Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru L��MURI
Rezultatele 531 - 540 din aproximativ 771 pentru L��MURI.
Elisabeta de Wied - Vasile Alecsandri
... harnică Nevasta bătută Răzbunarea nevestei Decât ruda și vecinul Dorule, odorule Este bine, nu e bine Aolică, dodo, fa Zis-a badea Arză-l focul de bărbat Lelețico, draga mea Însura-m-aș Pe sub poale de pădure Fa leliță rotiliță Pentru mândra care-mi place Trecui valea Bade ...
Mihai Eminescu - Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie
... i vîlvoare, Dulce Românie, asta ți-o doresc. Îngerul iubirii, îngerul de pace, Pe altarul Vestei tainic surîzînd, Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face, Cînd cu lampa-i zboară lumea luminînd, El pe sînu-ți vergin încă să coboare, Guste fericirea raiului ceresc, Tu îl strînge-n brațe ...
... ridicat și cu buzduganul în mână, gata în fie-care clipă să se încaere în luptă, și să-șÄ pună viața în joc, - așa ni-l închipuim, căcÄ așa-l scim pe barbarul medieval – e omul stăpânit de un singur gând: că el este el însuși, singur în felul lui, maÄ presus de toțÄ ... ar fi putut să urmeze epoca de înflorire națională a luÄ MateiÅ Basarab. Eară Vlad-Vodă Țepeș, pe care unora le place să-l iea drept un fel de monstru, n’a tras în țeapă pe ceÄ ce nu voiaÅ să i se supună, ci pe ceÄ ... îțÄ sînt datoriile, și sînt neobosoțÄ în purtarea sarcinilor ce aÅ primit și neînduplecațÄ față cu ceÄ negligențÄ orÄ neoneștÄ. Aceia, carÄ fac negoț, nu-l fac pentru-ca, profitând de nevoile, de slăbiciunile, de nepriceperea orÄ de ușurința altora, să agonisĂ©scă marÄ averÄ, ci pentru-ca să mijlocĂ©scă ...
Ion Luca Caragiale - Termitele...
... mobilelor și proviziilor de orice fel; altele rod și sfredelesc mereu înainte; atacă tavanurile și podelele de mai sus, până ajung la acoperiș ca să-l roază și pe ăla. Lucrează însă cu multă băgare de seamă, să nu dea cumva de lumină, și respectă cu cea mai mare grije suprafața ... le distrug. S'au văzut, pe urma lor, stâlpi întregi de lemn preschimbați astfel în coloane de beton. Când nu le mai place locul, fiindcă l-au secătuit, atunci nu-și mai bat capul cu dresul; opera de distrugere pornește cu o așa repeziciune că, în șapte-opt săptămâni, o casă ...
Vasile Alecsandri - Căpitanul Romano
... Pre cât nedrept și aspru, te-ndemn să vii cu mine Să vezi de știu la moarte să merg cum se cuvine ... Copii! ... Zor înainte l-al patrule asalt.“ „Ura! ...“ răspund ostașii ... iar el pe calu-i nalt Pornește înainte, deprins a merge-n ...
... și caute de drum. Ne-am săturat de zile fără treabă și nopți cu prea multă odihnă. — Bine vorbește Duman, strigară cu toții, să-l însărcinăm să spuie căpitanului hotărârea noastră și să-l alegem pe dânsul căpitan. — Pe mine?... — Pe tine. — Jurați!... zise Duman, scoțând cuțitul din teacă. — Jurăm!... răspunseră ceilalți, încrucișând cuțitele cu ... în deșert. Codrean avea un al doilea suflet, un cal roib, fugar de viță, care mușca în carne de poterași ca-n iarba pământului, și-l ducea totdeauna unde erau dușmanii mai deși, căci acolo îi plăcea lui Codrean să se hârjonească cu moartea. Codrean se primbla pe drumuri, prin sate ... M-oi pune așa pe marginea căruței cu picioarele afară, ca să nu te supăr. Omul cu cațaveica albastră, făcându-și socoteală că aceasta nu-l costă nimic, fiindu-i căruța sănătoasă și calul voinic, îi zise cu un aer de binefăcător: — Haide. — Dumnezeu să-ți scurteze calea și ... rușine, să trăiască c-un asemene om în nelegiuire! — Ai dreptate, zău, muierea pentru un hoț nu-i bună decât pentru a-l ...
