Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PREA��N��L��AT
Rezultatele 61 - 70 din aproximativ 699 pentru PREA��N��L��AT.
Marius Marian Șolea - Ai de peste Olteț
... și de lemne, ieșeau niște peșchire colorate viu, pline cu păsări statornice, care mă contrariau adânc. deși le vedeam ca fiind privighetori, sticleți, rândunici, nu prea semănau cu cele de afară. ca să le văd păsări, trebuia să le consider așa. și asta nu prea îmi convenea... la clacă se puneau în străchini boabe fierte de porumb, cu sare, și chisăliță de poame. rolul meu era să deapăn fusele încărcate ... bucăți cocoloșite de ziar. aceste minuni se întâmplau în ierni pierdute, când oamenii aveau o altă dragoste între ei. dacă m-aș împrieteni cu Dumnezeu, L-aș ruga să facă satul Corșor etern, așa cum a fost... sau să dea oamenilor lui o memorie de înger și să-l ... cât sunt ei, abia să se atingă satul de prezent. oamenii, atunci, munceau unii pentru alții cântând. ascultam povești cu iele și zâne dezbrăcate până-n brâu, care te strigau pe nume, în răscrucea nopții. dar nu le era dată puterea decât să te pocească, dacă le răspundeai. ascultam despre întâmplări ... răsfrânți elegant peste ei, când dădea soarele, sau purtați pe picior în sus, când era mai ger. nu îmi plăcea de el pentru că nu prea ...
Constantin Negruzzi - Lupu și mielu
... și mielu de Constantin Negruzzi Cel mai tare Îi și mai mare. Cine a zis vorba aceasta a avut un cap prea bun Precum veți vedea curat din povestea ce-oi să spun. Un miel s-adăpa din apa unui limpede pârâu; Un lup hămesit de foame ... dat voie să-mi tulburi a mele ape! (îi strigă cu un glas aspru, de mânie înădușit) Spune-mi, cum ai îndrăznit, Dihanie prea urâtă, să-ți moi botu afurisit În însăși acea apă din carele și eu beu? Spre pildă altor obraznici pe loc vei fi pedepsit. Mielul ... ai suduit. — Doamne! Mă rog de iertare, an eu nici eram născut; Răspunde cu plecăciune mielului năpăstuit. — E frate-tău, dar. — Eu n-am frate. — Apoi tot vrunul din voi, Căci vă cunosc eu prea bine, blăstămate lighioi, Știu binele care-mi vreți și tot ce ziceți de mine Voi și cânii și godanii, când îndemână vă vine. Mi-a ... pot răsplăti odată. Zicând, pe miel îl înhață fără altă judecată, Îl duce-n fundul pădurii, subt un copac se așează Și tot mi ți-l
... Bubico?... Nu e Bubico!... Din paner se aude un miorlăit sentimental. - Să-i dea mama băiețelului zăhărel?... Bubico! Bubi!! Băiețelul scoate capul cu panglicuțe... Mamița-l degajează din țoalele în cari dospește-nfășurat și-l scoate afară. Bubico se uită la mine și mârâie-n surdină. Eu, apucat de groază la ideea că nenorocitul ar încerca să mă provoace, zic cocoanei: - Madam! pentru Dumnezeu, țineți-l să nu se dea la mine! eu sunt nevricos, și nu știu ce-aș fi în stare... de frică... Dar cocoana, luând în brațe pe ... Doamnă - zic eu - rău faceți că-l țineți așa de aproape pe Bubico și acoperit așa în căldură, poate să turbeze... Chiar așa, aici e prea cald. Și zicând acestea, mă scol cu Bubico-n brațe și m-apropiu de fereastra vagonului. Pun pe Bubico binișor jos lângă mamița lui, și cobor geamul, aplecându-mă să respir. Afară, noapte neagră ... acei cari au cântat instinctul cânilor! E o minciună! Nu există!" Bubico îmi ia bonboana; îl iau în brațe și mă dau lângă fereastră, ridicându-l în dreptul deschizăturii. Aerul răcoros, trecându-i pe la bot, face mare plăcere lui Bubico. Scoate limba și respiră din adânc. - Să nu-l
George Coșbuc - Noi vrem pământ!
