Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru Â
Rezultatele 581 - 590 din aproximativ 2186 pentru Â.
Mihai Eminescu - Scrisoarea IV
... Peste capul blond al fetei zboară florile ș-o plouă… Ea se prinde de grumazu-i cu minuțele-amîndouă Și pe spate-și lasă capul: — Mă uimești dacă nu mîntui… Ah, ce fioros de dulce de pe buza ta cuvîntu-i! Cît de sus ridici acuma în gîndirea ta pe ... Dă-mi-i mie ochii negri… nu privi cu el în laturi, Căci de noaptea lor cea dulce vecinic n-o să mă mai saturi — Aș orbi privind într-inșii… O, ascultă numa-ncoace, Cum la vorbă mii de valuri stau cu stelele proroace! Codrii negri aiurează și izvoarele-i ... îți place pe copilă s-o desmierzi, După gît să-i așezi brațul, gură-n gură, piept la piept, S-o întreb! numai cu ochii: „Mă iubești tu? Spune drept!“ Aș! abia ți-ai întins mîna, sare ivărul la ușă, E-un congres de rubedenii, vre un unchi, vre o mătușa… Iute capul într ... un instinct atît de van Ce le-abate și la păsări de vreo două ori pe an? Nu trăiti voi, ci un altul vă inspiră â ...
Nicolae Gane - Domnița Ruxandra
... e semnul unei ispite dumnezeiești, ostașii buimaci loveau cu sabia zidurile și pământul care răspundeau a deșert, iar domnul în mânie grăi hatmanului: — Tu, hatmane Savin, și tu, vistiernice, și tu, vornice, și voi toți, oameni de oaste și de muncă, martori ați fost că în Vinerea sfântă ... cele dintâi corturi și vestea despre sosirea lui se răspândi pretutindene. Toți din toate părțile alergau înaintea lui, dând semne de cea mai mare bucurie. — Bine-ai venit, Timuș, fiul lui Bogdan! strigară cu toții. Tu ne lipseai, și noi rătăceam ca turma fără călăuz. — Călăuzul vostru este Dumnezeu, și eu ascult porunca lui. — Și care este porunca lui? — Auzit-ați voi de o țară depărtată, țara Moldovei, cu fânațe înflorite, cu lanuri mari de pâne, cu ape dulci, cu codri umbroși. Acolo trebuie ... n-a înveselit încă pământul, n-a dezmierdat încă ochi omenești. Acea fiică îmi trebuie mie de soție și vouă de stăpână. — Să mergem! — Grijiți armele, înhamați caii, luați merinde, căci calea e lungă, dar răsplata frumoasă! Să luăm domnița sau țara Moldovei! ...
Emil Gârleanu - Sineturile conului Gheorghieș
... în partea dreaptă, în rândul celor citite; luă un altul, îl desfăcu, îl ridică în dreptul ochilor și vru să înceapă a citi: — Bine, n-are, n-are, își luă iar de seamă, dar de ce nu vine măcar să-mi spuie că n-are, și atâta tot ... cinci-sute de galbeni, de la conul Ghe-or-ghi-eș Hrașcu... Conul Gheorghieș aruncă sinetul, își scoase ochelarii și se răsti la coana Ruxanda: — Aista-i al dumitale. Dumneata m-ai făcut să-i dau Chirulesei bani, când știam, de pe atunci, că nu mai are nimic. Acu așa ... coana Ruxanda, și conul Gheorghieș nu trece peste dânsul, Doamne ferește. Coana Ruxanda se prefăcu că a adormit cu capul pe speteaza jilțului. — Ai adormit!... Amarnică mai ești!... Cică doarme dumneaei! Conul Gheorghieș prinse să surâdă. Își puse iarăși ochelarii și citi tot așa, unul după altul, toate ... se ridică foarte mulțumit și se duse lângă coana Ruxanda. Dar coana Ruxanda adormise acum de-a binelea. O clătină ușor de umăr: — Ruxando, Ruxando. Dumneaei deschise ochii pe jumătate. â ...
Nicolae Filimon - Rașela și Ristori
... la a treia cu amărăciune. Dar cînd văzu că toate jurnalele aplaudă unanim pe Ristori, atunci Rașela, dînd într-un surîs sardonic, zise: „Voi să văd și eu această minune!“ Să înfășură dar într-o mantilă, își acoperi fața și se ascunse într-o lojă, astfel încît să nu fie văzută de nimeni. Și ... o coprinse spiritul cel rău al invidiii, iar sentimentul egoismului o făcu să-i tremure toate fibrele; atunci se sculă plină de mînie și zise: „Și eu sînt Ristori!“ Se duse acasă cu pieptul plin de aspirațiunile zeilor strămoșilor săi: „Nu voi permite altor zei să intre în casa mea“. Scrise numaidecît impresarului Crosnier: „Eu sînt Rașela care fu, este și va fi. Văd că publicul meu s-a revoltat în contra mea și adoară alți zei ... te întoarcă la cultul ei, și să cunoști că numai una este Rașela și afară de dînsa nu este alta în aer, nici pe pămînt!“ Era tocmai aniversarea morții lui Corneille, și Rașela zise: „El muri într-această zi! Așadar, în seara aceasta voi juca pe Corneille. ...
