Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru LE��E��TE
Rezultatele 661 - 670 din aproximativ 964 pentru LE��E��TE.
Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău
... întinzându-se acest ocean de aburi, deasupra căruia razele soarelui scânteiau cu mii de colori, nu-și putu stăpâni mirarea. — A! cât e de frumos! strigă el. — E frumos, nu-i vorbă, zise călăuzul, dar nu prea îndemănos. Ce dracu! adause el după o pauză, uitându-se cam cu îngrijire la ceri, de ... Tunetul începu să clocotească în văi. — O să mă jur să nu mai calc pe aici, murmură călăuzul, ia sama unde pui piciorul... Ține-te de mine și nu te prea uita în jos... Bine-mi spune tata că nu-i loc curat aice. Costin, simțind pericolul, își grăbea pașii cât putea spre a ... este? strigă Costin, sărind drept în picioare. — Nimică!... o fărămătură de stâncă se duce de-a roata în vale. Ucigă-l crucea le aruncă cu praștia de sus, dar, ce risipește ziua, el pune noaptea la loc. De aceea Pietrele Doamnei stau totdeauna întregi. Fii însă liniștit; aicea ... cordele și capele, lucruri ce nu erau de obrazul ei, și nici că se punea alăturea cu vro fată de-a noastre. Să te ferească Dumnezeu de fetele de popă! Ceva, ceva de-or fi sprincenate, nu
Ion Luca Caragiale - Toxin și toxice
... Carada să nu iubească patria română? Dar de sigur că o iubește mai mult decât ați iubit-o voi! Voi ați abolit privilegiile, pe cari le puteați moșteni; v'ați răsturnat boieriile voastre proprii, v'ați vândut moșiile - ați dărâmat cetatea nobiliară. Bravi boieri democrați, bine ați făcut! Totul s'a ... și drojdiile sociale, tinzând să suie sus, cât mai sus, - distincție fără merit, avere fără muncă, pofte fără sațiu - roade minunate ale unei școli ce le-a înarmat numai instinctele pernicioase, pândind alegerile și toate nevoile publice pentru a ciupi pataca; neghiobi fără naivitate, răi fără bărbăție ... lor. Dar când norocul, voind să tachineze pe ceilalți, ridicăpe unul sus, încununându-i agitațiile neomenoase cu un succes de avere și de situație, atunci e un spectacol, care mă umple pe mine de respect și de stimă pentru liberali. Iată-l pe mititelul veninos și ridicol, care se sbătea ieri ... de adineaori! Vezi această mândră lipsă de liberalitate, de generozitate, de orice avânt nobil. El n'are înțelegere, ba simte chiar repulsiune pentru tot ce e frumos, pentru tot ce face mulțumire umană fără imediată utilitate practică. Stropește cu noroiu și pe mamă-sa. Nesăturat cu milioane, ...
