Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru Â
Rezultatele 511 - 520 din aproximativ 2186 pentru Â.
... din trăsurică, a vorbit cu mine: om în toată puterea, în toată sănătatea. Că doar și tu erai acolo, măi ista. — Păi. — Și tu, măi Simioane. — Și. — Ei, îți place! — Lucru curat nu-i la mijloc, adăugă un altul, iar ceilalți deschiseră ochii mari, speriați, și rămaseră pe gânduri. Toate vorbele erau însă de prisos ... se închină și, trăgându-și cojocul pe umăr, vroi să iasă, dar un altul, care prinsese cu urechea, îl mai opri și-i spuse tare: — Nu, moș Dumitre, locul îi blestemat, locul pe care e casa. — Mai știi, răspunse bătrânul, și ieși pe ușă, îngânând cuvinte fără înțeles. Pe conul Nicu îl duseră la groapă, ținându-se cu toții mai în ... dârlogii pe gâtul calului și s-a coborât spre rateș. Aici opri căluțul și întrebă pe cei câțiva oameni ce stăteau pe prispă: — Da ce, conul Iordache nu mai ține moșia? Oamenii îl priviră mirați; unul îi răspunse: — Conul Iordache a murit. Și-a murit și conul Nicu. Da dumneata cine ești? Omul deschise ochii mari, rămase o clipă ... ...
Mihai Eminescu - Mușatin și codrul
... Pe șiroaie limpezi, lungi, Zboară razele ca dungi. Sub un vechi stejar pletos Ce-și lăsa crengile-n jos Mușatin se întindea Punând arcu-alăturea: Â Codri, codri, dragul meu, Parcă ți-aș fi spus-o eu Să suni din frunză mereu. Că, de când nu te-am văzut, Multă vreme ... frământ, S-o pornesc vuind în vânt Pe izvoare, În ponoară, Unde păsările zboară, Unde crengile-mi se pleacă Și căprioarele joacă. Apa-i zice...: Â O, copile, Mâinile întinde-mi-le, Vino-n fundul luminos, Că tu ești copil frumos! Iar Mușatin îi răspunde: Â Geaba mă momești în unde, Geaba, codri, dragul meu, Îmi suni din frunze mereu, Când m-oi duce de la tine, Frunza-o plânge după ... de pe munți, Să ajungă pân-acasă, Unde mama-mi stă de țasă, Și să-i spuie-n multe rânduri Nu muri, mamă, de gânduri. Â Nu te duce, măi copile, Ci de ai în lume zile, Toate dăruiește-mi-le! Tu să știi, iubite frate, Că nu-s codru, ci ... cât de mici Vei vedea ieșind voinici, Căci la sunetul de corn Toate-n viață se întorn. Iară șoimul, sprintenel, Pe deasupră-i zboară el: Â
Vasile Alecsandri - Mihu copilul
... această idee. ↑ Levent înseamnă viteaz de soi. Un voinic poate să fie de neam prost, iar un levent trebuie să fie de neam bun. ↑ Șade în loc de șede , precum șapte în loc de șepte, provincialism din Moldova. Asemenea se zice ai în loc de ani , cei în loc ... puțin corectă, e mai dulce și chiar mai ↑ Pușca are deosebite numiri. În munții dinspre Ardeal e numită flintă și-n alte localități durdă. ↑ Românul e înzestrat de natură cu un spirit de observare ce l-a făcut a caracteriza în puține cuvinte neamurile străine ... în relații. Trebuie să adăugăm însă că spiritul său este totodată înarmat de un ghimp satiric ce își arată vârful în multe din zicerile sale. ↑ Înțelesul cuvântului haramin este necunoscut. ↑ După letopisețele vechi, harța era în timpul războaielor începutul luptei, ceea ce numesc francezii escarmouches d'avant garde . Oștile aveau hărăți sau hărțași care făceau ... acestor două versuri unii cântăreți zic: Ca doi voinicei Puișori de zmei. Alții schimbă compararea și spun: Ca doi negri tauri Și ca doi balauri. â ...
Constantin Stamati - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam
... Ca să las gospodăria și a ei liniște dulce, Și la baluri și ospețe la târg s-avem a ne duce.â€� A treia tocmeală „Soția mea grațioasă Să trăiască nu cu mine, ce-n deosebită casă... Cu pompă și răsfățare, Ca cucoană de neam mare; Iar eu să am ... lasă acum în pace, mă aflu mâhnită foarte. Bărbatul O las, și peste un minut, femeia mea ca o fiară Mă cheamă și mă întreabă: “Este careta la scară?â€� „Acum, soro, acum, dragă, voi zice și se gătește.â€� Cucoana Acum, soro, acum dragă... aceasta ce vorbă este? Unde ai deprins cuvinte așa groase să grăiești? Nu știi că acum nu este de modă ... cu lacheii într-un furgon m-am suit, Și m-am luat după dânsa, ca un bărbat mangosit. Deci ajungând la moșie, chelarul ne-ntâmpinează: „Bine-ai venit, cuconiță!â€� pe ea o felicitează... Cucoana Fi donc! ce surpriză îmi face ghiujul acest făr’ de minte, Urează ca din vechime cu ruginite cuvinte! Cucernicul meu ... ce faptă i-au greșitâ€�. Așa bătrânul grăiră, Și pe-a sa onestă față lacrimile năvăliră, După care îmi șoptește bătrânul cu întristare: ...