Vasile Alecsandri - Cucoana Chirița în voiaj
... public.) În sfârșit... nu-ți uita vorba... am ajuns la Beligrad... Când la Beligrad întreb pe căpitanu: Monsiu căpitan, je vu pri, aice-i Viena? — El îmi răspunde zâmbind: Ba nu, madam, aice-i Beligradul. — Mersi, monșer... nu poți crede ce bine-mi pare că m-am învrednicit sa vad Beligradu cu ochii, că tare mult am auzit pe bărbatu ... încep a controbăi prin lăzile mele ca în vremea volintirilor, și dau peste o cutie cu țâri zvântați ce-i luasem la drum. — Fui taifel! Ce-i asta? strigă... căprariu. — Ce să fie, domnule? Ia, țâri... Eu postesc miercurea și vinerea și metahirisesc sărături de când pătimesc de rast. — Vas rast? Asta-i pudoare mare la d-ta; trebuie plătești vama. Și îndată s-au adunat vro trei șoacățe ca să hotărască dacă se ... șuieră, trenu se pune în mișcare, și Guliță nu-i!... Sfinte Panteleimoane! era să turbez... Scot capu pe fereastră și încep a striga: “Guliță? Ioană! cioară! dimone!â€� Tufă... “Monsiu conductor, stai, oprește, ține caii!â ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VI
Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Cântecul a VI Sătana cade-în melanholie Socotind asupra sorții sale; A iadului s-adĂ¹nă boierie Și să sfătuiește cu ce cale Va s-ajute turceștilor gloate; Țiganilor să fârșesc bucate. Acum peste-ochian șoimanul soare [1] Strălucea dositelor ostroave, Noaptea cu neagra sa învălitoare Câmpi acoperisă și dumbrave, Iar' de grele-ostăneli obosita Dulce răpăusa prin staure vita. Numa fieri priveghia răpitoare Și bărbații cu cugete rele; Lupul gonea după căprioare, Buha vâna-în tufe păsărele, Ș-umbla ș-alte jivini stricătoare Ce-întunerec iubind fug de soare. Era vremea tocma-întiaș dată Când cântă cocoșii de cu sară, Ș-încălecând mături sau lopată La Rătezat strigĂ²ile zboară, Când să preumblă cele frumoase Strâmbând oamenilor dreptele-oase. [2] Toate-adecă-odihnea cele bune, Numa cele rele, blăstămate, Umbla după-a lor înșelăciune, Cum sunt duhurile necurate Care nu dorm nice-odinioară, Ci noaptea-în toate părțile zboară. Tocma pe-acea vreme, supt afunda TartĂ¡rului peștere, Sătana Scoțind capul afară din unda Văpăii nestânse, cu tirana Sa privire, pe diavoli învită Să muncească făptura osândită, Iar' el prin aceasta să desfată Ca ș-un craiu tiran ...
Constantin Negruzzi - Cârjaliul
... o seară, când cina în întunerec cu șapte camarazi ai săi. Cârjaliul fu pus subt caraul. El nu tăgădui adevărul și se numi îndată, însă — adaogă — din ceasul ce am trecut Prutul nu m-am atins nici de un păr de avere streină; n-am strâmbătățit nici pe cel mai prost ... s-a înapoiat cu frică; soldații vrură să-l ridice, dar el să sculă singur, își ridică lanțurile, să sui în căruță și strigă: „Aide!â€� Jandarmul s-a pus lângă el, moldaveanul a plesnit din biciușca, și căruța a plecat. — Ce ți-a spus Cârjaliul? întrebă tânărul impiegat pe polițian. — El, vezi dumneata, m-a rugat îi răspunse zâmbind polițianul, să am în grijire de femeia și de copiii lui, care lăcuiesc într ... obiceiul Orientului, asculta minunatele lui povești. între păzitori și păzit s-a întemeiat o strânsă legătură; într-o zi cârjaliul le au zis: — Frați, ceasul meu e aproape; nimeni nu scapă de ceea ce-i este scris, curând o să mă despart de voi, aș voi să vă ...
Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist
... basmului despre stafia comunismului un manifest al partidului însuși. În acest scop s-au întrunit la Londra comuniști de diferite naționalități și au redactat următorul „Manifestâ€�, care se publică în limbile: engleză, franceză, germană, italiană, flamandă și daneză. Cuprins 1 Burghezi și proletari 2 Proletari și comuniști 3 Literatura socialistă ... a ajuns la putere, toate relațiile feudale, patriarhale, idilice. Ea a rupt fără milă pestrițele legături feudale care-l legau pe om de „superiorul său firescâ€� și nu a lăsat altă legătură între om și om decît interesul gol, decît neîndurătoarea „plată în bani peșinâ€�. Ea a înecat fiorul sfînt al extazului pios, al entuziasmului cavaleresc, al sentimentalismului micului burghez în apa înghețată a ...
Mateiu Caragiale - Remember (Mateiu Caragiale)
... n-au fost vis. La asta mă gândeam deunăzi seara când răvășind printre hârtiile mele ca să văd ce se mai poate găsi de ars — hârtiile încurcă — am dat peste o scrisoare care mi-a deșteptat amintirea unei întâmplări ciudate, așa de ciudată că, de n-ar fi decât șapte ... Seara da însuflețire umbrelor, în oglinzi, tainic, treceau fiori. Acesta era ceasul pe care-l așteptam ca să admir colțul cel mai frumos al pieței — un petec de pădure rămas neatins în plin oraș — câțiva bătrâni copaci frunzoși și sumbri, vrednici să slujească de izvod celor mai cu faimă meșteri ai zigrăvelii. Îi regăseam chiar, la Muzeul Frederic, într ... visezi? Aubrey de Vere. Când mă gândesc... Ne-am vorbit într-o zi așa, parcă ne-am fi cunoscut de când lumea. Numele lui normand — și până astăzi nu știu dacă astfel se cheamă întradevăr — nu-mi era străin, fiind numele de neam al zvăpăiaților conți de Oxford, după stingerea cărora a fost cules și alipit la cel ... lui, în ochi și sub pielița foarte străvezie a mâinilor, în cari, când la una când la cealaltă, sclipeau șapte inele, gemene toate ...
Gheorghe Dem Theodorescu - Tudorel
... se uita, Din ciubuc tutun trăgea, Și pe Tudor când vedea, Ciubucgiu-și trimetea, La serai că mi-l chiema Și din gură-l întreba —Pazarghian Tudor, Heisicol Tudor, Savalași Tudor, Pe la noi Ce-ai căutat, Averea cui Ți-ai lăsat? —Preacinstitule-mpărat, Mare rău m-a-mpresurat; La haraciuri Am fost pus Și la biruri Greu supus, Tot pe ani Cinci pungi de ... te-ai sărutat, Ba-l aduci până-n gârlici, Parcă io n-aș fi p-aici! Voica, biet, se văieta Și din gură-i răspundea —Ba mă jur, maică, pe sare, Pe pâine, pe lumânare Și pe sfintele icoane! De când Tudor mi-a plecat, Nimeni nu m ... ducea În gârlici că ajungea, Peste Tudor că dedea, După gât că i-l punea Și trăgea și iar trăgea, Și din gură tot zicea —Trage bine, nora mea, De nu ți-e inimă rea Și de nu e vina ta! Tudor sufletul își da, Iar mă-sa Și Voichița ... apropia Și cirezile Sosea. De departe s-auzea Clopotele Răsunând, Căvălașele Cântând, Măgărușii-n oi zbierând. Și la poartă când sosea, Ciobănașii mi-l striga ...
Mihai Eminescu - Scrisoarea III
... sună codrul de stejari. Iată vine-un sol de pace c-o năframă-n vîrf de băț. Baiazid, privind la dînsul, îl întreabă cu dispreț: — Ce vrei tu? — Noi? Bună pace! Și de n-o fi cu bănat, Domnul nostru-ar vrea să vază pe măritul împărat. La un semn deschisă-i calea ... ești Mircea? — Da-mpărate! — Am venit să mi te-nchini, De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini. — Orice gînd ai, împărate, și oricum vei fi sosit, Cît suntem încă pe pace, eu îți zic: Bine-ai venit! Despre parte închinării însă, doamne ... se-mptrăștie a dușmanilor șiraguri, Și gonind biruitoare tot veneau a țării steaguri, Ca potop ce prapădește, ca o mare turburată — Peste-un ceas păgînătatea e ca pleava vînturată. Acea grindin-oțelită înspre Dunăre o mînă, Iar în urma lor se-ntinde falnic armia româna. Pe ... unul dintre fiii falnicului domn Sta zîmbind de-o amintire, pe genunchi scriind o carte, S-o trimiță dragei sale, de la Argeș mai departe: â ...