Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PENTRU ACEASTA
Rezultatele 491 - 500 din aproximativ 1390 pentru PENTRU ACEASTA.
Anton Pann - Norocul și mintea
... la-mpăratul, îi vei da ș-acesta Vameșul îndată, tot cu alergatul Ducîndu-se, zise către împăratul -Slăvite stăpîne! azi veni pe mare Marfă d-acest fel o corabie mare. Văzînd împăratul pietrile acele Ca care văzuse foarte puțintele, Ocărî pe vameș, zicîndu-i: -Nebune ! Visuri d-ale tale ai venit ... ntîmplare trece. Și lungit îl vede unde-i era patul, Făr-a băga-n seamă de loc pe-mpăratul. Întrebîndu-i zise : -Dar acest ce are De șade-n pat asfel lungit pe spinare ? Răspunse îndată, zicînd negustorul: -Acesta,-mpărate, îmi este feciorul, Ci dați iertăciune pentru c-așa șade Nedîndu-vă cinste după cum să cade, Căci la noi el unde creșterea își are Nu cunoaște p-altul decît el mai ... ea frumoasă nu să putea altă. Plecînd dar îndată, la palat să duse Și împărătesii despre toate spuse, Își arătă încă gîndul său și dorul Pentru încuscrirea cea cu negustoiruL Și împărăteasa n-a fost mai cu minte, A găsit cu cale aceste cuvinte, Și mai vîrtos ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Micuța
... neînchipuit frumoasă, frumoasă strașnic! Contractul de chirie se rostea așa: "D. Ghiță Tăciune va plăti d-nei Ana Pacht câte patruzeci de fiorini pe lună pentru trei odăi și pentru câte cinci feluri de bucate la prânz pe zi, între cari și un aluat; idem câte o mâncare serile". A doua zi după ... litera legilor, răce ca pandectele, răce ca... - Dar fi-va el atunci natural? - Pentru mine. - Cum așa, pentru d-ta?... - Natura mea fiind răce, răceala pentru mine e naturală. Doamna Pacht trecuse peste patruzeci de ani; cu toate acestea, ca veche actoriță "jeune" , ea se socotea capabilă a juca ... societatea universitară sub porecla de "Feldeș". Cine nu mai avea porecle! Pe mine, bunăoară, tovarășii mă numeau "Spițer", zău nu știu din care cauză: sau pentru că iubeam parfumurile și pomezile, sau pentru că aveam cam adesea nevoie de felurite doftorii, ca unul ce mă deosibeam din copilărie prin slăbiciunea constituțiunii; sau pentru că curtasem pe d-na Benedeck, frumoasă spițereasă văduvă, de la care mi-au rămas până acum, ah! drept suvenire, treizeci și șapte flacoane, mari ... ...
Antim Ivireanul - Rugăciunea care au învățat pre apostoli Domnul nostru Iisus Hristos %E2%80%9ETatăl
... alt tată făru numai pre Dumnezeu cel din ceriuri, precum la Matheiu, în 25 de capete zice: Și tată să nu chiemați voi pre pământ, pentru că unul iaste Tatăl / vostru cel din ceriuri. Sfințească-se numele tău. Numele lui Dumnezeu să sfințĂ©ște cu lucrurile și cu faptele cĂ©le ... Prin rugăciunea aceasta cĂ©rem de la Dumnezeu să nu ne ducă la ispita lumii și a diavolului și a trupului, pentru că într-acĂ©ste trei ispite să cuprinde tot fĂ©liul de ispită. Ci păzindu-ne de acĂ©stia, vom fi păziți de toată altă ...
Constantin Stamati - Înțelepciunea lui Solomon
... însuși; Dar ș-a lui cruzime e deșertăciune. Acolo săracul amar lăcrimează, Aici în județe osândesc dreptatea, Acolo cu glorie cinstesc nătărăul, Aici pentru cel rău înflorește roza, Celui bun răsar spini și mărăciune, Încât pentru dânsul îi temniță lumea, Dar și nedreptatea e deșertăciune. Mai încolo râde și necredincioasa, Când plânge, suspină acel ce-au amat-o, Ea, iubind pe ... în pripă se trece; Așa și fecioara moare tinerică, Amatul ei jalnic lângă mormânt trece, Stă câtva, se uită și se duce-n lături. Într-acest fel toate trec într-o clipală... Armonia dulce, a arfei acorduri Vor muți în secoli pentru-a mea ureche, Când în trup odată se stinge viața, Și-n nerve se-ncheagă recele meu sânge. Va trece lumescul răsfăț de ... mele, Eu vă las cu pace, așa au vrut soarta, Amorul să trăiască etern de la mine Și să nu-nflorească nici odinioară Primăvara dulce pentru bătrânețe. Iar tu, o, iubite tinere, grăbește De culege vara florile frumoase, Căci tânăra vârstă un dar ceresc este. Petrece dar timpul în zăbavi plăcute ... ...
