Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN URMĂ
Rezultatele 621 - 630 din aproximativ 1420 pentru DIN URMĂ.
... ei, dar de care trebuia să se despartă chiar azi, căci vremea înțărcatului venise de mult încă. Și cum se uită așa, cu ochii îndurerați, din pieptul căprioarei scapă ca un muget înăbușit de durere; iedul deschide ochii. Căprioara se îmbărbătează, sare în picioare și pornește spre țancurile de stâncă din ... o săgeată și, behăind vesel, zburdă de bucurie pe picioarele subțiri ca niște lujere. Dar trebuiesc să coboare, să străbată o pădure, ca să urce din nou spre țancuri. Căprioara contenește fuga; pășește încet, prevăzătoare. Trece din poiană în poiană, intră apoi sub bolți de frunze, pe urmă prin hrube adânci de verdeață, până ce pătrunde în inima întunecată, ca un iad ...
Ion Luca Caragiale - Articole despre teatru
... naive, se vede a fi băiat bun), încurcă și turbură fericirea și liniștea a o sumă de alte persoane cinstite, ori din ambiție, ori din dragoste, ori din “sfânta foameâ€� a banilor, ori din cine știe ce altă netrebnică pornire, sau, și mai bine, din toate deodată, ca să fie melodramă și mai grozavă. Ba încă, mulți intriganți de melodramă, daca i-ai întreba la o adică, nici ei n ... pomenim și de mult iscusitul d. Pseudo-Ureche [7] , membru și în comitetul teatral, care se zice c-a părăsit jetul academic fiindcă, din nenorocire și din potrivă cu speranțele-i legitime, nu s-a dat premiul “Năsturelâ€� operelor d-sale spurii [8] , tipărite ad-hoc. Prin urmare, de ... teatral, bucățică ruptă din Academie, suntem în drept a cere puțin respect pentru limba românească. Întâiul teatru românesc din țară , cârmuit de membri din Academia românească, pe a cărui scenă se vorbește o limbă ce numai românească nu-i, e cam ciudat lucru, ce-i drept. Și ... intr-un glas, adică să aibă cu toții un diapazon statornic. Duminecă seara multe scene s-au jucat așa încât părea că un actor vorbește ...
... eu vreau să dau divorț fiincă n-o mai iubesc pe dumneei... Avocatul: Dar dacă dumneei te iubește pe dumneata? Cocoana (pufnind): Em... p'! (Face din buze un zgomot onomatopeic.) Tânărul: Și este luxoasă... și... Avocatul: Da, amice, te cred; dar astea nu sunt motive... Cocoana: Jur eu ca mama lui ... râs:) M-ai înțelegut, care va să zică? (Taie cu mâna dreaptă de două-trei ori aerul în mișcări scurte și dese, bleojdind buzele, pufnind din nări și ținând închis ochiul stâng - semnul unei idei superlative.) Avocatul: Mai rămâne să găsim altceva... Te insultă vreodată? Tânărul: Aplică, domnule, totdeauna așa vorbe ... stea ăi o sută cinzeci de franci! L-a suplimatără, că l-a-nsemnat Ampotrofagu, suplima-le-ar Dumnezeu luminițile ochișorilor din cap, s-ajung să-i văz orbeți pe toți, cu mânușița întinsă pe strada Clemenții la colțul lu' Butculescu! L-a supl... Un ... scrisoare de la soția dumitale?... Cocoana: Hehei! câte! de când trata amor. (Iar la ureche: dar avocatul e prea-nalt și cocoana nu-l ajunge din picioare.) Tânărul: Ba, am vreo trei, de când eram astă-toamnă cu domnul inspector trimis în anchetă în Dobrogea... Am stat vreo trei săptămâni, și ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a IV
... întratâta să mă cinstească Ca-în aceasta, ș-acum, ian' căutați Cum o prădează turcii spurcați!..." Toți sfinții mirându-să priviră La mulțimea taberii păgâne; Din umeri și cu capu clătiră, Iară Sân Nicoară,-adânc în sine Cugetând, din buzele sfinte Următoare slobozi cuvinte: ,,O, cuvioșilor! mie-mi pare Că nu-i vremea de-a clăti din spate Sau a jelui făr-ajutare Ș-așteptând pănă vor fi surpate A noastre beserici de păgâni, Ci să-ajutăm și ... împărătească, Căci oastea-în răsipă-acum pornită Să calcă fugind ș-e neoprită. Iar' Hamza de cetele muntene Împresurat, cade la prinsoare Cu mai mulți din oștile-agarene. Grecul încă nevăzând scăpare, Lui vodă cu multă plecăciune Cade-înainte și să supune. Atunci vodă-amar zâmbind îi zise: ,,Cum îți pare ... Basne și care nu pot să fie, Lucruri de rușine și mișele, Porunci să-l bată peste față Pentru vorba proastă și-îndrăzneață. Iar' deacă din solii repezite Să-încredință, mai nu turbă-în sine De ciudă și de-urgie-ocărâte Văzându-și porunci, nici să-ș-aline Firea putu cu ... ...
