Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE��TE
Rezultatele 551 - 560 din aproximativ 1968 pentru PE��TE.
... trăsnească! zice madam Piscopesco, ciufulidu-și tare necăjită cârlionții de la ceafă, cari nu vor să stea cum vrea dumneaei. — Lasă-mă, soro, să te potrivesc, îi zice coana Lucsița. Și trage lângă fereastră-n lumină pe frumoasa ei fiică; ia fierul de frizat de dasupra flacării de spirt, îl apropie de buze, suflă-n el și-l vâră apoi în cârlionții ... prea ești nevricoasă!... A să văz. Și coana Lucsița se uită-n ceafa grăsulie a lui madam Piscopesco și o scuipă, pe de o parte să-i mai potolească ustureala, pe de alta să n-o deoache: în adevăr, are de ce să se mândrească o mamă. Apoi, cu mai multă atenție, supune și aranjează cârlionții ... ar a dracului și-afurisită de viață! zice madam Piscopesco. Unde-mi sunt mănușile? Caută cocoanele-n sus... caută-n jos... — Cheamă pe dobitoaca... Unde-i dobitoaca? fir-ar a dracului să fie! ea știe unde le-a pus. — Uite-le! strigă coana ... a încrucișat brațele și s-a așezat bine. Birjarul mână. — Mamițo! strigă madam Piscopesco, uitându-se-napoi către coana Lucsița, care de ...
... altfel. Și ei doi habar n-aveau de gura lumii! De aceea, când pichirea, stingheră, hotărî să-și caute un soț și-și puse ochii pe păun — pasăre de neam mare — se feri de toți, de frică să nu li se așeze cineva de-a curmezișul dragostei ... cel mai dulce: „Pi-chi-chi-chi-chi-riâ€�: „Te iubesc!â€� Păunul a privit-o dintru-ntâi de sus, dar pe urmă și-a dat seama că nici pichirea nu e de lepădat, mai auzise că dragostea, dacă o întâlnești, s-o culegi de ... o dimineață, pichirea, harnică titirez, s-a sculat mai devremior chiar decât cocoșul, a ciugulit ce-a putut și, pe urmă, s-a dus sub culmea păunului, de l-a sculat. Și-amândoi, aripă la aripă, au pornit pe pajiște. Flori, răcoare, mireasmă dulce. Pentru întâia oară și-au apropiat pliscurile: întâiul sărut! „Sunt mulțumită!â€� „Chiau!â€� „Sunt fericită!â ... ei sălbatic, plin de poezie, își îmbie și iubitul: „Privește, privește, dragă!â€� Dar păunul se supără. Îngâmfala îi descleștează limba: „Ce să te
Constantin Stamati - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam
... Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam de Ignacy Krasicki Traducere-adaptare de Constantin Stamati Holteiul Ca să te urez dă-mi voie pentru tânăra soție, Cu care te-ai însurat, De neam mare și-nvățată, frumoasă cu avuție. Iată dar c-ai căpătat Ce doreai cu fierbințeală. Mulțumește soartei tale... Și nu sunt ... făceau la însurare, Și petreceau înmiit, Decât noi mai fericit; Iar acum alt timp este, Căci moda și etichetul în lume împărățește; Și-aceste ceremonii pe bărbatul nătărău Îl stăpânesc, Îl orbesc Și-l fac de pățește rău. Astăzi și copiii, frate, te-nșeală cu meșteșug, Bătrânii cu vicleșug, De-a dreptul nu vor să meargă nici măcar un minut. Cugetul, prieteșugul le au toate de ... hodoroabă? Ah, moarte, vin’ mai în grabă! Decât să trăiesc cu-acela ce nu știe a trăi. Mergi, boierule, ce stai, și nu te mai tot codi. Caretă de modă găsește. Bărbatul Să te întreb mă îngăduiește, Ce fel să fie? Cucoana Oh, cerule! sunt datoare să-i spun și să-i tâlcuiesc În ce anume caretă am eu ... ...
Ignacy Krasicki - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam
... Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam de Ignacy Krasicki Traducere-adaptare de Constantin Stamati Holteiul Ca să te urez dă-mi voie pentru tânăra soție, Cu care te-ai însurat, De neam mare și-nvățată, frumoasă cu avuție. Iată dar c-ai căpătat Ce doreai cu fierbințeală. Mulțumește soartei tale... Și nu sunt ... făceau la însurare, Și petreceau înmiit, Decât noi mai fericit; Iar acum alt timp este, Căci moda și etichetul în lume împărățește; Și-aceste ceremonii pe bărbatul nătărău Îl stăpânesc, Îl orbesc Și-l fac de pățește rău. Astăzi și copiii, frate, te-nșeală cu meșteșug, Bătrânii cu vicleșug, De-a dreptul nu vor să meargă nici măcar un minut. Cugetul, prieteșugul le au toate de ... hodoroabă? Ah, moarte, vin’ mai în grabă! Decât să trăiesc cu-acela ce nu știe a trăi. Mergi, boierule, ce stai, și nu te mai tot codi. Caretă de modă găsește. Bărbatul Să te întreb mă îngăduiește, Ce fel să fie? Cucoana Oh, cerule! sunt datoare să-i spun și să-i tâlcuiesc În ce anume caretă am eu ... ...
