Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU SE SIMȚI BINE
Rezultatele 581 - 590 din aproximativ 593 pentru NU SE SIMȚI BINE.
Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești
... celuia când nici cum, nici de nici o parte ajutor iaste, nici știință de la alții, sau pomenire măcară să află ca o povață, făcându-se și ca o luminare arătându-se, ca să se poată ajuta cel ce nu știe de la cel ce știe și cĂ©le din întunĂ©rec să iasă la lumină. Că nici unul în lume nu iaste carele den sine numai să știe și nici unul nu au aflat nimic, pănă când n-au fost de altul învățat. Nici nimeni nu să poate domiri de nici un lucru, de nu mai nainte au au văzut, au au auzit, sau au cetit și de nu ca acĂ©lea, asĂ©mene ca acĂ©lea, măcar cât de puțin, și de nu același adevăr și de lucru ce poftește neștine, au zis, sau au scrisu, măcar cât de puțin și de altele, ca numai să se poată altul deștepta spre gândirea acelora și a altor lucruri încă destul iaste. Și carii ca acelea au făcut și au pomenit, cât ... noastre a tocmi. Cum Nafclir în prologul Hronografului lui, ce face, zice: că frumos lucru iaste den greșalele altora să tocmim viața noastră și ...
George Bariț - Inimile mulțămitoare
... vă până atunci. Eu trebu[i]e să mă despart pe câteva minuturi și am nădejde că, nefiind eu de față, voi vă veți purta bine. CORNELIA: Nu fii îngrijat, domnule, de nimic. Noi nu ne vom depărta din această casă. Aici vom arunca pila. Cu aceasta nu e nici o primejdie. QUINT[ILIAN]: Bine. Dar să nu vă prea înf[i]erbântați jucându-vă. IULIE: Astăzi n-avem grijă că vom asuda. Ziua este răcoroasă. Pare că e hotărâtă să ne jucăm ... să-ți afli de vină pentru ce ai aruncat-o într-o parte, Acum e rândul Emiliei. Să fii încredințată că te va întrece. EMILIA: Nu cânta de biruință până nu ai biruit. Cel care se sumețește, tot târziu și rău plătește. (Aruncă.) Una ... două ... trei... patru ... cinci (Scapă.) CORNELIA: Cum ți se pare, frățiorule? Care am biruit? Acum e rândul la tine. Scena 3 DIONISIE și cei mai dinainte DIONISIE: Bună ziua, coconașii mei! Așa zi veselă ... sbura împrejur, ca și când ar fi ploat din ceriu. Reghimentul nostru sta în aripa stângă. Aceasta începu spre seară să îngădu[i]e, trăgându-se îndărăpt. Vrășmașii năvălea din toate părțile, o divizie de husari fu orânduită să apere o parte de artilerie, ce ...
Mihail Kogălniceanu - Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor
... și G. Barițiu. eu sunt, dintre toți ceilalți academicieni, cel mai în vârstă. Și, dacă ar fi exact anul nașterii mele ce mi-l dau nu numai biografii străini, dar și literatorii români, care au binevoit a se ocupa cu scrierea vieții mele, eu aș fi mai înaintat în bătrânețe decât chiar Nestorii mai sus-numiți ai Academiei Române. După Lexiconul de conversațiune ... mea cu câteva cuvinte care se raportă la zilele tinereților mele. Bătrânii iubesc a povesti despre cele întâmplate în junețea lor; și eu nu pot rămâne strâin de această slăbiciune a vârstei mele. Nașul meu, adică acela care m-a luminat cu sfântul botez, întrebuințez ... casa sa se aduna societatea cea mai aleasă și din noblețe, și din burghezime, care de pe atuncea luase un loc însemnat în Germania, punându-se în fruntea ideilor naționale și a reformelor sociale care se răspândise în toată Germania. Steagul lor era, înainte de toate, unirea patriei germane. Consilierul de stat Alexandru Sturdza, coleg al lui Kapodistria, cu care lucrase ... Humboldt (1769 — 1859), care îmi arăta în general un deosebit interes pentru țările române, atât de necunoscute pe atunci, încât nici numele de români nu ...
Mihai Eminescu - Sonete (Eminescu)
... ceas gîndești la viața toată. Pierzîndu-ți timpul tău cu dulci nimicuri, N-ai vrea ca nime-n ușa ta să bată; Dar și mai bine-i, cînd afară-i zloată, Să stai visînd la foc, de somn să picuri. Și eu astfel mă uit din jeț pe gînduri, Visez la ... Privirea ta asupra mea să plece, Sub raza ei mă lasă a petrece Și cînturi nouă smulge tu din liră-mi. Tu nici nu știi a ta apropiere Cum inima-mi de-adînc o liniștește, Ca răsărirea stelei în tăcere; Iar cînd te văd zîmbind copilărește, Se ...
Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist
... mărfurilor în genere au dat negoțului, navigației, industriei un avînt necunoscut pînă atunci, făcînd prin aceasta ca elementul revoluționar din societatea feudală în descompunere să se dezvolte cu rapiditate. Modul de organizare feudal, sau corporativ, de pînă atunci al industriei nu mai putea satisface cererea de produse, care creștea o dată cu crearea de noi piețe. Manufactura i-a luat locul. Meșterii breslași au ... cucerit, în sfîrșit, de la crearea marii industrii și a pieței mondiale, puterea politică exclusivă în statul reprezentativ modern. Puterea de stat modernă nu este decît un comitet care administrează treburile obștești ale întregii clase burgheze. Burghezia a avut în istorie un rol cît se poate de revoluționar. Burghezia a desființat, pretutindeni unde a ajuns la putere, toate relațiile feudale, patriarhale, idilice. Ea a rupt ... nesiguranță și agitație deosebesc epoca burgheză de toate epocile anterioare. Toate relațiile înțepenite, ruginite, cu cortegiul lor de reprezentări și concepții, venerate din moși-strămoși, se destramă, iar cele nou create se învechesc înainte de a avea timpul să se osifice. Tot ce e feudal și static ...
Alexandru Macedonski - Noaptea de noiembrie
... vis, — et caetera --. O moarte nendurată a vrut a-l secera Și muzele vor plânge, rămase-n văduvire." Parada, cum se vede, e bine întocmită... Am popi, jandarmi și fete, iar poarta e cernită, Spre gloria-mi cea mare, de sus și până jos, Și nu-mi lipsesc discursuri ș-anunțuri prin gazete... Iar moartea-mi o să facă chiar cioclii să se-mbete, Spre-a viei propășire ș-al cârciumii folos. Sunt mulți ce zic că moartea e lege foarte crudă, Eu însă, milostivă, aș ... a-mi pune cruce, Se uită împrejuru-i, o cere, și s-aduce... Aș vrea să-i pot a-i spune că nu voiesc s-o port, Că-n viață am purtat-o pe umerii-mi legată, Ducându-mi tinerețea sub dânsa-ncovoiată -- Dar crucea te urmează oriunde ... ne, unde Ne ducem când mormântul asupra-ne s-a-nchis? Un vis e oare moartea? sau viața e un vis? Tăceți?... Voi nu răspundeți?... Rămași fără cuvânt, Pe buze v-au scris viermii răspunsul în mormânt. De tot se înnoptase și lumea cu grăbire Pe-acasă ...
Vasile Alecsandri - Moldova în 1857
... Cum te îneacă amarul greu! Lupii, și corbii, și vulpi străine Fac a lor hrană din corpul tău, Și tu, Moldovă, plătești cu bine La toți aceia care-ți fac rău! O! cât de crunte ș-otrăvitoare Sunt pentru tine a lor mușcări, Când ei cu buze ... chin, Când vezi chiar fiii-ți cu dușmănie Rupându-ți sânul de amor plin! Mamă duioasă, tristă,-n cădere, Cu agonie mâinile-ți frângi, Și nu-ți rămâne nici o putere, Nici glas, la lume ca să te plângi! Când ridici fruntea, jos în țărână O-mpinge, o calcă dușman picior ... ei să ridice Un zid pe Milcov, despărțitor. Cădea-va zidul, și tu, ferice, Vei fi unită cu a ta sor. Căci tot se află în Românie Inimi aprinse de-un sacru dor, Ce vor românul ca să re-nvie Mare, puternic, ca dorul lor! E scrisă-n ceruri ...
