Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PRIVI (PE)
Rezultatele 631 - 640 din aproximativ 1175 pentru PRIVI (PE).
Constantin Negruzzi - Melodii irlandeze
... libertate! Niciodată nu ne vom lăsa de zâmbirile tale.Mergi de spune danezilor răpitori că e mai dulce a sângera un veac întreg pe altarul tău decât a dormi un minut în fere. Nu uitați pe tovarășii noștri răniți care s-au înșirat lângă noi în ziua peirei: în vreme ce mușchiul văii se văpsea de sângele lor, ei nu s ... spre a răsfrânge roșețele ei și spre a-i în turna suspinele ei. Eu nu te voi lăsa a tânji pe mlădița ta, sărmană singuratecă! De vreme ce surorile tale odihnesc, mergi de dormitează lângă ele. îți împrăștiu foile fiindu-mi milă de tine, pe pământul unde dorm tovărășițile tale din grădină, dezbrăcate de răcoreală și de parfumurile lor. O, de aș putea urma asfel de aproape dulcele vedenii de ... deșteaptă sătea pelegrinului, cupa spumândă învioșază și strălucește amorul! Povestesc că amorul avea în cereasca sa grădină două roze roșatece de origină cerească. El pusă pe una la ploaie ce cade când strălucește arcul din cer, iar pe
Thomas Moore - Melodii irlandeze
... libertate! Niciodată nu ne vom lăsa de zâmbirile tale.Mergi de spune danezilor răpitori că e mai dulce a sângera un veac întreg pe altarul tău decât a dormi un minut în fere. Nu uitați pe tovarășii noștri răniți care s-au înșirat lângă noi în ziua peirei: în vreme ce mușchiul văii se văpsea de sângele lor, ei nu s ... spre a răsfrânge roșețele ei și spre a-i în turna suspinele ei. Eu nu te voi lăsa a tânji pe mlădița ta, sărmană singuratecă! De vreme ce surorile tale odihnesc, mergi de dormitează lângă ele. îți împrăștiu foile fiindu-mi milă de tine, pe pământul unde dorm tovărășițile tale din grădină, dezbrăcate de răcoreală și de parfumurile lor. O, de aș putea urma asfel de aproape dulcele vedenii de ... deșteaptă sătea pelegrinului, cupa spumândă învioșază și strălucește amorul! Povestesc că amorul avea în cereasca sa grădină două roze roșatece de origină cerească. El pusă pe una la ploaie ce cade când strălucește arcul din cer, iar pe
... să muște, morfolesc arta-n gingii! Trebui să respecți bontonul, să-ți gătești versul în frac, Dacă ții ca prin saloane să poți fi lumii pe plac. Nu-ți lăsa simțirea caldă, plină, vie și întreagă Să zbucnească, și veșmântul, care-i vine, să-și aleagă; Ci ți-o-mbracă-n ... zbuciumată, Nu cumva c-are să-mi fie grija să deschid îndată Și să văd cum mă învață codul bunelor manieri Să-mi vărs patima pe droaia îngâmfaților bucheri, Să apuc de piept pe falșii zei, să-i târâi din altar, Și, smulgând masca științei de pe chipul lor murdar, Să-i denunț în gura mare, ca să vadă-ntreaga lume Cine sunt acești iluștri hoți de slavă și renume! O, lăsați ... mari și mici poeți, Donchișoți ce-n a lor piele de mândrie-abia-și încap: Suliți de carton în mână, și cu chivere pe cap, Urieși cu talpa-n tină și cu creștetul în nori, Dornici de eternitate și de statui visători!... Toți împinși de-aceeași sete, pe volume-ntregi călări, Se-mbulzesc se duc să spargă noaptea veșnicei uitări, Și-n a gloriei lumină cu-a lor scrieri ...