Cincinat Pavelescu - Două epigrame
... voiește să-mi vorbească. - Să intre! Ca să-mi dau aer de magistrat ocupat, și pe care vizitele matinale nu-l prea încântă, țineam ochii pe hârtie. Un glas mai puțin simpatic, dar necunoscut, izbucnește: - Hei, ce faci, Cincinat? Ridic ochii spre noul-venit. Nu-l cunoșteam. Îi răspund totuși văzându ... se și așezase la celălalt birou și începuse să răsfoiască niște dosare: - Mulțumesc, amice, dar d-ta? - Uite, sosii și eu acum și venii să te văd. Îmi ziceam, desigur, e cineva pe care l-am cunoscut de mult. Poate vreun camarad al fraților mei, mă mira însă mult interesul neînțeles pe care-l punea în cercetarea dosarelor. - Ei, cum o duci p-aci? - Admirabil! Brăila e un oraș încântător, dar nu te supăra dacă sunt silit să întrerup interesanta noastră conversațiune, fiindcă avocații mă așteaptă în ședință. - Dle dragă, nu face nimic, eu te aștept. O clipă îmi fulgeră în minte ideea că e vreun încasator mai civilizat de la vreo revistă judiciară cu care am specialitatea să nu ... Acolo era câmpul lui de bătaie. Ca un tactician celebru, sta gânditor la locul lui, vorbea puțin și, luânduși curajul cu cinci, șase păhăruțe măricele, pe ...
Constantin Negruzzi - Chelestina
... și cu beta, să slujă asupra lor; viteazul Pedro uită toate pentru ca să alergi asupra nevinovaților: el rânești pe doi din spadasini; și gonește pe cielalți trii. Cari este înspăimântare sa, cunoscând în acei ci i-au izbăvit pe Enric și pe tatăl său Alonțu! Tinerii cavaleri a târgului iubind pe Chelestina și, știind că Enric era să o iei, pusăsă niște spadasini (un fel de făcători de răli pre obicinuiți în Ișpaniia) și, fără vitejîia ... arată. Chelestina îs mai vine în simțiri; ea prohorisăște cu mai mult curaj, iesă din Grenada și nu afla pe nimine, însă tot nu învinovățăști pe amorezatul său, socotești că-l va afla mai înainte: ea să depărtează, să cutremură la tot pâlcu de ciritei, strigă la tot pasul pe don Pedro; și, cu cât mergi, cu atâta să rătăcești: aceasta era parte ce dimpotrivă Portugaliei. În vremea aceea, don Pedro nu s-au putut ... l întovărăși piste tot locul, Dar pentru ca să fie mai siguri de a o afla, Pedro zâci: că el să-s ducă pe de o parte, când el s-a duci ...
... Tot Ion era purtătorul nostru de ștafete. Numai ce auzeai pe tata zicându-i: — Ioane! ține scrisoarea și punga asta cu bani și du-te la Iași, la Cutare. Ion punea scrisoarea în sân, punga la chimir sub cămeșă, apoi mergea pe jos, trei zile încolo și trei zile încoace, pe cărările cele mai drepte, pe poticele cele mai neumblate, mergea mai răpede cu picioarele lui haitișe decât ar fi mers altul cu picioarele drepte, și niciodată nu lipsea un ban ... ca ele să nu chicotească la spatele lui, să nu-i facă fel de fel de șotii: ba schimonosindu-i numele, ba aninându-i petici pe la spate, și câte și mai câte. Taci, că te dau pe mâna lui Urdilă! era amenințarea cea mai luătoare în râs ce se putea face unei fete. Iar bietul Urdilă, care avea conștiință despre sluțenia lui ... inima plină de umilință, când se închina dinaintea iconostasului: — Tatăl nostru carele ești în ceriuri, sfințească-se numele tău, facăse voia ta... Cioară, ardă-te-ar para focului, striga deodată în mijlocul rugăciunii, nu vezi colbul pe ...