Ion Luca Caragiale - Linia ferată Ploiești - Predeal
... a luat sarcina terminării liniei și lucrările au urmat înainte. Linia nu e încă terminată, precum se știe, în partea din valea Prahovei: însă funcționează din Ploești până în Câmpina și din Sinaia până în Predeal. Din izvor sigur, aflăm astăzi mai multe lucruri destul de grave în privința construirii liniei pe valea Prahovei și în privința materialului mișcător în genere. Pe ... primi ca atari. Se mai zice, - și, deși sub rezervă, ne credem datori a înregistra și acest sgomot - că numitele comisiuni sunt compuse din persoane cari au fost însărcinate și cu deosebite expertize în daraverile concesiunii. Asupra acestui punct, nu putem dar atrage îndestul atenția locurilor competente. Afară de ... Lemnăria este în parte verde și în parte veche și putredă; în genere fiind rău încheiată, se scorojește și se strâmbează. Toată spoiala lucrului pe din afară nu poate amăgi un ochi care-și dă osteneala să se uite mai d'aproape. Scoabele dela încheieturi, bătute în lemn vechiu, încep a ... concesiune s'a ivit de multe ori neînțelegeri în această privință, însă nicio îndreptare a răului n'a rezultat din acestea. Ne mărginim ...
Vasile Alecsandri - Cucoana Chirița în voiaj
... voiagiu... hait! mi-l șterse potlogaru drept suvenir... bunătate de săcușor cusut de copile, cu un turc călare de-o parte și cu un andenken din dos... Cum vă pare așa bazaconie? te mai încrezi în baroni de drumu mare?.. Dar asta nu-i nimica, pe lângă ce mi s-a ... sosit la Paris, în patria lui Monsiu Șarlă!.., Știți, Monsiu Șarlă, care a fost dascalul lui Guliță... În Paris! minunea minunilor! târgu Vavilonului din zilele noastre! Am ajuns noaptea și am tras la un otel din ulița: Geofroi Marie, adică: Mi-i frig, Marghioală... A doua zi l-am înfundat pe Guliță într-un pension și am rămas liberă ... Șicocandar, ba încă am întâlnit și o claie de boieri și cucoane de la noi, precum, de pildă: Aud? să nu le numesc? fie!... Dar din toți cine era mai cu haz, era dnul Agachi Flutur, un berbant în doi peri, care a fost și volintir la Ipsilant. Cu ... lată, lată, lată, lată, lată, lată. Elegantă și frumoasă, Armazoancă amoroasă, Roasă, roasă, roasă, roasă, roasă, roasă, roasă. Tra, la, la, la etc. Chirițoaia-i din ...