Ion Luca Caragiale - Articol de reportaj
... unul foarte mare: m-a făcut să-mi fixez în fine o specialitate literară în arena publicității noastre. În adevăr un prozator nu e un specialist. S-a zis cu multă dreptate, mai întâi, că tot românul e poet; mai târziu, cu mai multă dreptate, s-a susținut că tot românul e și critic, cu mult mai multă dreptate pot zice eu că tot românul e prozator. A scrie proză nu e o specialitate de artă ci o deprindere instinctivă a fiecărui cetățean. Cu toate acestea, în zilele din urmă am constatat că se poate ... numita blânda urticarie. Cn toate acestea, i s-a permis A. Sale să mănânce o bună cantitate. Astfel, grație fragilor, pericolul e înconjurat; perforația nu se mai poate face; IAR DR. LEYDEN Care este hotărât a pleca peste vreo două-trei zile, înainte de a ... spre Cotroceni. Cum m-a văzut a oprit, ca să-mi comunice, cu amabilitatea-i caracteristică, ultimele sale impresiuni. Dr. Leyden e așa de încântat de București încât vrea să rămână aci la noi, unde
Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă
... După câtăva vreme se pomenește cu un argat de la stâna mocanului. - Neică, m-a trimes stăpânu-meu cu lâna asta la dumneata. - E, și ce să fac eu cu dânsa? - Apoi, să vezi d-ta, stăpânu-meu a pus de și-a tuns oițele ... și să auzim de bine. Și, luând lâna din mâna argatului, intră în casă, merse drept către Sărăcie și, cu grai țanțos, îi zise: - Dă-te Sărăcie, la o parte, că am să pui lâna asta acolo. Sărăcia nu se îndura, neiculiță, să iasă din culcușul ce și-l făcuse acolo ... pe dânsul ca pe mieii ceilalți și îi trimise mițele acasă. Țăranul, și mai curajos, intră în casă, și merse iarăși drept la Sărăcie: - Dă-te, rânjit-o, mai la o parte, că am să pui mițele astea acolea. Și fiindcă Sărăcia tot cam întârzia, o lovi o dată cu mițele ... finul d-sale îi sărută mâinile și să ne vedem sănătoși. Apoi se întoarse repede în casă și îndreptându-se către Sărăcie, îi zise: - Dă-te, Sărăcie, la o parte, că am să pui burduful ăsta în locul tău. - Da unde să mai mă dau? răspunse Sărăcia. - Ieși afară, dacă n ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a IV
... mai vadă Ce fac muntenii, ,,au, vĂ¡ileo!" tare Strigă-înspăimântat, iar' o grămadă De sfinți ce cânta psalmi ș-antifoane L'întrebară: ,,Ce-ți e, Spiridoane?" [4] ,,O! (zisă) Dar' nu vedeți ce-mi este? Perit-au Țara mea Romănească! Nu e țară, sterpele neveste Unde-întratâta să mă cinstească Ca-în aceasta, ș-acum, ian' căutați Cum o prădează turcii spurcați!..." Toți sfinții mirându-să priviră ... să să dea legat, iară Mieii cei blânzi pe lup împresoară!... Sosit-au de tine hotărâtă Vreme,-în care tu de voie bună Vruși să te-închini la poarta mărită!... Tinerii tăi încă-s de-împreună Gata-a merge departe de-acasă, Nice-acum de patrie le pasă!..." Stete vodă cu mintea-îndoită De-are-în pieptul vânzariu să împlânte Fierrul, dar socotind ovilită Izbândă, ca singur să să-încrunte Însuș' cu ... încolea ș-încoace Larg potec pintre păgâni-ș' face. În zădar Hamza oști împrăștiate Va să-adune, războiu să-întrejască, În zădar a le-îndemna să bate Cu porunca tare-împărătească, Căci oastea-în răsipă-acum pornită Să calcă fugind ș-e ...
Mateiu Caragiale - Lauda cuceritorului
... pentr-a-ți slăvi avântul, L-a șters neîmpăcată-apoi uitarea, Precum ți-a spulberat cenușa vântul. Povestea ta pierdută e-n vâltoarea, De ani supuși ce vremea-a spulberat, Dar umbra ta le mohorăște zarea, Că-nalt răsari, cumplit, neîndurat, Cuprins de flăcări pe căzânde turle, Cu pieptul gol luptând însângerat, Beat de măcel. Asurzitoare surle Cu spijele ... buciumări pădurile carpate, Vânând călare zimbrul și vierul Și săgetând jivine-înspăimântate. În sumbri nori ce trec încomând cerul În zori, goniți de aspra vijelie, Le mai zăresc cum fug mugind de fierul Ucigător. Zburau cu veselie Deasupra-ți corbii, și de-atâta sânge Răsar și astăzi roșii flori din glie ... dat a-nfrânge Pe-aceea ce pândise rânjitoare, La sânu-i rece să te poată strânge, Și ai pierit, trădat într-o strâmtoare. Amar te-a plâns, pletoasa seminție Ea, ce pe-o culme-într-un apus de soare, Urlând, te-a ars cu-ntreaga-ți avuție, Cu-ai tăi sirepi, cu roabele iubite, Ce desfătau posaca ta beție. Sunt seri, spre toamnă,-adânci ...