Vasile Alecsandri - Istoria unui galben
... cuprins de o femeiască curiozitate și, fără dar a pierde vreme, m-am lungit într-un jilț elastic, am așezat cutioara lângă mine pe masă și, cu țigareta aprinsă, m-am pus pe ascultat. Razele lunii, precum am zis, se jucau pe covorul din odaie, zugrăvind felurimi de figuri, și unele, lunecând pe cristalul călimărilor, tremurau chiar deasupra galbenului și a paralei, la care mă uitam cu ochii țintiți. Aceste două monede se aflau atunci în ... galben! PARAUA (săltând des și iute de râs) : Galben, tu?... Cu adevărat, sărmane, ești galben, dar de gălbenarea morții. GALBENUL: Ian ascultă, cadână bătrână, nu te juca cu cuvintele, că, deși sunt acum în trei colțuri, pe loc înfig unul în tine. PARAUA (cu dispreț și cu un aer de mărire) : Eu am trecut prin degetele ienicerilor și nu mi-a ... sfială. ( Suspinând ): Unde-i, unde-i frumosul și nobilul olandez cu care m-am iubit atât de fierbinte la anul 1820 în buzunarul căpitanului Costiță, pe când acest vestit corăbier călătorea pe Marea Neagră!... Unde-i acum să te ...
... sădise o inimă română în gingașul sân al unei pariziene? Pe când publicul francez se găsea în cea mai deplină ignoranță despre Moldova și Valahia, pe când aceste țări erau considerate ca pământuri aflătoare în fundul Asiei, pe când un deputat al Constituantei din Francia declara că Bucureștii erau capitala Bucuriei, și un ministru al republicii confunda Cronstadtul din Ardeal cu portul de ... engleză și-i zise: — Vin să salut luceafărul scenei pariziene. DĂ©jazet îi mulțumi cu o zâmbire și replică: „Salută, domnule conte, și pe dra Chataignez, o nouă stea care răsare pe orizontul artei dramatice“. Contele se închină tinerei artiste, zicând: „Am admirat pe domnișoara din stala mea: am rupt o pereche de mănuși aplaudând-o și sunt mândru de a fi cel întâi a o ... a spera că veți primi a mă număra și între amicii d-voastră cei mai devotați“. După finitul spectacolului, DĂ©jazet conduse pe Dridri la otelul unde locuia tânăra actriță și pe drum ea-i zise cu amicie: „Draga mea, iată-te acum pe ...
Ștefan Octavian Iosif - Meduza
... țări străine Și-s plin de praf... MEDUZA Ci vino să te scutur, Berbantul și șăgalnicul meu flutur! Ah, ce frumos ești tu! Și cum te plac... Ieri se plângea un ram de liliac Că tu ai fi mai alb ca dânsul... Spune: Adevărat să fie?... Și-un căpșune Plângea, zicând ... mai ridică. DARIUS Când vine primăvara, orice floare Își redeschide foile la soare. MEDUZA Dar ce se face palida răsură Ce-ți pune veșnicul pojar pe gură? DARIUS Pe gura ta aș vrea să mor, dar nime N-ar crede că se-mbină două rime... MEDUZA Sărută-mă... Așa... Ce bine mi-este! De ... sărutul... DARIUS Așa de mult te farmecă trecutul? MEDUZA Voiam să uit îmbrățișarea-ți dulce... DARIUS O, cine n-ar fi vesel să se culce Pe-aceste brațe albe cum e crinul!... MEDUZA Vroiam să uit ce dulce ți-e suspinul... DARIUS Pe brațul tău mai alb decât zăpada Aș vrea să mor... MEDUZA Ar fi prea dulce prada... O, vino... gura-mi tremură de sete, Și flori ... îmi lucesc pe plete... Și-n ochii tăi s-a rătăcit o rază... DARIUS
Mihai Eminescu - Urât și sărăcie
... a fost dat. Dacă nobil ai fost și blând și drept, Dacă prin a ta minte ai fost un înțelept, Având darul pe care natura-l poate da, Frumsețe, minte, ajuns-ai cineva? Căci nu caută lumea aceea ce slăvește, Aceea ce o prinde  ci ceea ce ... lume nimănui? Virtutea e-o poveste... când gândul ți-l ascuți, Tu vezi că slăbiciuni sunt vestitele virtuți: Noblețea-i slăbiciunea acelor ce nu pot Pe sine să se puie deasupra peste tot, Să aibă pentru toate adânc și greu dispreț, Hrănind a lui viață din sute de vieți ... vieți. A nu-ți ține cuvântul când nu-ți vine-ndemână A dezbrăca pe-acela ce ți s-a dat pe mână, A înșela mulțimea cu mii făgăduinți, Când ai mințit o dată să te mai pui să minți, A urgisi pe-acela care ți-a făcut bine, A împle a lui nume de pete și rușine  Aceasta nu e ... ai gustat din rodul acel de fericire: Tu ești onest și plin de respect și generos Să frângi în zarea vieții un rod așa frumos. ...