Ignacy Krasicki - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam
... Ca să las gospodăria și a ei liniște dulce, Și la baluri și ospețe la târg s-avem a ne duce.â€� A treia tocmeală „Soția mea grațioasă Să trăiască nu cu mine, ce-n deosebită casă... Cu pompă și răsfățare, Ca cucoană de neam mare; Iar eu să am ... lasă acum în pace, mă aflu mâhnită foarte. Bărbatul O las, și peste un minut, femeia mea ca o fiară Mă cheamă și mă întreabă: “Este careta la scară?â€� „Acum, soro, acum, dragă, voi zice și se gătește.â€� Cucoana Acum, soro, acum dragă... aceasta ce vorbă este? Unde ai deprins cuvinte așa groase să grăiești? Nu știi că acum nu este de modă ... cu lacheii într-un furgon m-am suit, Și m-am luat după dânsa, ca un bărbat mangosit. Deci ajungând la moșie, chelarul ne-ntâmpinează: „Bine-ai venit, cuconiță!â€� pe ea o felicitează... Cucoana Fi donc! ce surpriză îmi face ghiujul acest făr’ de minte, Urează ca din vechime cu ruginite cuvinte! Cucernicul meu ... ce faptă i-au greșitâ€�. Așa bătrânul grăiră, Și pe-a sa onestă față lacrimile năvăliră, După care îmi șoptește bătrânul cu întristare: ...
Ion Luca Caragiale - Politică și cultură
... este titanică; dar comunicarea, astăzi așa de comodă, cu civilizațiunea societăților înfloritoare ușurează mult acea sarcină. Fabrici, mine, căi ferate, poduri, vapoare, baloane, armată, fortificații — se prea poate: modele sunt destule, formulele gata și contrafacerea e totdauna sigură de aplauze. — Europa e un vast teatru cu o mai vastă clacă: ar fi prea simplu acel ce dă o sută de ace cu gămălie să nu ... mare, trei sute de mii de armată și așa mai departe; asta se poate; dar artă, literatură, filosofie!... Pentru aceste producțiuni ale spiritului omenesc trebuie — ceva mai mult decât un stat politic — o societate așezată de pe vremuri. O așa societate, în urma prefacerilor politice din Europa în secolul acesta, nu o avem. La noi n-avem ... limbă? De ce se-ntâmplă așa de rar în literatură, căci de artele celelalte nici vorbă nu poate fi, o producție de seamă? De ce? — Am spus-o de la început. Statul are aci greaua sarcină de a forma o societate. Pentru îndeplinirea acestei sarcini, el are nevoie ... scăpat de acest jug, singurul care garantează sigur vreun succes și bogat și onorabil. Dar statul, deși absoarbe pentru aparatul său politic toate inteligențele remarcabile ...
Titu Maiorescu - Asupra poeziei noastre populare
... Mură-albastră-i ochiul tău, Care mă ucide rău. Sloi de gheață netopită E chiar inima-ți răcită Și de mine deslipită! (pag. 53) BUSUIOCUL — Busuioace, busuioace, N-ai mai crește, nici te-ai coace! — Dar de ce să nu mă coc, Că mă port fetele-n joc? — Trandafire, n-ai mai fi, Nici în cale-ai înflori! — Dar de ce să nu mai fiu, Că mă poartă lelea viu? — Tu ești viu, dar eu sunt mort, Și de-abie-n lume mă port. — Mergi în horă, saltă-n joc, S-ai parte de busuioc. Vin la horă ici în șir, S-ai parte de trandafir. (pag. 341) Izvorând ... când inima îi saltă, încetează sarcina reflecției. Și la români se găsesc poezii contra Rusiei și a Austriei, dar nu fiindcă Rusia este „cnuta colosală de la nord“ și Austria „despoticul absolutism“, ci fiindcă străinul îi rămâne străin sub orice formă politica l-ar subjuga. Exemple aflăm multe în cântecele din Basarabia și în ... mi te port prin soare Păn’ te-i face roditoare Și de mine iubitoare. Tot mișcând din aripioare. Jos, la trunchiul bradului, Crește floarea fragului, ...
