Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AL MEU

 Rezultatele 561 - 570 din aproximativ 996 pentru AL MEU.

Vasile Alecsandri - Nicolae Bălcescu în Moldova

... Dumnezeu. Să duc glas de armonie Țărmurilor românești, Să vărs dulce veselie Inimilor ce jelești“. — „Rază vie călătoare, Unde mergi cu dorul meu?“ — „Am solie-nvietoare De la sfântul Dumnezeu, Să depun o sărutare Pe al țării tale sân Și s-aduc o alinare Jalnicului tău suspin.“ — „Nouraș pătruns de soare, Unde mergi cu dorul meu?“ — „Am solie roditoare De la sfântul Dumnezeu Să mă las în Românie Ca să crească mii de flori Pe frumoasa ei ... mea iubită Mângâieți-o-n lipsa mea! Iar tu, nour de rodire, Fă să crească-n sânul său Cu verzi lauri de mărire Floarea sufletului meu.“ [1] Am făcut cunoștința lui Bălcescu în anul 1845, la moșia lui Costache Negri, fostul agent al Principatelor Unite lângă Înalta Poartă. Numele noastre nu erau străine unul altuia; căci ele se întâlniseră sub coloanele Foaiei științifice și literare, o publicație periodică ... de celelalte imperii ale lumii. Românii se cunoșteau împreună mai mult din auzite, sub nume de moldoveni și munteni, și când din întâmplare vreun impiegat al ...

 

Mihai Eminescu - Sărmanul Dionis

... frământa pământul un ungur lung, cu picioarele goale băgate în papuci mari umpluți cu paie. Oricât de neplăcut să fi fost spectacolul pentru simțul estetic al călătorului meu, el avu o influență salutară asupra eroului nostru care, trezit din fantaziile sale metafizice, băgă de samă că ploaia-l udase până la piele. El ... adesea surâdea. Surâsul său era foarte inocent, dulce l-am putea numi, și totuși de o profundă melancolie. Melancolia în vârsta lui este semnul caracteristic al orfanilor; el era orfan, o existență -cum sunt multe la noi — fără de speranță și, afară de aceea, determinat prin naștere la nepozitivism. În ... sorbituri zgomotoase câte-o gură din cafeaua și berea ce le sta dinainte — semn de triumf! Dincolo unul scria cu cridă pe postavul verde al biliardului; unul cu pălăria naltă pe ceafă și cu mâinile unite pe spate, c-o țigară lungă în gură a cărei independență era ... uita — dracu știe, cu interes ori așa numai la un portret a lui Dibici-Zabalkanski atârnat în afumatul perete. Orologiul, fidel interpret al

 

Dimitrie Gusti - Închinare lui Ștefan-Vodă

... Se urcă către tîmplă în nour luminos. Stă sus martirul lumii ce-i Dumnezeu putinte, Iar jos l-a lui picioare mormîntul umilit Al omului, în care un snop de oseminte E-o mînă de cenușă, odor neprețuit. Din astă catacombă și mucedă și rece, Din ist sicriu de ... i Putna în care-adînc se-nchină Lui Ștefan-Vodă astăzi ai României fii. Aice e fîntîna cea plină de mărire, De sînta pietate, de-al patriei amor ; Aice-i eroismul ce trăsnet de-ngrozire Fu dușmanilor țării sfărmînd trufia lor. O, mamelor române ! aduceți-v-aminte Că dintre voi fu ... a o iubi învață Și-n el inimă, suflet călește-ți ca-ntr-un foc. Așa, junime scumpă, frumoasă auroră A patriei române ! Al vostru viitor, Și-al națiunii soare, din a virtuții horă Se naște, vă surîde, vă cată cu amor. În leagănul de moarte vederea nu pătrunde Că-i ... leagănă pe vînturi, și-a ta melancolie Misterioasă limbă în inimă lovind, Fă lacrime să curgă, colo fă-n veșnicie Eroul să tresalte, al

