Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ATUNCI
Rezultatele 521 - 530 din aproximativ 1426 pentru ATUNCI.
Vasile Alecsandri - Suvenire din 1855
... a podului, și nu se poate opri decât agățându-se cu desperare de gâtul unui turc mahmur pe care îl răstoarnă împreună cu dânsul. Tot atunci, o vivandieră cochetă, deși cam stătută, se prăvale pe spinare de pe scaunul ce gemea sub grațiile ei, și arată soarelui aprins o pereche de ... ridică discul său aurit pe linia orizontului. Ea pare curioasă de a vedea ce se petrece pe întinsul mării și pe îngustul corăbiei. Atunci toți pasagerii reapar zâmbitori, deși cam palizi, și se laudă că n-au pătimit nicidecum de boala mării; însăși proprietara calțavetelor heraldice pretinde că are ...
Vasili Andreievici Jukovski - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul
... dulce, La sunetul arfei îndată să sosești, Ca măcar atuncea Cu-a lui Armin umbră să te-nsoțești, Căci de nime frică Eu atunci ne-având, Nici trupesc nimică Intrând cu viața toate-n mormânt... Toate... dar nici moartea Amorul tău numai nu mi-l va răpi, Ș-al ... fi în zadar...â€� Au murit Minvana!!! Deci când pe văi, ape, negura cădea Și ca prin fum toamna Luna făr’ de raze roșie plutea, Atunci
Vasili Andreievici Jukovski - Păgânul cu fiicele sale
... lăsați!â€� Deci ele se roagă... și Domnul aude Tristul lor suspin. Dar iată deodată... un somn le cuprinde, Adorm toate lin... O tăcere mare atunci se făcură Ca într-un mormânt; Se auzea numai că un corb cârcniră Și câinii urlând... Iată că răsună ora miezei nopții, Și vânt se ...
Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche
... au tapis-franc nous Ă©tions reunis" L. Protat Cu toate că, în ajun chiar, îmi făgăduisem cu jurământ să mă întorc devreme acasă, tocmai atunci mă întorsesem mai târziu: a doua zi spre amiazi. Noaptea mă apuca în așternut. Pierdusem răbojul timpului. Aș fi dormit înainte, dus, fără ... primit de când sunt decât una, de la bunul meu amic Uhry, care să-mi fi adus o veste fericită. Am groază de scrisori. Pe atunci le ardeam fără să le deschid. Asta era soarta ce o aștepta și pe noua sosită. Cunoscând scrisul, ghicisem cuprinsul. Știam pe de rost nesărata ... slujise de pildă vie de cumpătare, se năpustise deodată la desfrâu. Era aceasta darea pe față a unei vieți ce dusese și până atunci în întuneric, sau reluarea unor vechi deprinderi de cari râvna de a izbuti îl făcuseră să se dezbere un lung șir de ani ... citise. Istoria o cunoștea ca nimeni altul, ea desăvârșise la dânsul darul înnăscut de a judeca fără să se înșele oamenii; multora pe atunci în plină înălțare el le-a prevăzut, apropiata, trista prăbușire și nu pot uita cum rostind cuvintele cobitoare ochii îi licăreau siniștri. Pașadia ...
Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi)
... lupte i-au fost arătat Că nume de viteaz mare pe nedrept și-a câștigat — Luând veste cum că Ștefan domnul lor atunci s-afla În ținuturi depărtate, având cu el oastea sa, Socoti că favorabil prilej altul n-a găsi De moldoveni și de Ștefan ... spui De ce pricina p-aicea nici un locuitor nu-i?“ Astfel Hroiot îi grăiește. — „Pricina însuți o vezi, (îi răspunde-atunci bătrânul) și încă mai cercetezi? Pricina bejănăriei ș-a jalei obștești, tu ești, Hoț turbat și fără lege care prăzi și pustiești! Care ... luptă; nu văd, n-ascultă husarii înspăimântați. Ș-amenințându-i din urmă cuțitul moldovenesc, Să plece acum de fugă se îndeasă, să gătesc. Iată c-atunci ceea oaste se ivea dintr-un ponor, Ungurenii prind la suflet văzând că vine-ajutor, Se întorc cu bărbăție, se înșiră iar la loc, Și ...
Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia
... pasiunile. Aceasta o dovedesc mulți octogenari, care mai că pe brânci se târâie la vânat, sperând a dobândi ceva, de nu pasărea întreagă, atunci cel puțin o peniță de pe dânsa, iar de la frumușică de nu o sărutare, măcar un zâmbet de speranță; ce-i pasă lui dacă ... somnilor și cicigilor, pe care nekraÂsovții în timp de primăvară îi prind la gurile Dunării, unde apele râului se întâlnesc cu apele Mării Negre. Atunci acești pești coÂlosali ies din mare și se suie în contra curgerii Dunării, spre a-și depune pe malurile ei și prin ... război, în care este întrebuințată toată puterea brațului și toată iscusința gimnasticii. Mai totdeauna pescarii rămân biruitori; dar seÂntâmplă că mănunchile harpunelor se rup, atunci monstrul se cufundă în adâncime și scapă de prigonire. Spectacolul se terÂmină prin aceea că victima, pierzând mult sânge și slăbind în mișcări, se ... Asia Mică, în preț de 300-500 de ruble berbecul. Acum spune-mi, cititorule, ori de n-am dreptate a numi Bugeacul de atunci un Eldorado în privința bogățiilor ce le conÂținea, începând de la păsările zburătoare de vânat, mistreți, lupi, vulpi etc., până la peștii Dunării și ...