Vasile Alecsandri - O primblare la munți
... cu un farmec atât de dulce! Ce ne păsa nouă!... În ceasul acela nimeni dintre noi nu și-ar fi dat locul său nici măcar pe un tron, pentru că, deși zdruncinăturile briștii se înmulțeau cu cât ea se înainta pe pietrișul drumului de pe malul Bistriței, cu atât creștea și mulțumirea noastră. Convorbirea noastră se putea asemăna fără greșeală cu un sabaș jidovesc: toți vorbeam deodată făr-a ... că auzeam un soi de geamăt slab, care se prefăcu la urmă într-o psalmodie tristă și monotonă. Aprinși de curiozitate, ne agățarăm ca mâțele pe o scară ce se îndoia scârțâind sub picioarele noastre și ne găsirăm deodată cu toții înșirați pe un dulap îngust ce slujea de cerdac pe dinaintea acelor chilii. Poziția noastră era cu atât mai ciudată că trebuia să călcăm prin întuneric, lipindu-ne cu mâinile și cu trupul de zid ... ca un lucru ce a pricinuit toată nenorocirea vieții mele! Auzind aceste cuvinte, ne-am apropiat toți de călugăr. El își lăsase capul pe piept, și două lacrimi îi curgeau pe ...
Petre Ispirescu - Broasca țestoasă cea fermecată
... picioarele a lene, unul după altul înaintea lui, numai să zică că umblă, apucă pe o cărare ce întâlni în cale, și merse pe ea, fără să-și dea seama unde se duce. Când, ce să vezi d-ta? Poteca pe care apucase, îl scoase drept la un eleșteu mare. În cale văzu o nuia lungă de alun pe care o luă, așa de florile mărului, fără să știe ce are să facă cu dânsa. Ajungând pe marginea eleșteului, se așeză și el acolo jos, și, privind cu nedomirire, ia așa numai ca să zică și el că face ceva, bălăcea cu ... mulțumesc, dragul meu iubit, îi răspunse atunci broasca. Cuvântul tău a sfărâmat toate farmecele ce mă țineau înlănțuită. Tu ești ursitul inimii mele. Pe tine te voi urma până voi avea viață în mine. Se sperie oarecum, fiul de împărat, când auzi pe broască vorbind. Ar fi rupt-o d-a fuga, dară graiul ei era dulce și viersul cu lipici ce avea îl făcu să ... văzură niște palaturi, strălucitoare de podoabe, încât la soare te puteai uita, dară la dânsele ba. Aurul cu care erau poleiți stâlpii și ciubucele de ...
... răpit de farmec Cum îngâni cu glas domol, În a apei strălucire Întinzând piciorul gol Și privind în luna plină La văpaia de pe lacuri, Anii tăi se par ca clipe, Clipe dulci se par ca veacuri." Astfel zise lin pădurea, Bolți asupră-mi clătinând - Șuieram l-a ...
... răpit de farmec Cum îngâni cu glas domol, În a apei strălucire Întinzând piciorul gol Și privind în luna plină La văpaia de pe lacuri, Anii tăi se par ca clipe, Clipe dulci se par ca veacuri." Astfel zise lin pădurea, Bolți asupră-mi clătinând - Șuieram l-a ...
Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun
... pieptul. Lângă ușă observai un polițian și un amploiat, care era, precum putui înțeÂlege după uniforma lui, comisarul poliției. Sărind în picioare și respingând pe acela ce-și pusese mâna pe al meu piept, mă uitai în jur, neputând să-mi dau seama ce vor ei de la mine. Atunci ca fulgerul îmi trecu prin gând ... Însă comisarul poliției, ca și când n-ar fi auzit întrebarea mea, nu-mi răspunse nimic, ci, plecându-se, începu a se uita pe sub patul pe care adormisem. Apropiindu-se apoi de mine, mă întrebă: — Unde ai aruncat arma? — Ce armă? replicai eu, frământat de presupuneri. — Arma cu ... un vălmășag haotic. Ușa închuiată fu deschisă și noi toți năvălirăm în odaia de unde ieșea fumul. El se ridica dintr-o perină aprinsă de pe pat, iară lângă pat zăcea pe pământ, cu fața în sus, un individ scăldat în sânge, ce curgea încă din tâmpla lui dreaptă dintr-o rană considerabilă cauzată prin un revolver ... curma firul vieții. — Fie cum va fi, formalitățile anchetei trebuie să meargă drumul lor, răspunse comisarul poliției. Și el începu a căuta pe masa de scris, pe ...