Ion Heliade Rădulescu - Coconul Drăgan
... și iar din cele boierești câte se pot apropia oarecum de dumnealui și câte nu, și felurimi de asemenea băgări de seamă genealogice și științifice, pentru că este și versat mult în științe; într-o zi spunea unui prieten că știe și teologia, căci la carte curat este zis că "nu ... ca să se înțeleagă mai bine. Într-o zi coconul Drăgan sta la vorbă, adică la taifas, cu un favorit al său foarte pricopsit — pentru că se înnebunește după pricopsiți, mai vârtos când dumnealor îi spun că coconul Drăgan este cel mai mare patriot. Pricopsitul acesta e Lumea zice trebi ... vremi, și om al trebii (de l-ei căta), și literat, un dezmetic ce se înțeapă de a trece totdauna cu duh. La acest taifas dregătorial mai veni și un străin de aceia ce n-au nici o patrie, ce se interesează de toate patriile și mai vârtos de ... și să o reguleze. Câte-trei se făcură o treime ca aceea. Iată și un scriitor din cei juni, smerit și plin de geniu — pentru că geniul cel adevărat e totdauna smerit. — Nu vezi c-avem treabă? ce mi-ai venit cu hârtia aia? — se răsti coconul Drăgan ...
... fost singura putere între mine și-ntre ea! Ah! maică, cum să-ți spui oare ce-au gustat inima mea? Amândoi într-o unire la acest lucru curat, Pretreceam zilele noastre într-un gând și într-un sfat; N-aveam taină nici la gânduri, n-aveam lucru de ferit; Ea îmi ... s-a prefăcut Bucuria în durere și iubirea în temut. Am iubit-o păn' la suflet și în nebunia mea. Dumnezeu, noroc și lume pentru mine era ea! Ah, maică, ce gură poate să rostească cu deplin A-ndrăgitului pornire și al dragostilor chin? Este ceas, este minută ... ș-a ciuzei focul cel mai arzătoriu! Lacrimi, plânsete, suspinuri, la ochii ei nu prind loc! Și scrisorile acelea de-amoriu scrise cu foc, Pentru dânsa sunt de gheață și răspuns nu mai primesc: Căci viclenii totdeauna de răspunsuri se feresc. Arătatu-i-am iubire? ochii ei posomoresc! Arătatu-i ... voi muri azi În închisori, în pedepse și cu lanțul în grumazi - Decât să mai sufăr răul care mi-au pricinuit Și care-mi pricinuiește acest suflet otrăvit Dar pentru ...
Dimitrie Bolintineanu - Ziorina
... lumină două dalbe stele, Și râuritoare, p-al ei chip senin, Cad din roză-n roză și din crin în crin. Bunul domn o mustră pentru ce să vie Să-și expuie viața... Să se-nturne-o-nvie. Rara-i frumusețe reunea, răpiți, Împrejuru-i bravii cei mai străluciți. Ea pricepe ... răspunde; nimeni nu venea. Un bătrân acolo la vederi apare. Merge spre domniță, zice cu-ntristare — ,,Iată-această floare — ce viteaz frumos Dete pentru
Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil
... sacrifice în Divanul adhoc atât privilegiile legate de titlurile boierești, cât și înseși acele titluri. Și, în adevăr, ce izvor de măgulire putea să fie pentru un român în titlurile de Paharnic, de Stolnic, de Comis, de Medelnicer etc., când boieria acestora nu era decât o slugărie travestită. Paharnicul mare, îndeplinind ... călău boierit! Se zice că mai toți Armașii au fost străini: greci, arnăuți etc., căci românul nu a avut niciodată tragere de inimă pentru meseria de gâde. Apropos (unii zic aproposito, însă pentru ce și cum s-au adoptat acești termeni? Posteritatea va decide). Apropos de gâde, binevoiască sapienții fabricanți de dicționare etimologice, sau chiar electicii fisători ai ... sinonim de boier. Acele rude alese se bucurau de privilegiul de a nu fi „supuse pedepsei cu caterga sau cu ocna, ci pentru greșeli mici erau gonite de pe moșiile lor pe câtăva vreme. Pentru greșeli mari erau descăpățânate. Un boier vinovat și hotărât la moarte nu se purta pe ulițe ca cei proști, nici era supus necinstei de a ... hiclenie împotriva domnului, de hainlic către țară, și așijderea când era prins la război. Atâta numai că furcile spânzură torii se făceau mai nalte decât pentru ...
