Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru IA������I
Rezultatele 601 - 610 din aproximativ 823 pentru IA������I.
Constantin Negruzzi - Crispin, rival stăpână-său
... n-om să fim așa degrab stăpânitori celor trii case a lui M. Oront. VALER: — Du-te de găsăște pe Lizeta, vorbești-i din parte me, după aceea vom lua măsurile noastre. CRISPIN:— Pre bine. VALER: — Eu mă duc să te aștept acasă. (Să duce.) PERDEAUA ... duhul care am, așa să trăiesc, aș fi făcut păn acum mai mult de o bancherută! PERDEAUA AL 3-LE CRISPIN, LABRANCHE LABRANCHE: — Nu-i acela Crispin? CRISPIN: — Oare pe Labranche îl văd eu? LABRANCHE: — întocma, Crispin, el însuși! CRISPIN:— îi Labranche sau mori! Norocita întâlniri! Vin ... hudiță dosâtă un neguțitori strein ca să-l întreb, pentru curiozita, vești de la țara sa și cum el nu știe franțozăști, au socotit câ-i cer punga, au început a striga „tâlharii“!! Straja vine, m-au socotit de tâlhari, mă duc la catarg unde am șăzut ... noi facim împreună tot feliul de berbantarii. Aceasta mă eglendisăște, aceasta mă întoarce de la facirea de rău. CRISPIN:— Nevinovata viiață! LABRANCHE: — Așa-i? CRISPIN:— Cu adivărat. Dar spune-mi, Labranche, ce cauți la Paris? Unde te duci? LABRANCHE: — Mă duc într-această casă. CRISPIN: — La ...
Dimitrie Anghel - Statuia lui Cuza-Vodă
... Dimitrie Anghel - Statuia lui Cuza-Vodă Statuia lui Cuza-Vodă de Dimitrie Anghel Publicată în 1907 , I, 39, 18 oct. 1910, p. 791—792. În munții Apeninilor , în masivele de piatră pe care cataclismele străvechi ori nervozitățile epidermice ale coajei noastre terestre ... ciocane au bătut în ea cu vrednicie ; așchii mari și luminoase au sărit din trupul ei, și cel ce sta de veacuri condamnat în alba-i închisoare a reintrat în lume grație abilităței de prestidigitator a unui Romanelli oarecare. Și în timpul acesta, în cetatea tăcută a ... m-am mutat de atîtea ori ca un chiriaș nenorocit, parcă mie un fost primar nu mi-a spus ca un alt Hristos : ia-ți jilțul tău și umblă ; parcă în vremea cît am stat în fața primăriei vechi n-am riscat să-mi pierd culoarea imaculată, pentru că ... a dormit în stînca de peatră din munții Apeninilor și, rîzînd de cîte zgomote și dispute s-au iscat pentru locul ce avea să i se dea, se va scoborî singur de pe soclu și împreună cu toți colegii lui de bronz și de marmoră va emigra aiure, lăsînd postamentul ...
George Coșbuc - Filozofii și plugarii
... cu-a zorilor foc, Dar mi-a-mblat cruciș norocul, bată-l pacostea noroc! Craiul, ascultând, cu jale: Ce să fac! Așa-i sub soare! Dar, te rog, spune-mi, moșnege, lat e drumul nostru oare? Mare de n-ar fi! Altmintrea până la viață nu-i? Vâjul îi răspunde-ndată: Pune-ți, doamne, grija-n cui! Drumu-i mic, fără putere, cam așa ca-n miez de vară: La primejdie n-ajunge din potcoavă până-n scară! Vâjul tace; craiul râde; sfetnicii se ... cu mare greu îi lasă. Bună seara! Seara bună! Vai de mine ce păcat, Ce năcaz vă poartă oare, de umblați noaptea prin sat?! Sfetnicii i-au spus năcazul. Te rugăm dar și ne-ajută, Căci de nu, viața noastră mâine în zori de zi-i pierdută! Vorbeau cam sfiiți, sărmanii: se temeau, temeau amar, Că s-a supăra moșneagul și-i va da pe ușă-afar. Dar moșneagul e cuminte : ști să-nvârtă bine jocul. Și, când are ac și ață, coasă al dracului cojocul. Hăi ... uiți cum că ești viteaz! Dar, bătrâne! știm noi totul, domnia-ta numai explică! N-aveți gust rău, cum se vede, așa numai pe nimica. ...
