ca moșneagul să nu se întrebe și să nu cerceteze cum și ce fel se întâmplase lucrul. Și din pricina asta îi știau cu toți de frică. Mai cu seamă de la întâmplarea cu banii lui Almașu. Acestuia i se furase niște parale, tot ce strânsese și el o viață întreagă, vreo două-trei sute de ... a trecut și asta; lucrurile au intrat iar în vadul lor. Nimic nu se schimbă în casa lui Cuhulea; atâta doar că în locul odăii de culcare a Smarandei se făcu un fel de sufragerie. Protivnic obiceiului
Ion Luca Caragiale - Procedee electorale
... Aceea ce este caracteristic în enciclica electorală a I. P. S. Sale marelui pontif din ulița Doamnei, este că I. P. S. Sa nu pomenește despre obstacole de'nlăturat decât pentru col. I și II; despre celelalte două, nici nu-i trece prin gând I. P. S. Sale că vor îndrăsni a pune vreun obstacol la reușita candidaților drept credincioși. Obstacolele și dificultățile ... cari marele partid, - dela cel mai neînsemnat, Warszawsky, până la cel mai de frunte, d. C. A. Rosetti, - trebue să le înlăture, sunt de o mulțime de feluri. Vom căuta a cita câteva specimene după observațiile unei liste înaintată de comitetul electoral al unui județ oarecare cătră comitetul electoral central. Este, de exemplu, lista col. I. După toată corijarea liberală a acestei liste, după scoaterea câtorva nume și înlocuirea lor prin altele mai patriotice, lista ... a-și pierde postul și a fi dat în judecată. Dacă nepotului i s'ar pune cuțitul la os dela înaltele locuri, unchiul de sigur s'ar înmuia. D. C. A. Rosetti citește notița și o recomandă locurilor competente, spre cele de cuviință, după care d. X... este șters cu creion roșu. D-l Y..., nehotărît, nici liberal, nici conservator; are un cumnat, păcătos ...
Constantin Alexandru Rosetti - Revederea
... cu flori împodobită: De-ar fi ca azi și mâine, aș vrea să mai trăiesc! ..................................... Mai ții acum tu minte, câți ani de-atunci trecură, De când noi în grădină la tata ne jucam? Căci fruntea-mi viscolită nu poate da măsură Cât e de când de ruje cunună îți făceam! Ce de dureri d-atuncea pe noi nu năvăliră, Ce de ființe drage pământul ne-a-nghițit! Ce de doriri plăcute, ce de nădejdi pieriră Ce lume de fantome, o cer! ne-a ocolit! De-am fi bătrâni ca timpul, eu nu crez că se poate Mai mult decât atâtea ruine să călcăm, Și nu crez cum că crime, vânzări, prădări și moarte Mai mari pot fi în lume decât în care stăm! Moneda și femeia pe oameni cârmuiește, Săracul ... Frumos patriotismu când poate da folos, Iubirea speculare, poetul jucărie, Știința e o vorbă, săracu ticălos! Aceasta este lumea, prietină iubită, Aceasta este viața ce de atunci trăiesc; Și de-am găsit vreodată o zi mai liniștită, A fost ca cu-ndoite dureri să o plătesc. ................................... Dar astăzi dup-o astfel ...