... voinicul din foc, Codrul frunza-și îndesește Pe voinic îl mistuiește. Rămâneți în veselie. Ca Codreanu-n haiducie Și-mi faceți parte și mie. [20] ↑ Cele mai multe dintre cântecele poporale încep cu frunză verde . Aceasta provine din iubirea românului pentru natura înverzită. Primăvara cu cerul ei albastru, cu dulcea ... la vostra casa. Fior di mela Vattene a casa che mamma ti chiama Mamma ti chiama e lo mio core pena. etc., etc. ↑ Oraș vechi din Basarabia pe malul Nistrului. ↑ Mocanii de la munte fac din vechime și până astăzi, cu carele lor mari înhămate de herghelii întregi de cai, transporturi de sare și de ... și la hotare. ↑ Adică îl lovi de trei ori cu varga ruginită a puștii sau cu muchia ruginită a paloșului. ↑ Imagine minunată de repezimea calului. ↑ Ban găsit, ban vrăjit. Comoară găsită, belea nesfârșită, proverburi. ↑ De ziua Ispasului încep a se tăia miei pentru hrana poporului. De acolo vine zicătoarea prin care cată a se mângâia ... oi. â
... și-i dară o jalbă, rugându-l să ierte pe osânditul și să-i dea drumul a se-napoia acasă. "Mohamet să trăiască! — zise vizirul , — ce? n-a murit câinele acela? Îndată să meargă să-i taie capul!" La turci, unde-i vorba, acolo-i și fapta... Peste ... noi; curiozitatea sta zugrăvită pe toate obrazele, iar eu, plecând, poruncesc în gura mare să pună masa pentru cină. Eram vesel, ca o ciocârlie. "Russo, — îmi zise un prieten, apucându-mă de mânica hainei, — fii cuminte fără d-a te înjosi; fii țeapăn și nu zvăpăiat. Știi că extremitățile se lovesc în cap; nu trebuie omul să ... stau în picioare, iar în mâinile ministrului recunosc o broșură. Mă înaintez salutând până la masă, și următoarea întrevorbire se începe între mine și ministru: — Domnule, domnia ta vrei să răzvrătești țara! — Eu, domnule ministru? Zău, nu vă înțeleg! — Domnia ta ai scris o bucată, care atacă orânduiala publică și întocmirea țării. Vasăzică, domnia voastră, domnilor, nu voiți să vă astâmpărați și să trăiți ... către cenzură. Directorul teatrului: — Vezi, domnule Russo, ce ne-ai făcut? Eu: â ...
Ștefan Octavian Iosif - Icoane din Carpați
... II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII I Un șuier lung — gem osii ferecate — Un strigăt viu — nebun de libertate ! Pe roți uruitoare Vagoanele urnite Alunecă ușoare Mai iute, mai grăbite, — Dar inima-mi nebună Mai iute-ar vrea să meargă Și bate-n piept, să-l spargă, Să zboare-n lumea largă De-atîta voie ... Din negre văi, Plutind pe munți... La făgădău, La Vadul-Rău, Sus, la răscruci, Vin trei haiduci Pe cai mărunți... Grăiesc încet... Un scurt popas — Și spre brădet Pornesc la pas Cei trei călări... Sus, peste plai, Tăcutul crai Al nopții reci, Umbrind poteci, Se-nalță-n zări... Și neguri ... deznădejdea brațelor întinse, De ani pustii de lungă așteptare, De zilnice-amăgiri Și hohote de plîns la deșteptare... Încremenise brazii ascultînd În liniște... pe uliți — nici un pas... Doar Prahova cea fără de popas Curgea în vale, Amestecînd în al copilei glas Tot murmuru-necat al apelor sale... IX Jos ... s-aprinse-ntîia stea. Ci eu stăteam la foc, visînd, Și ascultam la pustnicul bătrîn, Ce-mi povestea Minuni adînci din cuibul lui de brazi... ...
Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni
... în obiceiurile moldovenilor basarabeni Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni de Alexei Mateevici De la Crăciun nu-i departe pân' la Anul Nou — vreo câteva zile. Toate zilele acestea satul vuiește de veselia oamenilor, de jocuri, de cântece. Și copiii, și flăcăii, și bărbații, și femeile — toți se veselesc, căci pentru veselie îs lăsate de la Dumnezeu aceste sărbători, pentru ca să mai uiți acele amare griji ale vieții, care te ... iarăși îndată ce-i păși din sărbători în zilele de lucru. Dar iată că s-a apropiat și Sfântul Vasile — Anul Nou — altă sărbătoare tot așa de mare ca și Crăciunul. Și iarăși se încep acele rânduieli, fără care nu se petrece nici o sărbătoare dintre cele ... și în pâini, și în flori, și în ierburi. În amurgul serii se aud glasuri, care zic repede hăitul și, după vreo câteva cuvinte, rostesc: — ,,Și mai mânați, băieței!" Ori: — ,,Și mai ridicați glas, feciorași!" Și își răspund la îndemnarea asta, strigând: ,,Hăi, hăi" — toți într-un glas. Când sfârșesc hăitul, apoi zic ceva, ca de pildă: ...