Ion Luca Caragiale - Românii verzi
... ne grăbim a da aci, în strâmtul spațiu de care dispunem, câteva extracte din Cuprins 1 Statutele societății "Românii Verzi" 1.1 Cap. I - Despre numele, membrii și emblema societății 1.2 Cap. II - Despre datoriile membrilor societății în genere 1.3 Cap. III - Despre datoriile membrilor minori ai ... ca Catone etc. Art. 47 - Membrele mame sunt datoare să dea copiilor lor o educație maternă în limba maternă. Sub nici un cuvânt apoi, nu-i slobod să încredințeze educațiunea copiilor la alte guvernante decât românce verzi. Art. 48 - Ele sunt datoare a da singure să sugă copiilor, alăptându ... cu sentimente și idei de român verde, conform statutelor de față. Art. 49 - În cazul când un membru nu ar avea lapte sau, întâmplător, nu i-ar fi sfârcul mamelelor perforat, sau s-ar gâdila prea tare, sub nici un cuvânt nu va putea lua o doică străină, care ar da ...
... întinde aripele, rumenește mai întii zarea, luminează umbrele cele mai apropiate ce dormitează așternute în preajma lui, își tremură apoi fantasticile vîlvătăi și acoperă întreaga-i ființă într-un giulgiu de flăcări, dezvălește infinituri în adîncuri, fulgeră culmi și luminează crestele, urcă în spirale spre cer și recade apoi împrăștiindu-și ... cei ce-și jucau umbra ființelor lor opace în fața incendiului aprins de el, au prins îndrăzneț să pășască, venind fiecare cu fărașul lui să ia o mînă de jăratec în fața căruia să-și poată încălzi frigurosul lor suflet. Vii, aprinși de lumina furata, au început să strălucească ochii lor ... meditînd să lumineze cu ea, cînd va veni timpul, alte orizonturi nebănuite, alte adîncuri în care lumina nici unei torțe nu-și jucase încă despletita-i văpaie. Cu mica lui scînteie ascunsă în suflet, pe care știa că atunci cînd va voi poate s-o împartă în înmiite fărîmituri de lumină ... ce veniseră cu fărașurile în urma incendiilor ce le aprinsese, ca să aprindă la rîndul lor altele efemere, pe cari puternicul și nemilosul vînt, ce-i o putere și el, un concurent, o mîndrie ce caută să se afirme necontenit și izbutise să le stîngă, reînsuflețit de mîndrie, ieși din nou ...
Pitarul Hristache - Povestea mavroghenească
... • • • • • • • • • • • • • • • Apoi stai de socoteai Și-n rost nu puteai să-i dai Vedeai casele d-o parte Numai de arme-ncărcate. D-altă parte te uitai Și la el și înghețai Că-l vedeai cu-n ... cu iminei, Se desprinsese cu ei. Iar să-l fi văzut călare Chiar vătaf de haimanale. C-o grămadă de voinici Tot arnăuți, șocarici, Avîndu-i pe lîngă dînsul De nu puteai să-ți ții rîsul. Și da prin tîrg cîte-o raită Ca să-l vază lumea toată La ce ... a-nălțat de sus. Aferim Dumitrăchiță, De-ar mai fi vro răzmeriță Și un Mavrogheni domn Știu că tu te-ai face om ! Acum ia-ți nădejdea, frate, Că aia nu se mai poate. Ce gîndeai ? Că-a ta domnie Pînă-n sfîrșit o să ție ? De umblai ...
Ion Luca Caragiale - Literatura și Politica
... se poate altfel, alege... alege și pe un țelebi Sekiaris. Da, să avem în templul nostru pe Vulcan, pe Mercur și pe Plutus, dar să-i avem ca zei slujitori; ei trebue să ne ajute ca noi să putem sluji cu cât mai multă dignitate pe Minerva și pe Apollo. Da ... Polemica și Cronica ușoară și Pamfletul - zic pamflet pe înțelesul larg, pe care occidentalii îl dau acestui cuvânt, iar nu în înțelesul strâmt, pe care i-l dau la noi unii, prea puțin cunoscători de clasificația genurilor literare - arta rafinată și incisivă, - și tot artă literară e și arta măreață a ... la fiece moment să dea d-a dreptul ajutor Politicei; cu acestea, îi este aliată combativă; cu celelalte, îi este călăuză cuminte: o ia de mână, o îndeamnă și o asigură pe căile grele către un viitor al cărui capăt și termen numai Dumnezeu îl poate cunoaște. Ca literat ...
