Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru LE��E��TE
Rezultatele 601 - 610 din aproximativ 964 pentru LE��E��TE.
... pe lungi umeri de nouri Caii fulgerători și carul ce-n fuga lui tună. Barba lui flutură-n vânturi ca negura cea argintie, Părul îmflat e de vânt, și prin el colțuroasa coroană, Împletită din fulgerul roș și din vinete stele Hohot-adânc bătrânul când vede că munții își clatin Și ... nouri păhare Cu apele mării adânci, boite cu roșă lumină Â Cine dracul știa acum că de cap o să-și facă! Ah! moșneagul bețiv e-n stare-ntr-o zi să ruine Toate societățile de-asigurare din țară. Soarele-și bagă capul prin nori și limba și-o scoate Și ... pe obraz cu roș după moda de astăzi, Altfel nu-nțeleg cum tânăr de-o mie de evi ești. Â Taci, moșnege făr- de obraz, te du, te trezește... Vezi în ce stare te afli, coroana îți stă pe-o ureche Și cu veselia ta proastă lumea ruini tu! Însă-a popoarelor blonde de stele guverne-îndărătnici ... noapte frumoasă și roșă Â un fulger Încremenit în nouri. Cojocul l-anină El de cuptor... ciubote descalță și negrele-obiele Cât două lanuri arate le
Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit
... d-acolo, ce să vedeți d-voastră, cinstiți boieri? Părul i se făcuse cu totul de aur, și-i crescuse de bătea pulpele, încât nu te îndurai să-ți iei ochii de la el. Și luând și nucile, pe cari le ochise el, încălecă și pe ici ți-e drumul! Cum păși pragul porții începu casele a țipa de ar fi deșteptat și pe morți din groapă. Auzind zânele țipătul se întoarseră ... făcea cu bâz! Ele se rugară ca barim nucile cu haine să le dea. Băiatul le arătă coltucul. Atunci zânele se rugară ca încailea să le arăte părul, să se bucure și ele de vederea lui. Atunci băiatul își răsfiră părul, încălecă și zbură cu bidiviul lui. Zânele se uitară cu ... o bășică de vacă în cap, în care își ascunse părul cel de aur. Grădinarul îl învăță cum să facă brazde, să semene flori, să le răsădească și să le îngrijească. Și îl luase la ochi, căci era spirt, știi, colea, cum trebuie omului, mână dreaptă, nu altceva. Totuși slugile din curtea împărătească îl numiră ... Să trăiți, luminate împărate, întru mulți ani! Când am cules florile și am făcut acele mănunchiuri, n-am avut nici un gând rău, martor mi-
Ion Luca Caragiale - Monopol...
... s-a deschis încă "zezonul". Mă mulțumesc să mă spăl la bunele mele gazde cu apă de Vichy-Celestins; apa comună de Iași e mult mai gustoasă și mai hrănitoare, dar costă mai scump și cam irită pielița, mai ales vara. E, cum spusei, la sfârșitul lui mai. Găsesc iubitul meu Iași în tremurul alegerilor generale... Ce febră! peste 43 de grade; aproape să se coaguleze albumina ... După ce, ca musafir îmi fac datoria să țin pe tinerii confrați vreo trei sferturi de ceas, cu palavre, încep a pricepe că le cam stau pe suflet... Eu n-am treabă; toată ziua mi-e de petrecere; pe când ei ard în toiul bucătăriei, unii cu condeiele-n mână, altul cu telefonul la ureche, celălalt cu nasul în listele electorale ... din pricina alunecării, aflu, după primul moment de groază, că damblaua mea a fost numai niște sâmburi de măsline risipiți - pi gios! Dugheana e plină de amici, toți funcționari publici și profesiuni liberale. Așteaptă aci de mult să se oprească potopul, și, așteptând, ca să le ...
Petre Ispirescu - Cei trei frați împărați
... așa ou. Daca văzu și văzu, deschise și el pungile, se uită în ele, dară odată îl luară de ochi banii ce era acolo. Apoi le strânse la loc, le băgă în sân și plecă să-și cumpere merinde. Umplu un sac cu de cele de trebuințe și o luă către casă. Se tot temea ... ia pungile. Când ajunse acasă, trânti sacul jos și zise: - Iată nevastă, ce minune făcui eu cu oul ăla poznaș; vezi tu? - Văz. Dar ce e în sacul ăla marele? - Ei! dară ce nu e, aia întreabă-mă; mălai, fasole, pastramă, pește sărat, ceapă, ardei, usturoi. - Și unde le duci? - Ia auzi: unde le duc! acasă, fă, ție și copiilor, unde să le duc? - Ce vorbești, bărbate, ori ai căpiat astăzi? Vezi, mă, că ți le-o fi dat cineva să le duci aiurea și tu, știind lipsa de acasă, t-ei fi rătăcit cu ele încoace. Când ai mai făcut tu astă comedie să vii acasă ... după ce-l încredințară, se hotărî să vie într-o doară, mai mult de hatârul lor, decât pentru vro ispravă. Când văzu acele slove și le ...