 

Ion Luca Caragiale - Boborul

... se judecă după extensiunea și durata lor, ci după rolul mai mult sau mai puțin strălucit pe care l-au jucat în complexul universal. Cadrul meu e prea strâmt ca să pot închide într-însul istoria generală a veselei republice podgorene. Voiesc numai să contribuiesc și eu la consemnarea ... spun cu mândrie. Da, am fost unul dintre cei mai aprigi susținători ai ordinii în Republica Ploeștilor. Ceasuri glorioase, n-am să vă uit! Șeful meu, polițaiul, era simpaticul și bravul Stan Popescu, unul dintre cei 1.000 ai lui Giuseppe Garibaldi - volintir în Italia, volintir într-o revoluție polonă, vrăjmaș ... tocmai pe locul unde se ridică astăzi mândră statua Libertății (cetățenilor ploeșteni, Națiunea recunoscătoare!) - Prezidentul, urcat pe un scaun de tocat cârnați, citește actul solemn al întemeierii Republicii. La 7, se desfundă în toate răspântiile boloboace, în sunetele marșului eroic de la '48. La 8, o parte din popor, cu polițaiul ... nu mai corespund exigențelor moderne, și, în locul lor, se-mping cu greutate alte boloboace pline, ca niște reforme pe cari le reclamă spiritul progresist al timpului și interesele vitale ale societății. Ce veselie! ce avânt! ce entuziasm!... A! sunt sublime momentele când un popor martir sfarmă obedele și ...

 

Vasile Alecsandri - Istoria unui galben

... cu disperare, m-am aruncat și m-am lipit... GALBENUL: (dându-se de-a dura către para) : Și te-ai lipit de pieptul meu, care de mult ardea pentru tine în focul unei dragoste nemărginite. PARAUA (lunecând către galben) : Ah! GALBENUL și PARAUA (lipindu-se într-o amoroasă îmbrățișare ... a monedelor se schimbă încet-încet într-o zuruire slabă sau, mai bine zicând, într-o suspinare metalică care se pierdu în deșerturile lumii și al cutiei. O tăcere drăgălașă urmă după aceasta, tăcere ce dovedea o mare câtime de simțire în sânul monedelor; tăcere scumpă și mult mai glăsuitoare decât ... și ziseră următoarele, cu glas pătruns: GALBENUL (oftând din greu) : Cât ești de schimbată, iubita mea! PARAUA (suspinând cu durere) : Cât ne-am schimbat, dragul meu! GALBENUL (cu amărăciune) : Ce crudă și nemilostivă-i vremea! Coasa ei nu se ostenește niciodată!... Plăcere, frumusețe, tinerețe, toate sunt secerate de dânsa!... Astăzi ele ... strălucesc cu tot farmecul lor și mâine se pierd. Tristă soartă! Lume deșartă! Viață ticăloasă! Ah! Ah! PARAUA (cu blândețe îngerească) : Nu te mâhni, luceafărul meu, că nu suntem numai noi supuși acelor crude pravili ale soartei. Fierul că-i fier și încă ruginește, dar noi care suntem meniți prin însăși ...

 

Cincinat Pavelescu - Patru epigrame

... e o crimă să aibă cineva talent și că ar trebui să mă duc în străinătate, unde lucrurile de spirit sunt prețuite și răsplătite. Amicul meu să nu vă închipuiți că era Fabricius surprinsese această convorbire și voia să tragă câștig din entuziasmul bancherului pentru mine în interesul dulcilor sale patimi ... vă rog) și-a strâns manuscrisul în buzunarul unde ținea hârtiile... de valoare. Acestea însă se vede că n-au mulțumit pe judecătorul meu, care n-aștepta decât 25 lei, și vedea, cu deznădejde, că nu mai sosesc. Atunci am fost rugat de el să urmez jocul acesta până ... în buzunar Și eu aștept! Se zice că scena s-a repetat, și noi ne-am ales din nou numai cu platonismul onorabil al unor admirațiuni pline de cea mai caldă sinceritate; însă ce aștepta judecătorul sunătorul nu sosea. Atunci, indignat și hotărât să-și continue partida cu orice ... jos? Bancherul, însă, urma să câștige la Ă©cartĂ©, și să mă acopere de elogii; însă nu făcea gestul așteptat cu atâta nerăbdare de eminentul meu amic judecătorul. Acesta, în culmea supărării, mă apostrofează cu vorbele: Degeaba zice ăsta că ai talent, nu vezi că nu rentează? Până n-oi vedea ...