Vasile Alecsandri - Prietenii românilor
... Vasile Alecsandri - Prietenii românilor Prietenii românilor de Vasile Alecsandri Când mintea își ia zborul de se afundă în hăul de suferințe, de prigoniri și de palme dumnezeiești ce de câteva veacuri au trecut și încă trec pe capul ... fatale de corupție, prigoniri sistematice, focuri, secete, epidemii crude și, mai presus decât toate, dezbinări chiar între frați de același sânge și nume, nimic nu i-a lipsit, nici una dintre aceste grozave rele nu a înconjurat pământul locuit de români, încât două mari adevăruri se înfățișează ... fața atâtor umiliri și atâtor suferințe necunoscute Europei, conștiința mea îmi impune datoria de a ridica glasul în favorul românilor!“ Dl I. A. Vaillant, care la 1844 a scos la lumină un uvraj mare în trei tomuri, sub nume de: La Romanie ou ... dacă Europa nu vroiește ca ele să slujească de teatru și de pricină războaielor; însă sperăm că congresul de la Viena, când va fi să ia o hotărâre asupra soartei Principatelor, nu va trece cu vederea dreapta cerere a moldovalahilor în ceea ce privește naționalitatea lor consfințită prin vechi ... ...
Ion Heliade Rădulescu - Dispozițiile și încercările mele de poezie
... la Sf. Niculae, dar hotărâră părinții sa mă dea acolo. Începui la bietul Naum: acesta știa elinică, dar era român, și zise părinților să-mi ia cartea lui Papazoe ori Polizoe. Mă puse la Istoria sfântă prin întrebări și răspunsuri ; din grecește îmi tălmăcea românește. Din ziua aceea nu-mi mai ... Carcalechi. Din mila lui Dumnezeu s-au pierdut acele traducții, și începutul mai totdauna îl ține cineva minte pe dinafară. Iată cum era poema dintâi: I Într-o zi primăvăroasă, Cântând prea de dimineață, Se coboar-o drăgostoasă Muză, dulce cântăreață, Ce Erato o numesc. "Iată,-mi zice,-ți poruncește Marea ... unde-orice voiește, De cer, de pământ stăpână, Poruncile-i se păzesc), Să fii d-acuma nainte Întru dulcea a ta viață Cântărețu-i plin de minte, Care cântă cu dulceață P-al sau fiu, dulcele-Amor. Și de ast-a ta cântare Prin mine-ți făgăduiește ...
Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte
... la l'oeuvre Que ton bras s'Ă©tait imposĂ©?... Ta hache entame et secoue Le monument des vieilles moeurs EDOUARD TURQUETY Nou? Da ce-i astăzi nou sub soare? Nu sunt toate trecute? Nu sunt toate vechi? Nu-i cinstea veche, încât n-o mai găsești pe pământ? Nu-i patriotismul vechi, încât de-abia îi mai afli numele în gura procleților? Nu sunt, în sfârșit, vechi, paragine de vechi, toate virtuțile și toate vițiurile ... ales la munte? Spusu-ți-a cineva că la munte, când un flăcău apucă pe o fată de peștiman sau de salba care-i este împrejurul gâtului, este ca când și-ar cere-o de soție? Nu-i chipul galant? Nu-ți insuflă niște suvenire mitologice? Nu crezi că citești romanul colanului zeei Vinerei? Dacă drăgălașul nu-i destul de voinic să facă un asemene pas, aleargă la cimpoieș, care se duce de spune fetei, în versuri întovărășite de cimpoi, că cutare flăcău ... aceste ceremonii, zic, se sfârșesc prin o cununie. În ziua aceea, dacă mirele șede în alt sat decât mireasa, trimite înainte găzdași (conaccii) ca să-i vestească apropierea. Iar rudele miresei stau pe drum așteptându- ...
Nicolae Filimon - Ascanio și Eleonora
... ți-a adus vreo displăcere și de aceea ne-ai părăsit atît de brusc. Amelia mă întreabă neîncetat de tine. Ce eram să fac? I-am spus că ai plecat; dar căta să fii de față ca să privești întristarea ce i-a pricinuit nuvela aceasta! Cu toate astea, eu nu am avut curagiul să o condamn, ba încă am avut slăbiciunea de a ... di me che son la Pia.“ [4] La lectura acestor versuri, ce coprindeau într-însele ceva mai mult decît un adio ce-și ia o școlară de la profesorul său, sau o femeie galantă de la o persoană care i-a făcut vreun serviciu, inima începu a bate în convulsiuni, capul mi se aprinse, sudori reci începu a curge ... s-ar fi servit de unul din cele mai înfocate versuri ale ilustrului ghibelin. Ei bine, fie așa!… Dar ce aș fi putut să-i ofer pentru amorul ei? Ce aș fi putut să dau însumi pentru amorul văduvei unui erou, care a murit pe cîmpul de onoare ... ...