Constantin Negruzzi - Călătoria arabului patriarh Macarie de la Allep la Moscva
... liturghii s-au slujit la prilejui sosirei lor și cum au cercetat toate bisericile și mecetele acestei cetăți. Capitala lui Mahomet IV, care împărățea atunci, nu trase luarea-aminte a arhidiaconului decât la biserici și geamii la arnândoi patriarhii și la clerul grecesc. Privirea lui nu se înturnă la alte obiecte. Paisie, folosindu-se de aflarea în Constantinopoli a celuilalt patriarh, depărtă cu solemnitate de biserică pre unul din mădularii clerului, care în putere stăpânea multe ierarhii ... Vasilie Lupul, precum ne-o spune însuș arhidiaconul: „Marți dimineață la opt șubat (fevruarie) înălțimea sa beiul înștiința pre al nostru stăpân patriarh că se găti a se vede cu el, și pe la amiază veni silihdarul într-o trăsură fără roate, ce se cheamă în limba lor sanie. Era ger și căzuse mult omăt; nu îmbla cu căruțe sau care, ce cu sănii, pentru că pe așa vreme acest fel de trăsuri sunt mult mai grabnice și mai sigure, înaintați ... cărților vechi și nouă, atât în limbele străine cât și creștinești și turcești, bărbăția sa și iscusința ostășească covârșesc puterile destoiniciei omenești. Adevărat că el se
Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei
... munții Bastarnici sau Dacici, iar în geografia modernă Alpii Dunării. Acești din urmă acoperă cu numeroasa lor ramificație întreaga Transilvanie. Deși în privința înălțimilor Carpații nu pot fi puși în rând cu Alpii, totuși se poate susține, că culmile lor maiestuoase stau în rândul celor mai măreți munți ai Europei. Înălțimea lor ajunge la 3300 metri maximum, la 1195 metri ... geologică a acestor munți constă mai cu seamă din piatră văroasă, stânci de trachit și bazalt; iar poalele munților Pe culmea acestui munte se află o stâncă numită „Piatra Ceahlăului“ sau „Dochia“. Se zice că acea stâncă are chip de femeie, iar de ea din vechime deja se leagă o interesantă legendă cunoscută la locuitorii din Transilvania, Bucovina, Basarabia, Podolia până la Kiev sub numirea de Baba Dochia cu 12 cojoace , ce este ... Europa. Ele se află în Bochnia, în Wieliczka (Galiția), în Ungaria, Ocna Mare, în Moldova. În Basarabia se exploatează sare de mare numită tuzla, ce se formează la gârlele Dunării, în șesurile băltoase ale apelor maÂrine. Acest product aduce guvernului un venit anual de peste un milion ruble. Codrii Carpaților ... ...
Miron Costin - Letopisețul Țărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace
... Crăiia Leșască, care de care să cuprindză țara, să fie suptÅ ascultarea sa. (Domnilor de ArdealÅ dzicem crai ungurești; eu să le dau acestÅ nume nu pociÅ, că ei crai nu sintÅ, ce direpți domni sau cnĂ©dzi. Iară și Ardealul tot de Crăiia Ungurească au fostÅ și tot o țară, ce după ce au ruptÅ ... cei tătărăști. Năvăliia tătarîi cu toată oastea asupra lĂ©șilor, ce lĂ©șii sta neclătiți și din băști da tunurile. Dosul iarăș să le ia, nu putea tătarîi de tabără și așea au stătut războiul într-acea dzi, toată dziua. Zac. 10. A doa dzi, socotindÅ hanul cu meșterșug ... iară încet, sprijenindu-să de năvala tătarîlor, au venit iară la loc între băști, că trimisesă Zamoyschii totdeauna trîmbițele să dzică de întorsÅ. Zac. 11. Nu dormiè Ieremiia-vodă, ce, de ave și în leși nedejde, iară dindată au agiunsÅ la hanul și de atuncea cĂ©le 7 sate de țară ... dea din an în an daruri și cîte...
Constantin Negruzzi - Zăbăvile mele din Basarabia în anii 1821, 1822, 1823, la satul Șărăuții, în Ra
... au dat parolă grafinii că o va întovărăși. Măcar că indienii era bucurați că s-au mântuit de gubernatorul lor cel mai denainte, dar tot nu să arăta cu mai multă iubire cătră urmașul său. El esti ișpaniol, zâcĂ© ei, deci nu putem aștepta de la dânsul decât nedreptate, lăcomii de bogăție și tiranie. Ei nu credĂ© vorbile cari le auze de la alții pentru graful cum că esti om blând, cu omenie și cinstit, ci numai cât poftore între ei ... de mâna mĂ© și de ar și avĂ© arătătoriu fimei sau copii de țâță, mă giur să-i omor pe toți.â€� Voroava această îngrozitoare nu au vorbit-o el fără scopos. Azan ave pizmă asupra lui Mirvan, fiiul lui Ximeo, nu numai pentru că el nu avĂ© așa mari mânie asupra ișpaniolilor, dar mai ales pentru că Mirvan, având un copil prefrumos, era norocit; căci cei răi fiind de-a ... purure nenorociți, sunt de a purure zavistnici. „Azane! au răspuns Mirvan, omul îs poate împlini făgăduința fără cumplire, nici unul dintre noi nu va călca acest giurământ; înfricoșările tale nu