Antim Ivireanul - La Dumineca Vameșului, cuvânt de învățătură
... fără de acĂ©ste trei bunătăț carele sunt, precum am zis și mai sus, credința, nădĂ©jdea și dragostea. Ce întâi voiu zice puține cuvinte pentru nădĂ©jde și pentru dragoste, apoi voiu zice, pre urmă și pentru credință, mai pre larg. NădĂ©jdea iaste o îndrăzneală adevărată cătră Dumnezeu, dată în inima omului, din dumnezeiasca strălucire, ca să nu să deznădăjduiască niciodată ... iar cea firească iaste cĂ©ia ce iubesc părinții pre fii și fiii pre părinți și fieștecare pe ruda sa și pe priiatenii săi. Iar pentru dragostea cea pătimitoare și rea, nu vom zice nimic, pentru căci fieștecare înțelept și temătoriu de Dumnezeu o cunoaște că nu e bună; și pentru acĂ©ia, lipsească vorba ei de la mijloc, ca să nu ne spurcăm auzul. Credința iaste ființa celor nădăjduite și lucrurilor celor ce nu să ... am spus mai sus, că credința iaste numai de un fel și toț oamenii cred în Dumnezeu, că Dumnezeu iaste liagea și făcătoriul legii; și pentru căci înjurăm lĂ©gia, înjurăm pre Dumnezeu și pentru acĂ©ia, iată dară, că n-avem credință. De vom zice de pe nădiajde, că suntem aleși din păgâni, nici aceasta nu o avem, căci ...
Gheorghe Asachi - Despre cultivarea limbii române literare
... au răsărit! Pre lângă aceste, spre a înlesni înțelegerea gazetei, redacția este nevoită a o însoți cu descrieri lămuritoare, și încă pentru întocma și adevărata rostire, după regulile filologhiei a urzit trebuincioase cuvinte tehnice, a se feri de acele varvare, ce nu s ... cerând întru aceasta agiutoriul binevoitorilor români filologhi, carii în luminata lor dorință vor împărtăși redacției sfaturile și ideile țântitoare cătră cultura unei limbi interesante, atât pentru începutul de unde derază cât și pentru împoporarea a mai mult de cinci milioane oameni carii o vorbesc. Dorind apoi a împărtăși străinilor interesante novitale din Moldova sau ...
Vasile Alecsandri - Un episod din anul 1848
... victimele răzbunării domnești. Vali se înălțase la culmea elocvenței și spera a produce o impresie... însă un om cărunt îl întrerupse, întrebându-l: -- Pentru ce s-au răsculat boierii? -- Pentru ca să scape țara de o domnie tirană și degradată... -- Hum! Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor! replică bătrânul, clătinând din cap. Oratorul rămase încremenit! Necompătimirea țăranilor ... acelui consiliu propuse a merge cu țăranii devale, pe malul Bistriței și a se aținea la capra podului de la Răpciune pentru a opri trecerea dușmanului; un al doilea, unindu-se cu acest plan, adăugă cu prudență că ar fi destul de nimerit să se dărâme chiar podul. Un al treilea, mai fantezist, opină de a se ... ne-a spus boierul cel fugit de la Iași? -- Ba cât hâciu; el grăia păsărește. -- Cică să ne ducem ca să alungăm pe vodă pentru că vodă a prins pe boieri umblând cu mâța-n sac și i-a pus la pedeapsă. -- Ce-avem noi cu ... ciomăgesc pe noi, vodă pe dânșii, parte dreaptă. -- Bătaia-i din rai! -- Dar dacă ar veni oamenii stăpânirii ca să ne calce în locurile noastre? -- Pentru ...