 

Alexandru Vlahuță - În fericire

... II Puteam să mă întunec stingher si fără parte, Făr'a 'ndrăzni vr'o dată durerea să 'mi-o pun În peritorul vuet al vorbelor deșarte: Mi-aș fi 'necat în lacrimi - de tine 'n veci departe - Zadarnica'mi iubire, și visul meu nebun. Dar te-ai uitat la mine atît de 'nduioșată, C'ai răscolit adîncul vieții mele 'ntregi, Și, ca dintr'o poveste trăită altă dată ... nduioșare, Lăsînd asupră'mi ochii, la tine m'ai chiămat... Cu brațele întinse te-apropii blînd de mine, Și capul, greu și leneș la pieptul meu ți-l culci, Înfiorat de farmec, privind pierdut la tine, Te țin în brațe ceasuri uitate și senine, - Tu'mi spui povești de-a ...

 

Artur Stavri - În fericire

... II Puteam să mă întunec stingher si fără parte, Făr'a 'ndrăzni vr'o dată durerea să 'mi-o pun În peritorul vuet al vorbelor deșarte: Mi-aș fi 'necat în lacrimi - de tine 'n veci departe - Zadarnica'mi iubire, și visul meu nebun. Dar te-ai uitat la mine atît de 'nduioșată, C'ai răscolit adîncul vieții mele 'ntregi, Și, ca dintr'o poveste trăită altă dată ... nduioșare, Lăsînd asupră'mi ochii, la tine m'ai chiămat... Cu brațele întinse te-apropii blînd de mine, Și capul, greu și leneș la pieptul meu ți-l culci, Înfiorat de farmec, privind pierdut la tine, Te țin în brațe ceasuri uitate și senine, - Tu'mi spui povești de-a ...

 

George Coșbuc - Filozofii și plugarii

... a pierdut răbdarea. Drace! Ei mai înțelepți în toate, chiar ca Dumnezeu s-ar face ! Astfel cugeta în sine, apoi zise tare: Eu, Pe-al meu sceptru tot de aur și pe-ntreg poporul meu, Jur că-nțelepciunea voastră este numai vorbă goală: Sunteți proști ca cel din urmă prost ce nu știe de școală! Un plugar fără știință, și ... supăra moșneagul și-i va da pe ușă-afar. Dar moșneagul e cuminte : ști să-nvârtă bine jocul. Și, când are ac și ață, coasă al dracului cojocul. Hăi! Era șiret ca vulpea; se-nvârtește-ntr-un picior; Ca ciuperca stând în mijloc astfel le vorbește lor: Vai de mine și ...

 

Ion Luca Caragiale - Căldură mare

... bine deseară să-i spui... La câte vine d. Costică seara la masă? F.: Care d. Costică? D.: Stăpânu-tău. F.: Care stăpân, domnule? D.: Al tău... d. Costică. F.: Pe stăpânu-meu nu-l cheamă d. Costică; e propitar... D.: Ei! și dacă-i propitar? F.: Îl cheamă d. Popescu. D.: Și mai cum? F.: Cum, mai ...

 

Traian Demetrescu - Cerul

... trista mea copilărie, — Cu paginile ei de plîngeri, — Credeam că ceru-i plin de îngeri... Credința mea e astăzi dusă, Cu ea și-al visurilor stol, — Și astăzi cerul meu

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>