Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN CÂND IN CÂND
Rezultatele 551 - 560 din aproximativ 2013 pentru DIN CÂND IN CÂND.
... înnoiți, surpându-i temeiurile vechi, Și noua latinie, măcar de-ar fi cam strâmbă, Vă pare totuși cântec, sunându-vă-n urechi. Veșmântul firii noastre din pânză strămoșească Cu tivituri de aur, de vechi argint și flori, Războaie-mpodobite de-o mână meșterească Vă par sărăcăcioase mantale de păstori. Noi nu ... bate Izvorul veșniciei, frumoasei nemuriri, -- Vă pare că-i pustie, bordeie lepădate -- Și căutați s-aduceți de-ai voștri trandafiri. Dar trandafirii voștri făcuți-s din hârtie Și miroase a leacuri luate din dugheni, În limbă doftorească a voastră latinie Preface graiul slobod din codrii moldoveni. Noi nu ne înțelegem: din sine limba crește, Nevoie nu mai are de ajutor străin, Din sine-și prinde floare, din sine se-nnoiește, Când nu-i atingi temeiul puternic și bătrân. Destulă înflorire păstrat-a limba noastră Din sânul maicii sale cel vechi și sănătos, Și nu-i mai trebui leacuri și nici boia albastră Să zugrăvească cerul cel sfânt și luminos. Noi ... de-aseară Și parc-ar fi să tragem și noi învățături, Să nu ne-aducem graiul la stare de ocară, Să tăvălim pe uliți cântarea din ...
Constantin Negruzzi - Moralicești haractiruri
... numai un feli de pitreciri. De va privi cineva năravurile, socotințâle și obiceiurile lui, mai va putĂ© credi că el s-au făcut mai mult din ce dintăi materii decât din celi patru elementuri. Orici lucru îi vesălești auzul, îi stăpânești și sufletul. Fiiștecari zâ îi pricinuiești măhniciuni și bucurii. El este un strein în casa ... totdeauna inima vânzătoriului, fiindcă fericire celoralalți oameni mai mult îl amărăști decât a lui poate să-l vesăleascâ, moari; nu atâta de măhniciune când el pică, cât de nemulțămiri când alții să ridică. CAPITOLUL AL 3-LE - PENTRU LENEVIRE Lenevire esti o șâderi fărâ lucru. Iar leneșul esti așa, că nu știi ci vra să ... olog și să vedi că pari că n-au adus închieturi în lumi. El vorbești mai mult prin vis decât treaz și visazâ mai mult când îi treaz decât când doarme. Bucătărie, masa și așternutul sunt luptile cinstii, unde dobândești nemurirea lui. De hotărăști să metahirisascâ mânile, nu o faci pentru alta decât ca sâ ... săcerat tot, afarâ de insecturi. De nu iasă bună vreo cercari a sa, defăimă numai pe noroc; și de iasă bună, o socotești ...
Constantin Stamati-Ciurea - Către Silvestru Morariu-Andrievici
... Constantin Stamati-Ciurea - Către Silvestru Morariu-Andrievici Către Silvestru Morariu-Andrievici de Constantin Stamati-Ciurea Eminența voastră! Din ceasul când am avut onoarea a Vă întâmpina pe calea vieții mele, am știut a Vă înțelege și a Vă prețui ... negreșit Vă adorează ca pe un eminent apostol al adânc înțeleptei noastre religiuni. Eu, smuls de soartă de la sânul mamei patrii, rămăsei ca orfan din leagăn înstrăinat de ea până acum aproape de mormânt. Numai din spusele străinilor știam că sunt o părticică din corpul viguros al unui popor brav, pe care nu l-am cunoscut, un atom din o patrie pe care nu am văzut-o. Ca utopistul eu păstram în suflet acel ideal prin instinctul sângelui, gugolindu-l în inima mea, împodobindu ... un logodnic cu mireasa sa. Eu cercai cu lira mea poetică să vorbesc limba patriei, să dezmierd acel odor scump, cum mama Română mă dezmierda când mă legăna în pruncie. Ea, murind, mă strânse în brațe ținându-mi obrazul lipit de buzele sale; eram atuncea în vârstă numai de patru ani ...