Duiliu Zamfirescu - Fiica haosului
... Duiliu Zamfirescu - Fiica haosului Fiica haosului de Duiliu Zamfirescu A fost odată un voinic, Coborâtor din ginte veche, Crescut pe cal încă de mic Și vânător făr’ de pereche. Era din mamă, pământean, Iar despre tată, spuneau unii Că se trăgea de la Traian Și amintea, prin chip, străbunii. Trăit în munți de mititel, Crescuse chipeș și voios, Încât vorbea lumea de el Ca de un nou Făt-Frumos. Când se pornea la vânătoare Cu șoimi aduși de prin străini, Țipau vultanii la izvoare Și puii de prin vizuini, Și dau năvală neam de neamuri Prin văgăunile adânci: Vânatul ușurel prin ramuri Iar vulturii pe vârf de stânci. Și rămâneau să-i steie-n cale Doar băietanele din sat. Dar nu-i ardea măriei-sale De un asemenea vânat. Prin munții plaiului vecin De-un cârd de vreme se zvonise De Filip de la Severin Că dintr-un vis înnebunise, De ani întregi venea mereu La curtea sa împărătească O Pajură cu chip de zmeu, Cu cioc și limbă păsărească, Și-n miezul nopții croncănea Pe-un ciot din turla cea bătrână, Și-l tot chema, l-ademenea Să ... mort Torcea din mintea lui un fir, Un subțiratic fir
Mihai Eminescu - În căutarea Șeherazadei
... stins-a. M-am dus spre Sud  und-insule ca glastre Gigantici se ridic din sfânta mare, C-oștiri de flori, semănături de astre. Și și-a îmflat eterna mea cântare Aripele de pară-n cer pornite, Pân-am pierdut pământu-n depărtare, De unde-albastre scândure-s urnite. De gânduri negre-i grea antica-mi navă: Nu știu pe vane căi-s ori menite? Viața mea-i ca lanul de otavă: E șeasă făr-adânc și înălțime. Vulcanul mort și-a stins eterna lavă. Dar ah, ce văd? E vis? O-ntunecime Ridică ... doruri vane Caut norocul spre-a te-afla pe tine, Noroc lumesc  zâmbiri aeriane! Las pe-alții să zidească din ruine Zidiri de-o zi pe răbdătoarea spată A vechiului pământ, ce nu-i de mine. În furnicarii din Apus ei toată Viața-și fac doruri nebune, Nu știu că-n lume nu-i ceea ce cată. Ei caut-adevăr  găsesc minciune. Neam vine și neam trece  toți se-nșală. Eu adevăr nu cat  ci-nțelepciune. Căci mintea cea de-nțelepciune goală, Oricât de ...
Ion Luca Caragiale - Cam târziu...
... die!... Așa e... Ce s-o fi făcut bietul Costică? — E în provincie... la o moșie, mi se pare... S-a apucat de comerț... Nu l-am văzut, poate, de opt ani... Dar e curios lucru, domnule, cum să ne aducem aminte de el, așa... Și toți trei prietinii tac și stau mirați pe gânduri. Câtă vreme nu vorbesc, gândurile lor umblă departe pe cărările pe cari ei le-au bătut odinioară în tinerețe, întovărășiți de Costică Panaite; și cu cât mai mult umblă acele gânduri, cu atât le reînviază în față, din ce în ce mai palpabilă, figura vechiului prietin cu toate atributele ei caracteristice. Când figura ... ce a renunțat acum opt ani a mai susținea licența în drept, s-a hotărât a îmbrățișa cariera de cultivator de pământ, și s-a dus să exploateze o moșie de munte în tovărășie cu un unchi al lui; în tot timpul de opt ani, n-a mai venit la București decât de două-trei ori, când, deși a stat aci câte o săptămână, ...
Vasile Alecsandri - Rada (Alecsandri)
... Vasile Alecsandri - Rada (Alecsandri) La cea casă mare Cu ferești în soare, Multe buți de toate Se lovesc în coate, Buți mari, ne-ncepute De câte cinci sute, [1] Ș-altele mai mici De-o sută și cinci. La cea casă mare, Cu ferești în soare Vinu-i bun și rece, Mult vinaț se trece Că-l vinde Rădița, Rada crâșmărița, Și-l beau cazaclii, [2] Negustori de vii. Iar unul din ei, Căpitan Matei, Cazacliu bătrân Și cu moartea-n sân, La Rada căta, Din suflet ofta Și-apoi cuvânta: ,,Rado, Rădișoară ... picioare stând, Buzdugan purtând." Nime nu s-afla Care cuteza Din cei cazaclii Negustori de vii. Iar un argățel Tânăr, voinicel, Pe loc s-apuca De se încerca. Dunărea trecea, Și iar se-ntorcea Din coate-notând În picioare stând, Buzdugan purtând. Rada-nveselea Și astfel grăia: ,,Vin', voinicule, Argățelule! Pe ... vreau, Bărbat să te iau, Că-i o zicătoare De însurătoare: Cine bate Dunărea [4] Nu mi-l bate muierea!" ↑ Adică fiecare bute era de 500 vedre. ↑ Cazaclii se numesc unii negustori din Rusia care cumpără în tot anul vin ...