... Un om din lume neștiut Aflând, la noi eu am poftit, Străin fiind, dintru alt neam El vrea să fie și țigan; Pe dâns' dreptatea-l prigonește Și el Alecu se numește. Moșneagul Prea bucuros! la noi rămâi În astă noapte tu de mâi; Sau și mai mult, nădăjduiesc, Eu gata ... aducea aminte Petrecerea de mai nainte. Vieții lui soție bună Cu dâns' Zamfira dimpreună Se duc cu ursul pe la sate, Alecu prea frumos mi-l joacă, Moșneagul daireaua bate, Toți pentru bun bacșiș se roagă; Și-așa petrec a lor viață. Într-o zi de dimineață Zamfira veselă ... luna cum plutește Ea tuturor împărtășește A sa lumină mângâioasă, Dintr-un oraș intră în alt, Și din acela vrea să iasă Lăsându-l iar întunecat; Și cine poate zice lunei: Stăi într-un loc fără mișcare, Sau cine stavilă va pune Femeii la a ei plecare ... la moarte Voi răzbuna a mea dreptate Găsindu-mi dușmanul dormind, Pe malul mării, neștiind, Că eu aproape sunt de dâns', Ș-atunci l-aș arunca în mare Și moartea cea făr' de scăpare O aș privi cu haz și râs. Ocrotitoarea acea bună A înfocatului amor ...
... Un om din lume neștiut Aflând, la noi eu am poftit, Străin fiind, dintru alt neam El vrea să fie și țigan; Pe dâns' dreptatea-l prigonește Și el Alecu se numește. Moșneagul Prea bucuros! la noi rămâi În astă noapte tu de mâi; Sau și mai mult, nădăjduiesc, Eu gata ... aducea aminte Petrecerea de mai nainte. Vieții lui soție bună Cu dâns' Zamfira dimpreună Se duc cu ursul pe la sate, Alecu prea frumos mi-l joacă, Moșneagul daireaua bate, Toți pentru bun bacșiș se roagă; Și-așa petrec a lor viață. Într-o zi de dimineață Zamfira veselă ... luna cum plutește Ea tuturor împărtășește A sa lumină mângâioasă, Dintr-un oraș intră în alt, Și din acela vrea să iasă Lăsându-l iar întunecat; Și cine poate zice lunei: Stăi într-un loc fără mișcare, Sau cine stavilă va pune Femeii la a ei plecare ... la moarte Voi răzbuna a mea dreptate Găsindu-mi dușmanul dormind, Pe malul mării, neștiind, Că eu aproape sunt de dâns', Ș-atunci l-aș arunca în mare Și moartea cea făr' de scăpare O aș privi cu haz și râs. Ocrotitoarea acea bună A înfocatului amor ...
Vasile Alecsandri - Dan, căpitan de plai
... se lasă Ca pe strujanul verde un caier de matase. El are glas puternic în gură rumeoară Și mers cu legănare de gingașă fecioară. Oricine-l vede-n soare cu pelița lui albă, Purtând la brâu un paloș și pe grumaji o salbă, Se-ntreabă: ce să fie, fecior de zmeu ...
Mihai Eminescu - Umbra lui Istrate Dabija-Voievod
... cer să beau, zice: ,,Cumetre, Noi n-avem cimpoieri și vin. Și totuși domn fusesem darnic Și bun de inimă cu toți. De câte ori l-al meu păharnic Umplut-am cupa numai zloți! Că ce sunt recile mademuri, Ce aur, pietre și sidef Pe lângă vinul copt de vremuri, Pe ...
Mihai Eminescu - Umbra lui Istrate Dabija-voievod
... cer să beau, zice: ,,Cumetre, Noi n-avem cimpoieri și vin. Și totuși domn fusesem darnic Și bun de inimă cu toți. De câte ori l-al meu păharnic Umplut-am cupa numai zloți! Că ce sunt recile mademuri, Ce aur, pietre și sidef Pe lângă vinul copt de vremuri, Pe ...