Matilda Cugler-Poni - Întâi Maiu
... Matilda Cugler-Poni - Întâi Maiu Din trecut de Matilda Cugler-Poni Informații despre această ediție Dup'atâtea zile grele, sorele iar s'a ivit, Și pădurea, sbuciumată de furtuni ... capul iar l-a ridicat; Mii și mii de păserele prevestesc cu veselie, Că vin iarăși zile bune, după zile de urgie. Și din relele trecute nici o urmă n'ai afla, Dacă ici cole o frunză încet nu ar tremura; Dacă ici cole, prin iarbă, n'ai zări ... se 'nalță și c'un dulce sărutat, De pe florile duiose, piscurile le-a uscat; Și pe razele lui dalbe, ca un trimes din
Constantin Negruzzi - Amintiri de junețe
... și jăleau pierderea limbii, uitându-se cu dor spre Buda sau Brașov, de unde le veneau pe tot anul calendare cu povești la sfârșit, și din când în când câte o broșură învățătoare meșteșugului de a face zahăr din ciocălăi de cucuruzi, sau pâine și crohmală de cartofe. Tot însă mai rămăsese o școală pre care acești buni bătrâni o priveau ca singur azilul ... puie pe mine, care nu mai eram un copil, aveam treisprezece ani, să învăț a b c ! pre mine, care înțelegeam pre Erodian din scoarță în scoarță! Era un înfrunt care iubirea mea de sine nu-l putea mistui. Hotărâi să-mi răzbun și ideea asta mă mai liniști ... a doua maimă, Ba, Be,Bi,Bo, și mai la vale. Cred că ne înțelegem? — Ba nu ne înțelegem nicidecum, am strigat ieșind din amețeala ce mă cuprinsese întru auzul barbarelor numiri a buchilor lui, nu ne înțelegem! D-ta vrei să mă batjocurești, să mă pui ... slugă, i-am făcut inventariul, și pintre mulțimea calendarilor și a cărților în limba grecească modernă, iaca ce am găsit: TIPĂRITE: Viețile sfinților ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F
... Crețu. Melc e un cuvînt separat, care este cu același sens și la CelțÄ: în dialecte celtice melcii «limagon». Codobelc este o acomodațiune consonantică din codomele. Cubelc e o contracțiune din codobelc. În fine, codomele este o composițiune din douÄ• vorbe, după cum e francesul colimaçon din «cochlias -|- limax». La Români dară trăesce codomele alăturea cu melc și cubele, deși la AlbanesÄ a supraviețuit numai composițiunea: cadmilÄ Â«limacon ... tĂ³te. La Români, ca și la AlbanesÄ, n trecut în r se pĂ³te reîntĂ³rce la primitivul n. In Moldova r din n e maÄ des în graiul vechiÅ, în Cazania mitropolitului Varlam, în glossele românescÄ din documentele slavice de la Ștefan-cel-Mare, peste tot în textul Psaltirii Scheiane. In Transilvania r din n, obicinuit chiar astădzÄ la Moți, ne apare desvoltat la culme în texturile Măhăcene de lângă Turda de pe la 1600: lură = lună, cire = cine ... fost de de-mult observate în trĂ©cÄ•t de Kopitar, de Miklosich, de Ascoli. FĂ³rte pe larg eÅ am urmărit o mică parte din acĂ©stă vastă sferă în studiul meÅ sub titlul: «O pagină ...
Vasile Alecsandri - Român Grue Grozovanul
... Și s-aruncă printre voi Ca un vânt înviforat Într-un lan de grâu uscat; Și cu negrișor nebunul Vă ia unul câte unul Și din fugă vă cosește Și vă taie chip snopește [18] Și de-averi vă curățește Și de boală vă scutește Și vă lasă-n urma lui Ca momâi de-a câmpului! Apoi Grue se pornește Și-n Moldova se ivește Ca un soare ce-ncălzește, Încălzește și rodește ... neamurile ce nu erau de religia lui și cu care se găseau în lupte. ↑ Bahmet sau bahamet , cuvânt de origine tătară, ce denumește caii din Bugeac. O mare parte din Basarabia poartă numele de Bugeac, de pe timpul năvălirii tătarilor în sânul ei, în urma morții lui Ștefan-vodă. Câmpiile Bugeacului hrăneau înainte un soi de cai sălbatici ce erau foarte aprețuiți de turci și de tătari. Asemenea și în ... lui Grue. ↑ Aman e strigătul turcilor și al tătarilor când ei se află în față cu un pericol. Aman înseamnă: ,,Grație!" ↑ Vezi nota din balada lui Serb-Sărac . ↑ Caii din baladele și din ...
... ochean a sa făclie, Pe munte m-așez, la umbra învechitului stejar, Și duioasa a me privală o preumbl pe-astă câmpie Din a căria felurime mii de zugrăveli răsar. Râul dincoace răsună cu spumoase unde înalbite, Ce-ntre maluri înfloriți șărpind fuge împregiur, Lacul dincolo ... adormite Sau al sării ste răsare din a ceriului azur. De păduri posomorâte acea culm-încununată S-aurează încă de raze ce lucesc din a lor tron, Ș-amu carul cel de abur din umră întunecată Să ridică ș-înalbează geana a lui horizon. De-altă parte acea tăcere și văzduhul să dispică De sunet melanholiii călăuz ... a mele sorți. Privesc lume ce o asamăn cu o umbră rătăcită, Căci a viețuirei soare nu încălzește pe-acei morți. În zădar din munte în munte eu preumbl a me privală, De la sud la noaptei miezu, de l-apus la răsărit, Ș-a cerești ... zile aștept. De-aș pute s-urmez în cursul întru care el rotează, Pretutindene ai mei ochi ar zări pustiu subt cer. Nu doresc nimic din toate cele ce el luminează Și ...