... tu ne-o apuci. Băieții tu-n război ni-i duci, Pe fete ni le ceri. Înjuri ce-avem noi drag și sfânt: Nici milă n-ai, nici crezământ! Flămânzi copiii-n drum ne mor Și ne sfârșim de mila lor Dar toate le-am trăi ușor De-ar fi pământ! De-avem un cimitir în sat ... vor bate-ai voștri joc De noi, dacă murim. Orfani și cei ce dragi ne sânt De-ar vrea să plângă pe-un mormânt, Ei n-or ști-n care șanț zăcem, Căci nici pentr-un mormânt n-avem Pământ și noi creștini suntem! Și vrem pământ! N-avem nici vreme de-nchinat. Căci vremea ni-e în mâni la voi; Avem un suflet încă-n noi Și parcă l-ați uitat! Ați pus cu toții jurământ Să n-avem drepturi și cuvânt; Bătăi și chinuri, când țipăm, Obezi și lanț când ne mișcăm, Și plumb când istoviți strigăm Că vrem pământ! Voi ce ... Noi mame și surori și frați! În lături, venetici! Pământul nostru-i scump și sfânt, Că el ni-e leagăn și mormânt; Cu sânge cald l-am apărat, Și câte ape l ...
Nicolae Filimon - Ernani. Operă serie în 4 acte
... din primul act. În jocul dramatic a avut mult natural și delicateță, prin urmare și succes. D. Carlo Liverani a cîntat prea bine rolul lui Ernani, și daca n-ar fi scos din cînd în cînd cîte o notă răgușită, ar fi fost admirabil. D. Steller, în partea dramatică a rolului lui ... Carol V, regele Spaniii, n-a lăsat nimic de dorit; dar în partea cantabilă a acestui rol a fost prea mediocru în raport cu ceea ce se cere pentru esprimarea ad litteram a acestei partițiuni baritonale, scrisă pe o estențiune și pe un ... basă la cea acută nu este decît un salt mortale, o sforță monstruoasă, și am dori ca să nu se mai repete fiindcă efectul ce-l produce, deși îndrăzneț, e neplăcut. Orchestrul, corul, au mers prea bine pentru că au fost bine întonate, însă disciplina măsurei în esecutare tot s-a simțit în mai multe părți ale operii. Costumele ... mai multă celeritate, fiindcă, așa precum s-au făcut pînă acum, strică mult iluziunea spectatorilor. ↑ În tăcere, numaidecît, în grădină să ne plecăm Domnului (n. ed.) . ↑ Frumos ca un înger rătăcit pe pămînt (
... ș-a fetii îndemnare Acum el numai poate a sta nenduplecat, Se jură-atunci că munții, cu pușca la spinare Mai mult n-o să-l mai vază umblînd după vînat. Dar însă dimineață în cea din urmă oară Cu dragii săi tovarăși la munți se va urca, Că-n depărtate codruri el știe-o căprioară Și că la masa nunții dintr-însa a mînca. Era acuma noapte, ș-o noapte prea senină, Din bolta ei cerească un disc strălucitor, Simțea parcă plăcere să-și joace-a sa lumină Prin cîte-o pată rară de ... stai pe ramuri și cînți Spune-mi unde e azi Niță Prin ce codri, prin ce munți? Ori tu gîrlă, apă dulce Ce vezi multe-n jos curgînd, Prin ce căi, pe ce colnice Spune-m l-ai văzut trecînd ? Spune-m, astăzi potolit-ai În izvoru-ți setea sa ? Ori cîinii lui adăpat-ai În ape-ți scăldatu-s-a ... unde-a umblat. Du-te iute, du-te dragă, Zboară sus în Penteleu, Și ca gîndul azi aleargă Pînă și chiar pe Ceahlău. Cearcă-n cale, zboară- ...
Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele și luna
... gură zicea — Iaca, moș Adam, Și tu, maică Iovo, Mie mi-a venit Vremea de-nsoțit Și eu c-am umblat Lumea-n lung și-n lat, Țara Românească Și Moldovenească Lungiș, Curmeziș Și tot n-am găsit Potrivă să-mi fie Vro dalbă soție; Făr’ de mi-am găsit L-a gură d-argea Numai pe sor-mea, Sor-mea Ileana, Ileana Simzeana, Doamna florilor Ș-a garoafelor! Atunci moș Adam ... La pod c-ajungea, La pod de aramă, De nu-l bagi în seamă Și, pod când trecea, Pod că zornăia, Pod se clătina, Că n-a mai văzut, Nici n-a cunoscut, Că n-a auzit, Nici n-a pomenit Să ia sor’ pe frate Și frate pe sor’. Floare ș-o lalea Podul când trecea, Pe pod când mergea Către ... sărea Și mi se-neca. Domnul se-ndura Mreană c-o făcea. Soarele-mi vedea Și înmărmurea Și se văieta, Năvodari chema, Năvod aducea Și-n mare-l băga; Mulți galbeni că da Să-i scoață dalba. Lupta ce-mi lupta În deșert era, Că ei n
Iancu Văcărescu - Primăvara amorului
... d-acestea toate - Zice el - îți mulțumesc; Ți-e somn, văz; dar, de se poate, Oareșce am să-ți vorbesc. Cât de mic sunt, vezi prea bine, Nici beau, nici mănânc, nici dorm, Și acei ce sunt cu mine Prea puține ori adorm. Somnul, celor care place, E vrăjmaș omorâtor, El îi face-n veci de zace Ș-a mai multă viață mor. Eu pe tine cu plăcere Poci să te țiu tot deștept; Ș-orice-i ... Spune-a dulcelui amor. Cu ea mii de păsărele Se unesc concertuind; Și deodată lună, stele, De tot fața-și perd albind. Saltă-n sus, pe lângă focuri Călător și ciobănaș; Preresună-n multe locuri Dulce glas de flueraș. Toate se deștept, simt, cere Magnetul însuflețit Ce va prin împărechere Sufletul a fi-ndoit. Se deștept ... Furtișag nestricător. Se înalță cu mândrie Soarele pre răsărit, Toate lui cu bucurie Pe loc închinări trimit. Prin armonie nespusă De acord unsunător; Firea e-n mișcare pusă; Orice ton resun-amor!! Înlățită mi-e simțirea Acum simț deosebit, Simțind văz deosebirea De simțit și de simțit. Sângele mi s-înnoește ... ...
Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui V. II
... când am cercat a spune Că versuri schilogite nu cred să fie bune, Și că deocamdată noi nu știm latinește. Ura neîmpăcată, ce-n furia-i scrâșnește, A zis (ce urât vede a omului orbire!): Că lupii, urșii, leii vorbesc de stăpânire, Că lupul e ... dă povățuire Acelor care umblă pe calea de pieire, Că boul e cutare ajuns în treaptă mare, Dator de orice bine la oarba întâmplare, Și-n sfârșit că măgarul ce zbiară și răcnește E un autor jalnic ce prost ne sfătuiește. Iată ce înțelesuri și ce cugete rele Vrăjmașii fără lege ... că nu se-nșeală. Mulțumesc astă dată și stăpânirii noastre, Care nici vru s-asculte la vorbe așa proaste. Altfel, zău, îmi e teamă că-n loc de mulțumire M-ar fi făcut prieten cu vreo mănăstire, Unde spălându-mi vina, prin post și nemâncare, Mergeam în rai de-a ... lase; Ele ne strică gustul, și trista lor mânie Parnasul îl preface în proastă băcănie. Dar fabulele mele detot nevinovate Nu se ating de nimeni, n-au personalitate. De vă găsiți în ele, îmi pare foarte bine; Însă de vă e teamă, ca nu cumva prin mine Să se-ndrepteze lumea ...
Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu
... într-o deosebită ordine, presărând printre ele câte o propozitie a sa, care în genere se potrivește foarte puțin cu întregul pe care-l plagiază. Deși Zola nu a avut un proces în fața justiției, cum prea ușor se putea să-l aibă dacă în locul prințului Bibescu era un autor mai puțin cavaler și mai interesat, totuși, a fost aspru judecat și pedepsit de ... publică. S-a făcut un zgomot asurzitor în toată presa europeană; ziarele continentului și insulelor au aplicat pe rând lui Zola execuția paralelelor. N-avem loc a reproduce mai mult decât următoarea mustră — trecerea cuirasierilor pe puntea plutitoare de la RĂ©milly: Bibescu: ...Droits sur leurs ... guides, les cuirassiers passaient, passaient toujours, drapĂ©s dans leurs grands manteaux blancs, ne montrant que leurs casques tout allumĂ©s de reflets rouges. Et l'on aurait cru des cavaliers fantĂ´mes, allant Ă la guerre des tĂ©nèbres, avec des chevelures de flammesetc... Și așa, zeci de pagine ... acea carte: asta este adevărat...â€� De câteva zile a apărut Rome de Zola; e un enorm volum de 700 pagine; desigur, naturalistul ...
... se mâhni: el se-mpodobea și oamenii îl despuiau. „Uite, își zicea, spinul de lângă mine. Ce nalt e, ce chipeș, și nimeni nu-l atinge; și pe mine mă dezbracă toți de frumusețile mele.â€� Un stigleț, care tocmai atunci se așeză pe o creangă, îl desluși: „Cum ... de ghimpi!â€� Atunci trandafirul se uită și văzu că-ntr-adevăr spinul avea ghimpi. Și nu mai pregetă: se rugă îndată lui Dumnezeu să-l acopere și pe dânsul de ghimpi, ca să-i păzească floarea. „Vezi, își zise Atotstăpânitorul, era dat ca pe pământ să nu rămâie ceea ... bluza, și-ntr-o dimineață floarea trandafirului se desfăcu roșie, aprinsă, ca sângele. Spinul stătea ursuz alături. Iar de la o vreme se trezi și-n dânsul pizma că prea nu-l bagă nimeni în seamă. „Uite cum se închină toți tradafirului, și mie nimeni.â€� Și se rugă de Dumnezeu să-i schimbe și lui ...