S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Ștefan Octavian Iosif
... le-au venit) (1904) Terține Icoane din Carpați Un șuier lung — gem osii ferecate... Stă Caraimanu-nnegurat... Fânu-i strâns, și de pe luncă... Din culmea vârfului cu dor... Este ceasul când truditul... Doina Ciobănașul Cu fruntea-n mâna albă... Jos, între care... La gura peșterii Fantastic norii se-nveșmântă... Dar soarele coboară-n asfințit Pe deal ... ndor PetÅ‘fi ) Apostolul (de SĂ¡ndor PetÅ‘fi ) (fragment) Thogrul și străjerul (după Saadi ) Sfat în pustie (după Saadi ) Mănușa (de Friedrich Schiller ) Copila din străini (de Friedrich Schiller ) Romeo și Julieta (de William Shakespeare ) La o ciocîrlie (după Percy Shelley ) Blestemul bardului (de Ludwig Uhland ) Din italienește Pîinea noastră cea de toate zilele (după un vechi cîntec german) Daine din Litvania I Dor de țară II Dor de mamă Populare maghiare I De-aș fi rege II Iubire III Așteptare Craiul ielelor (de Johann Wolfgang ... Epigramatice (după Lessing ) Amăgire Curios ! Glontele (după Henry Wadsworth Longfellow ) Dunărea (baladă, după Eduard Mörike ) Cataracta Lodorei (după Southey ) Visul lui Aenea ( Virgiliu ) Cîntec din Caucaz Chef pe lună (după un poet chinez) Despărțire (daină din Litvania) Romanță (din ...
... 1885 Un negustor, umblând prin mai multe sate și orașe, ca să cumpere grâu, păpușoi și altele, într-o zi ajunse la un pod și când era să treacă văzu un om care se odihnea acolo: acesta era Pâcală. Negustorul, voind să afle ceva de la el, ca orice negustor, se ... Dar cum? zise Pâcală. — Eu îți zic: pe cine ascultați voi aici în sat? — I! ha! auzi vorbă! Ascultăm pe lăutarul moș Bran; când începe să cânte, tot satul stă cu ochii și urechile țintă la el. — Nu zic așa, măi nătărăule! Răspunde-mi odată cum te-ntreb ... te-ntreb de cine aveți frică aici în sat mai mult. — Văleu, maică! Ia, de buhaiul lui moș popa, mare frică mai avem, mămulică. Când vine sara de la păscut, fugim de el care încotro apucăm; că atât e de înfricoșat, de gândești că e turbat; când începe să mugească, sparie chiar și copiii din sat. — Mă!... da'! ce namilă de om ești tu? Nu cumva ești vrun duh rău, frate cu Mează-noapte sau cu Spaima-pădurei? â ...
Constantin Alexandru Rosetti - Revederea
... flori împodobită: De-ar fi ca azi și mâine, aș vrea să mai trăiesc! ..................................... Mai ții acum tu minte, câți ani de-atunci trecură, De când noi în grădină la tata ne jucam? Căci fruntea-mi viscolită nu poate da măsură Cât e de când de ruje cunună îți făceam! Ce de dureri d-atuncea pe noi nu năvăliră, Ce de ființe drage pământul ne-a-nghițit! Ce ... lume decât în care stăm! Moneda și femeia pe oameni cârmuiește, Săracul și cinstitul e-n veci gonit de ei; Și muma-și vinde fiii când preț mai bun găsește Și fiii-și vând chiar țara, părinți și Dumnezei! Virtutea stă în aur și cinstea-n nebunie, Frumos patriotismu când poate da folos, Iubirea speculare, poetul jucărie, Știința e o vorbă, săracu ticălos! Aceasta este lumea, prietină iubită, Aceasta este viața ce de atunci trăiesc ... mai liniștită, A fost ca cu-ndoite dureri să o plătesc. ................................... Dar astăzi dup-o astfel de lungă despărțire În urma astor trude, când iar te-am revăzut, Acum, când eu pe buza-ți văzui acea zâmbire Din ...
