Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DA' DE UNDE!
Rezultatele 651 - 660 din aproximativ 1035 pentru DA' DE UNDE!.
Constantin Negruzzi - Pirostia Elenei
... Solii ambarcarisiți pentru Atena, s-au dus să vadă pe Solon și, numindu-l cel mai înțelept dintre înțelepți, ei i-au dat pirostia cea de aur. — Tocma bine ați nemerit minuntul, le-au zis puitorul pravilelor Athenei, eu sunt gata să nebunesc; eu vin dinlocul obștesc unde nu am văzut decât niște nemulțămiți. Oamenii mării se jâluiesc că am favorisit pe oamenii de la țară, aceia mă învinovățesc că am prea purtat grijă de târgoveți, și în politie încă-i și mai rău; fieștecare ar vrea pravile făcute în favorul său și spre păgubirea celoralalți. Dar încă tot nu ... adevărat frumoasă. și crede că este. Dar ea nu știe că răutatea sa o face slută. — Ei bine, dacă sunt slută, au răspuns supărată, de ce nu mă vinzi? Ce nu mă lași să mă duc? — Și unde te vei duce, mică nebună? Care este stăpânul care va fi așa de bun și așa de milostiv ca mine? — Ce bunătate, ce milă— care nu-mi lași cea mai mică slobozenie? — Și știți voi, au urmat Solon, care este ... vor scăpa totdeauna. — Și de
Jean-Fran%C3%A7ois Marmontel - Pirostia Elenei
... Solii ambarcarisiți pentru Atena, s-au dus să vadă pe Solon și, numindu-l cel mai înțelept dintre înțelepți, ei i-au dat pirostia cea de aur. — Tocma bine ați nemerit minuntul, le-au zis puitorul pravilelor Athenei, eu sunt gata să nebunesc; eu vin dinlocul obștesc unde nu am văzut decât niște nemulțămiți. Oamenii mării se jâluiesc că am favorisit pe oamenii de la țară, aceia mă învinovățesc că am prea purtat grijă de târgoveți, și în politie încă-i și mai rău; fieștecare ar vrea pravile făcute în favorul său și spre păgubirea celoralalți. Dar încă tot nu ... adevărat frumoasă. și crede că este. Dar ea nu știe că răutatea sa o face slută. — Ei bine, dacă sunt slută, au răspuns supărată, de ce nu mă vinzi? Ce nu mă lași să mă duc? — Și unde te vei duce, mică nebună? Care este stăpânul care va fi așa de bun și așa de milostiv ca mine? — Ce bunătate, ce milă— care nu-mi lași cea mai mică slobozenie? — Și știți voi, au urmat Solon, care este ... vor scăpa totdeauna. — Și de
Constantin Stamati - Roman din Vrancea în orașul Iași
... fruptul turmei și holdele ce rodesc. Nici răzbeluri vreodată acești munți nu încruntară, Căci aurul și răsfățul cu totul din ea lipsind, Cei mai lacomi de prăzi oameni rareori se îndurară Să tulbure liniștirea cestui popul prost și blând. Iar când istoria cruntă altor nații auzim, Și de dânsa ne e scârbă, de cruzimi ne îngrozim; La cești români cu priință ni-i drag ochii a întoarce, Ce întocmai ca poporul de Omir prea lăudat, Care la marginea lumii trăia în eternă pace, Și la care și Zefs însuși al cerului împărat, Pe când de răzbeluri crunte se mâhnea, se supăra, Își întorcea spre el ochii și de el se bucura. În acești munți de-ntâmplare o tabără călătoare Din Franța nimerise în timpul unei furtuni, Unde sosind n-auziră răcnete îngrozitoare, Ca a hoților de codri ce trăiesc cu prădăciuni; Ce acolo ospețimea pe nemernic primea, Îi da lăcaș de odihnă, îl încălzea, îl hrănea. Deci acești europei mândri s-au mirat de ospețimea Acestor păstori cucernici, și-n glas au mărturisit: "Ce-nsemnează învățătura și-a Europei istețime, Dacă omul firesc este mai bun și
Dimitrie Bolintineanu - Mihai în Transilvania
... tiranie, Ori de ce natură, ori de unde vie! Vie de la cela ce se zice rău, Ce ne pleacă fruntea sub paloșul său; Vie de la cela ce din amăgire Ne vorbește nouă despre fericire! Ea degrabă astfel sufletu-omenesc, Cât să fie liberi oamenii roșesc. Azi o zi frumoasă ... aici! Cei fricoși să fugă, precum se dezbină Rușinea d-onoare, umbra de lumină!" Vorbele lui cheamă pe ostași la loc Și le-aprinde sânul de eroic foc. Domnul țării însuși merge-n fruntea lor, Cu sabia-n mână, mai zicând cu dor — ,,Mergeți, dați de știre la părinții voștri, Că pe când din luptă au fugit ai noștri, Mihai prin mulțime moartea căuta!" Aste mândre vorbe mai mult îi mișca ... cale, Fără să-și oprească pasurile sale. Ungurii pierdură semeția lor; Cel fugar atacă pe cel vingător. Pe sinistra cale ce Mihai își face, Șire de cadaveri-n lac de sânge zace. Au turbat românii! Ungurii slăbesc... Ale nopții umbre lupta învelesc. Valea-i coperită d-arme fărâmate, De cadavre d-oameni rupte, dezmembrate. Colo mortul zace peste cel rănit Și învingătorul peste biruit. Caii ce-nainte, ca vânturi turbate Străbăteau vârtejul furiei turbate ...
Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor
... speriați că dreptul lor nu li se ia, decât se preface în altă proprietate, ce nu le va cere hrană, îmbrăcăminte, răspunderea cugetului și îngrijirea de a o strânge de pe drumuri în cătușe, când fuge împinsă câteodată de bătaie, chinuri, iar de multe ori de glasul slobozeniei, ce-i strigă rușinea și degradația lui, și nedreptatea noastră. Când se nasc chestii de căpetenie, de cele ce aduc strămutare în rânduielile economice ale unei țări, misia presei este de a deștepta publicul și a-l convinge de folosurile ce i se dau, în contra altor folosuri ce i se iau. Jurnaliștii îndeobște au acea misie, mai ales în țări neînvățate, unde obiceiurile și driturile sunt întemeiate pe așăzăminte seculare, ce nu se potrivesc cu noile așezăminte ale omenirii și hristianismului. În asemene cazuri presa are de ... de a înmulți birurile, sau a se împrumuta cu milioane de pe aiurea, care milioane trebuie iarăși a se duce de unde au venit, ba încă și cu un spor de ...
Nicolae Nicoleanu - Dor și jale
... pămînt, al cărui sore, luminos și strălucit, Te deșteptă și te culcă desolat, desmoștenit, Și pe care umbra nopții nu se 'ntinde, nu se lasă, De cât numai ca s'adormă desperarea, ce te apasă... Nu-i așa că, plin de jale și cu ochii la pămînt, Simți, că patria e 'n ceruri, libertatea într'un mormînt? Și când obosit de lume, într'un timp de nesimțire, Din amor sau din credință pentr'o mare suvenire, Ai voi, călcând țărînă unei falnice ruini, Pe altarele virtuții să te pleci și să ... năravuri, în limbă și 'n cugetare, Se simțea fierbend puternic românesca ta suflare. În zadar, coprins acuma de a ta mare suvenire, Plin de vechea bărbăție și de a faptelor mărire, În zadar ascult și caut, stau în loc și mă gândesc... Românie, țară scumpă, nicăiri nu te găsesc!... Negreșit ș ... florea cresce 'n vale, buciumul răsună 'n munte, Și din culmea ridicată, unde ochiul se opresce, Aud Oltul cum suspină și Dunărea cum mugesce... Însă unde sînt eroii și valorea lor divină? Unde-i vechea libertate? unde-i fala ...
Ștefan Octavian Iosif - Lui Grigorescu
... Ştefan Octavian Iosif - Lui Grigorescu Lui Grigorescu de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Se leagănă în pas agale Un mândru car purtat de boi: Te duc pe ne-nturnata cale Și-s albi ca neaua amândoi. Iar carul tău, cât e de mare, E-acoperit de-un lăvicer Și munții-nalți privesc din zare Și drumul parcă urcă-n cer Pe unde treci un vânt dă viață Și-mbină felurimi de flori, Precum ți se schimba la față Paleta-n sute de culori. Uimit de farmec o clipită De sus, păstorul legendar Își lasă turma risipită Privind cum trece mândrul car Și-acum, când carul se oprește Și plâng talăngile-n ecou, Natura parcă ...