... din cap până în picioare și rămâne așa toată ziua. Acum se dezbracă să se așeze-n pat. Odaia de culcare a ministrului e despărțită printr-o ușă de-a lui vodă. Conul Mihalache se culcă poruncind țiganului să-i curețe cioboțelele și straiele pentru a ... — Unde mi-s straiele și ciubotele, mișelule? strigă conul Mihalache. — Da nu zghera așa, coane, că doar nu dă turcii! stăi oleacă să le șterg. — Nu le-ai șters încă?! — Dec! da eu nu-s om? eu să nu mă hodinesc? Le-oi șterge amu! Și țiganul pleacă scărpinându-se-n cap și bombănind. Așteaptă conul Mihalache, așteaptă. — Haide, bre omule, odată! strigă m.-sa de ... măria-ta! Și conul Mihalache se plimbă prin odaie turbat. La urma urmelor, iaca și țiganul cu ghetele și hainele, mai rău tăvălite decât curățate, le trântește pe un scaun și pleacă. — Stai, mișelule! răcnește ministrul, und te duci? — Ei! haide odată, Mihalache! zise scurt vodă. Haide odată, că m-ai plictisit: plec singur! Conu Mihalache, desperat, se aruncă după țigan, îi ...
Ion Luca Caragiale - Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"...
... ei trebue să știe cu cine au a sta de vorbă. Niciun om cuminte nu tratează învoieli cât de puțin însemnate, ne-mi-te afaceri de așa înaltă importanță, cu cine nu este fără contestare autorizat să le încheie. O afacere cât de infamă poate tratată prin samsari; dara contract valabil poate fi încheiat și iscălit numai de partea interesată sau de mandatarul ... speranțelor... Chestiunea însă, de a cărei rezolvire ne pasă tutulor, rămâne întreagă în picioare, și din ce în ce mai apăsătoare. Căci nu e vorba de predarea unei mase de luptători legați cot la cot în mâna altei mase vrăjmașe; e vorba de două neamuri de oameni, cărora nu le trebuește - fiindcă n'au de ce - să-și poarte vrăjmășie; cari înțeleg că disensiunile lor folosesc numai câtorva interesați în vrajba și turburarea lumii. În ... și prosperitatea unuia sunt spre binele și prosperitatea celuilalt, și ale amândurora împreună sunt spre întărirea marelui lor Stat politic. Tutulora deci, nu numai unora, le trebuesc pace și bună înțelegere; și așa, pace serioasă și bună înțelegere nu pot fi decât acelea care s'ar face în interesul și spre ...
... zisei zâmbind prin visarea mea. Putea-s-ar oare întâmpla unui Tasso o istorie asemenea celeia ce-o citeam?... Uitasem însă că tot ce nu e posibil obiectiv e cu putință în mintea noastră și că, în urmă, toate câte vedem, auzim, cugetăm, judecăm nu sunt decât creațiuni prea arbitrare a propriei ... buzele făr-a zice o vorbă și trăgând din când în când cu sorbituri zgomotoase câte-o gură din cafeaua sau berea ce le sta dinainte... semn de triumf! Un june aplecat asupra unui biliard scria cu creta pe pănura verde vorba Ilma. Cugetam că e din vița lui Arpad și că și-o fi scoțând din rezervorul memoriei sale vrun dulce nume de iubită sau vreun ideal unguresc din romanele ... îi scriem pe spete toate fantasmagoriile falsei noastre civilizațiuni. Divorțul... adulterul umblă cu fețele bolnăvicioase, spoite din gros, măști vii, pe stradele noastre: zâmbind femeilor le stârpește, zâmbind bărbaților îi usucă și cu toate astea noi le dăm serbări și le sacrificăm nopțile iernilor noastre, ne cheltuim tinerețea, care-ar trebui să aparțină lucrului spre realizarea acelor ideale spre care țintește omenirea toată, și familiei... Femeia ... ...