Constantin Stamati-Ciurea - Un ajun de Anul Nou
... când m-am coborât pe platformă și m-am văzut noaptea în vălmășagul cumplit al viscolului, care mai că nu mă răsturna de pe picioare, atunci cu părere de rău mi-am întors căutătura spre cupeul în care eram adăpostit și voiam să mă întorc îndărăt. Era însă prea târziu. Locomotiva ... îi simțește; nu vezi cum a prins-o la fugă? — Însă lupii fug mai tare și ne pot ajunge, observai eu. — Atunci pârdalnicii pot să ne și mănânce, răspunse el cu un hohot scârțâit, ca o roată neunsă, — uită-te la dreapta! adaose el. Întorsei capul ...
Grigore Alexandrescu - Fragment. Dintr-o nuvelă intitulată "Călugărița"
... afla încă împodobită cu învățătura câtă se putea dobândi pe acele vremi. Mulți juni s-ar fi socotit norociți să o ia de soție; dar atunci zestrea nu era cea dintâi condiție a căsătoriei, și ei ar fi vrut mai întâi să se încredințeze de pot fi plăcuți, lucru ... se puseseră la cale pentru aceasta, când o întâmplare neprevăzută le strică planul, cel puțin pentru câtăva vreme. Doi oameni însemnați în istoria lumii atrăgeau atunci interesul și atenția; unul, general mare și războinic viteaz, până la nesocotință, destoinic de întreprinderile cele mai îndrăznețe, natură de fier, fără slăbiciuni și fără ... s-a socotit el atât de norocit ca în seara aceea când Elena îl înștiință că îl așteaptă singură în grădina sa. Până atunci toate întâlnirile lor se urmaseră de față cu doica cea bătrână, care o crescuse, și toate favoarele ce dobândise el până acum se mărginiră în ...
Mihail Kogălniceanu - Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor
... marelui nostru protector, împăratului Nicolai I, prea revoluționară; furăm dară luați din LunĂ©ville și conduși la Berlin, la sfârșitul anului 1835. Berlinul de pe atunci își dobândise numele de Atena Germaniei; și, prin patriotismul, inteligența și marea mișcare națională ce domnea în toate clasele nobile și burgheze ale capitalei Prusiei ... lor de regele Ludovic XIV și de bătrâna de Maintenon, prigoniri care au silit pe părinții lor de a-și părăsi patria. Tot atunci, și cu pahare pline, ei, cu inimile ardente, realță nesfârșite toaste în memoria marelui elector, care le-a dat un generos refugiu, libertatea ... am fost prezentat și lui Alexandru Humboldt (1769 — 1859), care îmi arăta în general un deosebit interes pentru țările române, atât de necunoscute pe atunci, încât nici numele de români nu se știa. De aceasta, în adevăr, nu trebuie să ne mirăm, când însuși în Moldova și în Muntenia numele ...
Nicolae Gane - Duduca Bălaşa Duduca Bălașa de Nicolae Gane Alexandru și soția sa Elena, doi însurăței în luna de miere, nemaiștiind unde să-și răsfețe cele întîi a lor simțiri amoroase, se hotărâră să călătorească prin munți. În setea lor de a rătăci prin pădurile cu brazi, ei își făcură iute gemandanele uitând, se înțelege, ca toți înamorații, multe de-ale traiului trebuitoare în acele locuri singuratice, dar un lucru, cu toată năucia lor, nu putură să-l uite, căci nu se uită el singur pe sine: era o mătușă sarbădă și tomnatică care se ținea nedezlipită de pașii lor, crezându-se menită a priveghea asupra neispititelor tinerețe ale Elenei. — Ce s-ar face ea fără mine! ... zicea cu gravitate duduca Balașa. Lumea o numea tot duducă, deși petrecuse douăzeci și cinci de ani încheiați într-o necurmată și cucernică jălire după răposatul ei soț, care o părăsise, sărmana, în zorile tinereților, adică la vârsta de douăzeci de ani, după cum istorisea ea totdeauna suspinând. Crescută de mică în bumbac, ea nu se culcase decât pe covoare moi și fața sa plăpândă nu fusese niciodată atinsă de vânt, ger sau arșiță. Tot ...
Petre Ispirescu - Cotoșman năzdrăvanu
... bucățelele de friptură de pe grătar. Era un mâțoi cum nu este altul în ziua de azi. Nu mult după aceasta, femeia se simți îngreunată. Atunci să fi văzut bucurie pe casnici, încât nu-i ținea pământul. Iară când fu la facere, născu un copilaș gras și frumos și sănătos. Crescu ... ce văzu că nu mai are de nici unele, și nici părinți, se puse pe un plâns de-ți era mai mare jalea de dânsul. Atunci cotoșmanul îi zise: - Stăpâne, nu te credeam așa slab de înger. Ești cu mine. Nu te întrista așa de mult. Precum părinții tăi a ...