Cincinat Pavelescu - Ultima verba
... Pavelescu - Ultima verba Ultima verba de Cincinat Pavelescu Sub noaptea fără stele, ce trist și-nalță glasul Acel care fusese Isus... Veniți, veniți! Toți morții din morminte sculați-vă, e ceasul! Vin taina s-o dezvălui din moarte vă treziți! Și-atunci, din toată lumea, mulțimile-adormite, Sutimi și milioane de morți se deșteptau; Pe când de sub lințoliu enormele-i orbite, O tragică durere afară scăpărau... Și el, mai trist ca-n noaptea când se ruga pe munte, Sub umbra tremurată a verzilor măslini, Când se roșise alba-i sudoare de pe frunte, Mai trist ca pe calvarul însângerat de spini, Le zise: Biată turmă în noapte rătăcită, Eu v ... mințit odată când vă spuneam că sus V-așteaptă după moarte o viață fericită, Căci Tatăl nostru nu e, și serafimii nu-s! Eu vin din depărtarea neantului cea sumbră, De unde larma lumii se pierde-n infinit, Și viu ca să adaug o pagină de umbră La cartea de lumină ... a semănat! Martirii chiar în circuri zâmbeau cu nepăsare, Sub gura sângerată a leilor flămânzi, Și moartea fioroasă li se părea scăpare Când ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Susana
... așezat pe mâncare și veselie. Toți sunt rudă, rudenie, rubedenie, cuscri, fini, nași, că pe nume curat nu-și zic. E o familie întinsă. Mănâncă din același castron, sorb cu aceeași lingură, rup din aceeași azimă, din aceeași turtă caldă. Mai-marii lor sunt moșnegii de câte un veac, cum este bunăoară Tămădueanu, cu barba pân' la cingătoare, Doroftei, căruia îi cam ... nebăute, nemâncate. Femeile și fetele mari se dau afund în ascunzătorile dintre vii, ca să scape cu față curată. Copiii se făceau teacă de pământ când auzeau că vine muscalul răcnind din poartă să-i dea mâncare. Tot așa își ducea zilele, ca vai de capul ei, biata Susana, c-o fiară de cazac ce-i căzuse ... să dea cu sabia în ușă, apucat de alte alea. Striga cât îl lua gura: Turețchi duh! turețchi duh . Astă-noapte, abia adormisem, și tresării din somn. Îl auzii, bâjbâia la clanța de la cămara mea. Până să mă reped să încui ușa, el o și deschise, îndată ce mă zări ... Și iar o înecă plânsul... Puterile o părăsiră. (Nu știu de îmbucase vrun dumicat de câteva zile.) Se învârti pe spate și căzu pe pat din
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Domnul Vucea
... lăsând în urma lor jale și nori groși de pulbere. Dar oricât m-ar fi spăimântat și fericit lumea basmelor ș-a poveștilor, când mi-aduceam aminte că de la S-tă Mărie o să trec la Școala domnească, din coloarea de negru, uitam și de turci, și de muscali, și de nemții cu coadă, și de "țara cocorilor". Mă apropiam cu gândul, sfiicios, tremurând ... bun... nu bate la palmă... nu pune în cârcă ca să tragă la spete... nici nu te-așterne cu tălpile la falangă, ca Nea Nicuță, când bea ce-a strâns cu discul. Mai erau cinci zile până la Școala domnească. Toate lighioile din curte aflaseră că va să mă duc la o școală mare. Cânele, pisica și cei patru cai ai tatii știau pe de rost cum trebuie ... de pălărie! De la Nea Nicuță apucasem să citesc pe silabisite. Frate-meu mă învățase să citesc ca pe apă în cartea de citire. La "când cu ciuma lui Caragea, se răspândeau orășenii prin sate și sătenii prin pustii", nu m-ar fi oprit nimeni din ...
Mihai Eminescu - La moartea lui Neamțu
... dă acuma samă Că un suflet bun și nobil se îndreaptă cătră cer. Clopote, tu simți durerea și urmezi cu-a ta cântare, Când din stea în stea se suie sufletul într-un avânt, Pe când noi urmăm cu pasul cel rărit de întristare Lutul palid, fără suflet, să-l depunem în pământ. Ochii? Câte dulci imagini au sorbit a ... cerești? De-a vieții grea enigmă ție-acuma nu-ți mai pasă, Căci problema ei cea mare la nimic o ai redus. Pe când nouă-ncă viața e o cifră nențeleasă Și-n zădar cătăm răspunsul la-ntrebarea ce ne-am pus. În zădar ne batem capul, triste firi ...
Petre Ispirescu - Făt-Frumos cu părul de aur
... de copil ieșind dintr-însul. Stătu puțin de cugetă și, după ce făcu rugăciune, intră în apă și trase cu o prăjină sicriașul la margine. Când deschise, ce să vază în el? Un copilaș ca de vro două luni; îl scoase din sicriu și cum îl luă în brațe tăcu. Acest copil avea un baier atârnat de gât. Și, dacă îl luă, văzu că într-însul era ... și, care, de frica părinților, lepădă copilul, îl puse în secriaș și-i dase drumul pe gârlă, lăsându-l în știrea lui Dumnezeu. Pustnicul voia din toată inima să crească pruncul ce-i trimisese Dumnezeu, dară când se gândi că n-are cu ce să-l hrănească îl podidi un plâns de nu se mai putea sfârși. Căzu în genunche și se ... de aur. Fiul pustnicului pândea și când văzu minunea asta chemă numaidecât pe cal. Calul îi zise să se scalde; și el așa făcu. Ieșind din baie, el luă legătura cu hainele, și o porni la sănătoasa călare pe calul lui cel cu aripi, cu care zbura ca vântul și se ... și zânele îndată se întoarseră acasă. Daca văzură că argatul lipsește și hainele nu sunt la locul lor, se luară după dânsul; și-l urmăriră ...