Dimitrie Anghel - Lui Grigorescu
... Dimitrie Anghel - Lui Grigorescu Lui Grigorescu de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Se leagănă în pas agale Un mândru car purtat de boi: Te duc pe ne-nturnata cale Și-s albi ca neaua amândoi. Iar carul tău, cât e de mare, E-acoperit de-un lăvicer Și munții-nalți privesc din zare Și drumul parcă urcă-n cer Pe unde treci un vânt dă viață Și-mbină felurimi de flori, Precum ți se schimba la față Paleta-n sute de culori. Uimit de farmec o clipită De sus, păstorul legendar Își lasă turma risipită Privind cum trece mândrul car Și-acum, când carul se oprește Și plâng talăngile-n ecou, Natura parcă ...
... nu se mânca mult rahat! D. profesor, pedagog învățat, este nu numai infinitiv, este categoric imperativ. Atâta destul despre imperativ! să ne întoarcem la substantiv, de unde am pornit. Vom citi, la vreme, în Dicționarul Academiei Române, când va apărea: Țal — substantiv comun, de genul masculin pentru amândouă sexurile — impiegat comercial sau impiegată comercială; persoană-însărcinată într-un local public de consumațiune cu încasarea plăților de la consumatori. Declinare regulată. Nominativ — Țalul primește plata; Genitiv — chiulurile Țalului; Dativ — i-a tras două palme Țalului; Acuzativ â ... stam la dreapta stăpânei casei. După ce foarte greu m-am ridicat de la masă, pe la zece fără un sfert, am trecut în salon, unde ne așteptau țigări, țigarete, cafele, des bonbons et des liqueurs — adică pe românește bomboane și lichioruri... îmi beau cafeaua și zic amfitrionului meu încet ... masă, e și o surpriză... mare?... Uite-o, te caută. M-a găsit Graziella... La rândul ei, îmi dă brațul, și trecem, urmați de toată lumea, în alt salon, unde trebuie să ascultăm lectura studiului celui nou: Femeia în istoria și în poezia poporană a românilor, în trecut, în prezent și-n viitor
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice și celei științifice
... expunere largă și sistematică, o expunere completă a unei chestituni într-un op voluminos e desigur preferabilă în multe privințe unor articole polemice, unde necesarmente va lipsi și sistematizarea și putința de a fi completat. Dar o astfel de expunere sistematică și completă poate să fie bună numai în țările foarte culturale și acolo chiar, pentru un cerc mic de oameni învățați. Pentru grosul publicului însă, chiar și în țările cele mai culte, dar mai ales în țările mai puțin culte, forma polemică e mai ... între producțiunea artistică și artist, analizând forțele vii creatrice care au făcut producțiunea artistică, adică analizând pe artist. Bineînțeles că, analizând pe artist din punct de vedere fiziologic, psihologic, moral etc., vom da de mediul înconjurător care a fasonat pe artist și, analizându-l pe acesta din urmă, vom stabili și legătura între mediul înconjurător și producțiunea ... ce anume imagini, ce idei sociale, etice, filozofice etc. Al treilea. Odată știind ce anume influență va avea opera artistică, trebuie să ne dumerim cât de mare, cât de vastă, cât de puternică e această influență, adică trebuie să ne lămurim cât de mare, cât
Ion Luca Caragiale - Liberalii și conservatorii
... și facă meseria lor de samsari politici. Liberalii de astăzi au luat însă o moștenire, la care nu au niciun drept. Dorința acestor liberali era de a da țării o organizație, în virtutea căreia puterea publică poate să atârne mai ales de ciocoi și de târgoveți, și grație sprijinirii ce li s'a dat din partea oamenilor cu greutate la anul 1866, această dorință li s'a ... Rosetti a izbutit: în adevăr, astăzi cei mai mulți din aceia, cari susțin guvernul liberal, îl susțin numai fiindcă urăsc pe conservatori, se tem de ei, ori fiindcă ar trebui să-și sacrifice interesele personale, susținând pe conservatori. D. C. A. Rosetti e dar foarte aproape de adevăr, când zice, că cele două partide sunt două cete vrăjmașe și că partidul conservator este o Plevnă internă. Este foarte aproape de adevăr, deoarece știe, că însuși lucrează zi și noapte spre a produce acest rezultat. Îndată ce ar înceta ura și frica, îndată ce ... operațiile firmei liberale vor începe să țipe mai amarnic. Nimeni cu minciuna nu poate duce foarte departe și încetul cu încetul lumea își aduce aminte de ...