Dimitrie Anghel - În furtună...
... stol, unul singur se avînta mai sus, precum tot el știa să se lase mai bine furat de fluidul element în adîncuri, ca să răsară pe vîrful unei creste, ca și cum ar fi fost reînsuflețit și dus de voia valurilor, ca apoi să se ridice ca o săgeată într-un ... ce acea pasăre, simțind parcă adîncul gîndurilor mele, se răzlețea din cînd în cînd de stol și fulgerătoare venea cu aripa ei albă să treacă pe dinaintea geamului meu, ca apoi să se piardă din nou în furtună. Spre neguri zbura pierzîndu-se pasărea, ca să apară din nou, mergînd parcă ... deasupra stîncilor ascuțite, căutînd primejdia și pierea din nou într-o bătaie de aripă. Și în acest timp, furtuna creștea, aducînd negrele catifele ale nopții pe valuri, purpurii lumini se aprindeau licărind pe subt obloane, arătînd parcă spaima de întunerecul ce avea să vie. Strînși desigur în jurul meselor familiare, subt alba lumină a lămpilor prietenoase ... este așa cum este, căutau să-și alunge întunericul din suflet și să puie oleacă de lumină față de multul întunerec ce are să vie pe ...
Alexei Mateevici - Două cuvinte despre tutun și băutură
... ce trageau tutun li se tăiau nasul și urechile. În vremea noastră în Rusia se fumează mai mult decât 8 milioane de puduri de tutun pe an. 3 milioane dintr-acest număr se pregătește în Rusia, iar celălalt tutun îl aduce de peste graniță. Noi ne plângem de neajunsuri, de sărăcie ... toc de tutun de acesta face 5 copeici. Punem că fiecare fumător fumează câte 2 tocuri de tutun — de 10 cop. Atunci cheltuiala lui pe un an va fi 5 ruble 20 de cop. Fumători de aceștia în fiecare sat pot să fie vreo 200—300 de oameni, iar cheltuiala ... Țara megieșă a Rusiei, Șveția, cincizeci de ani înapoi nu mai puțin decât noi a pătimit din pricina beției, dar școala, pe de o parte, și zacoanele aspre, care foarte greu pedepsesc pe cei ce, îmbătându-se, fac bucluc prin locuri obștești, iar cu atât mai mult tâlharii și hoții, care își fac nelegiuirile lor fiind beți,â ... s-o aibă în vedere mai înainte de toate preoții și învățătorii. Ei trebuie să lucreze împreună, mână în mână, la luminarea norodului, folosindu-se, pe ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii
... în ea să fie o dezlegare exactă a problemelor ca în matematică, pentru că un artist, un artist adevărat aleargă după un ideal pe care însă niciodată nu poate să-l ajungă. Nu putem să dăm aici lămuriri mai pe larg, le vom da însă altă dată; ceea ce putem invoca sunt chiar mărturisirile lui Delavrancea. În Memoriile Trubadurului găsim o pagină pe cât de frumoasă, pe atât de adâncă și de adevărată. ,,Arta împuținează natura. Arta e născocită pentru cei ce aud și văd pe sfert din câte natura le desfășoară înainte-le. Tot ce creează omul e o sărăcie vicleană a realității. Câteva însușiri mari ale unei ... să facă! De câte ori i-a venit să azvârle în foc tot ce-a scris, și cât va fi zvârlit!... Pe ce ne bizuim ca să spunem toate acestea? Pe pagina citată mai sus, precum și pe temperamentul artistic al scriitorului. Dacă scriitorul însuși nu e, nu poate să fie cu desăvârșire mulțumit de creațiunea sa, simțind unele lipsuri fără a ... literatura contemporană franceză știu că Faguet e unul dintre cei mai talentați critici. Pentru a fi mai convingători, să lăsăm la o parte ...