George Ranetti - Plugul și tunul
... smintit, ori... Krupp?â€� „Aș înțelege-o rugăminte;â€� „Dar să-mi ordoni să treci-nainte?!â€� - „Ordon! Iar de nu vrei, - te rup!â€� Ș-adaogă: „Nu mă cunoști,â€� „Desigur dacă îndrăzneștiâ€� „Porunci-mi să te-mpotriveștiâ€� Eu-s fruntea falnicelor oști,„ Și nu s-a-ncumetat nici unul„ A umili pan-acum Tunul ... distrug!â€� „Ar fi să-ți fac însă o farsăâ€� „Nedemnă de puterea mea.â€� „Privește!â€� „Și, spune-mi, nu te îngrozeșteâ€� „Această gură ce foc varsăâ€� „Ca un balaur din povești?â€� „Și, spune-mi, nu te îngrozeștiâ€� „Când glasu-mi suna mâniosâ€� „Ca trăznetul cel fioros?â€� „Să-nfrunți, tu, forța mea haină,â€� „Tu, vierme târâtor ... de inși !... Toți fugâ€� „În fața Tunului năpraznic!...â€� „Zău, recunoaște: fuși obraznic!â€� Sărmanul Plug rămase o clipă Îngândurat. Unui puternic îngâmfat E greu să-i dai răspuns în pripă. Dar, după ce se chibzui, Grăi: — „Mărturisesc cu resemnare:â€� „Puterea ta este mai mare ... ...
Gheorghe Asachi - Momița la bal masche
... încinge, Și în scarpe talpa-i strânge, Brânca-ascunde în mănuși; Nasul, roș ca pipăruș, Ș-a ei bot, să nu-l cunoască, Le acopere cu mască. Așa merg, fără ciocoi, La teatru amândoi. Filozoful intră-n sală Și momița cu-ndrăzneală, Ce cu grație cochetă Ține-n brâncă ... a lumei nebunie Ca să rebde nu mai poate, A momiței mască scoate Ș-apoi zice asta vorbă: Fără crier, turmă oarbă, Tot e bun ce e strein, Vezi la cine te închini! Sistema ți-i părtinire, Interesul și-ngiosire; Meritul cel învățat, Cugetul cel mai curat, Sentiment de omenire N-au la tine prețuire, Și mai ...
Vasile Alecsandri - Pâinea amară a exiluluil
... Patria recunoscătoare. Ești om cât de ordinar, destinat a trece pe lume necunoscut? A face umbră pământului de azi până mâine? E destul să te împingă norocul a te înfrupta măcar cu alocuția de pâinea amară a exilului, pentru ca să te trezești cu un nimb strălucit pe frunte, ca sfinții din ceaslov, să devii om însemnat, patriot de prima clasă și să aspiri la orice onor ... un martir cu stomacul stricat de pâinea amară a exilului este un act sau de naivitate, sau de smintire, sau de șarlatanie, și e de mirat cum de se mai pot găsi oameni care să aibă nedemnitatea a întinde mâna la favoarea publică, strigând cu tonul calicilor ... dreptul a fi tot ăi dintâi și la împărțeala plăcintei. Acum însă nu mai pare destul de avantajoasă cariera de ăl dintâi; lumea e în progres, ambițiile au crescut odată cu poftele. Astăzi a ieșit în piață o nouă bandă, care, neavând cu ce să atragă ochii ... cât îi ține gura că fiecare din ei, în parte, a dezmormântat România. Ei sunt cioclii salvatori ai fiicei lui Traian!... Și astfel ...
Grigore Alexandrescu - O nuntă
... au a face, s-ar fi purtat negreșit cu oarece obrăznicie, la care pașnicele mele aplecări m-ar fi oprit de a le răspunde. Cu toate acestea, sunt departe de a regreta vremea ce am pierdut cu acea ocupație: traiul ostășesc face pe om răbdător și ... exact. Când ai petrecut câtva sub pământ în bordeie afumate sau în colibe bătute de valuri, spulberate de vânturi, varietatea vremilor și schimbările soartei nu te sperie lesne. Apoi câte relații prietenești, câte dulci suvenire sunt rezultatul acestei vieți! Dar iată cuvinte de prisos când este vorba de niște obiceiuri țărănești ... că deși mai-nainte cântărețul bisericii și văcarul satului arătaseră oarecare pretenții asupra inimii ce acum se lega pentru totdeauna, dar greutatea brațului delicatei copile le lăsase semne neșterse de antipatia sa. Cât pentru frumusețile miresei, vă mărturisesc că hotărârea mea era să vi le descriu cu de amănuntul; dar fatalitatea, care pune adesea stavile la execuția celor mai nevinovate planuri, mă oprește de a vă mulțumi, căci ... prin acestea nu izbutește, se arătă îndată ținând în mână un frâu și un căpăstru, simboluri magice ale supunerii, și cu cea mai desăvârșită eleganță ...