Vasile Alecsandri - Sentinela română
... ai mei copii Cel mai tare-n vitejii! Mergi în Dacia, grăbește, Pe barbari de-i risipește, Ș-apoi vecinic priveghează, Sentinelă mult vetează, Și te-aține la hotare Că s-aud în depărtare Răsunând dușmane pasuri, Menințând barbare glasuri... Venit-am și am învins! Pe barbari pe toți i-am ... în fund la zare, Se ivește-un negru nor Plin de zgomot sunător Ce tot vine, ce tot crește Și pe câmpuri se lățește Cât e zare de zărit Între nord și răsărit! Sentinelă, priveghează, Norul crunt înaintează, Sentinelă! te arată, Norul crunt se sparge!... Iată Iată oardele avane, Iată limbile dușmane De gepizi și de bulgari, De lombarzi și de avari! Vin și hunii ... De cutremură pământul! Mulți sunt ca nisipul mării, Mulți ca ghearele mustrării Într-un suflet păcătos, Într-un cuget sângeros!... Sai, române, pe omor, Fă-te fulger răzbitor, Fă-te Dunăre turbată, Fă-te soartă ne-mpăcată, Căci potopul iată-l vine Și-i amar, amar de tine! Vie!... Ca o stâncă naltă Ce din vârf de munte saltă ... cu alta pe pământ! Dar s-au dus cum n-au venit În pustiul lor cumplit, Părăsind în urma lor Câmpul luptei de omor! Lat ...
Nicolae Gane - Agatocle Leuștean
... prin prescurtare Aga. Judecat după înfățișare, el părea cu totul alt om de ce era în realitate. Avea într-adevăr o figură de șiret, ce te punea oarecum în îndoială despre bunătatea caracterului său. Când îți vorbea de multe ori, nu te dumereai de vorbește serios sau în bătaie de joc, așa de bine știa să se prefacă. Avea un zâmbet ca o cimilitură și în fundul ... îngrijat. — Sunt nenorocit! Iubesc!... Te rog, nu mă lăsa!... Vino cu mine!... voi să mă primblu puțin, să mă răsuflu. — Bucuros, frate!... Mai e vorbă!... Amândoi ieșirăm pe stradă. El opri o birjă, mă pofti din a dreapta ca pe un musafir și porunci viziteului să iasă ... pieptul, plângea în glas mare, cu toate suspinurile și strâmbăturile unui plâns copilăresc, încât muscalul de pe capră, spăriet, mă întrebă dacă nu cumva cacanaș e bolnav? Nu știu de ce, dar suferințele sufletești ale lui Agatocle Leuștean nu inspirau compătimire prietenilor lui. Mic cum era, pântecos, mâncău, cu aerul lui ... zisei: — Nu-i chip să intrăm în starea asta. O să ne râdă sluga care ne va deschide ușa. — Ai dreptate. Du-mă, ...
Ion Luca Caragiale - Politică și delicatețe
... călca jurământul și totdeodată a nu se lipsi de trufandalele și delicatețele conservatorului, nu-i mai călcau în prăvălie, dar trimeteau om să le târguiască fără a spune pentru cine. Într-o zi, din conversația mai multor mușterii la țuică, află că seara e masă mare la cuconul Iancu X..., un chiabur foarte colțat, inițiatorul boicotului. Cuconul Iancu cinstea cu un mare dîner de gala pe un ministru și ... în timp ce icrele se vindeau pe capete, intră o jupâneasă, o băbuță bătrână, care, uitându-se în toate părțile, zice: - Sărut mâna, măiculiță; aici e băcănia a mare? - Ia vezi, ce poftește dumneaei, strigă negustorul la un băiat. - Icre moi aveți? - Este. - Cum dați ocaua? - ...Ocaua?... Câte poftești ... mi-a spus să nu care cumva să-ți spui. - Așa?... De la conul Iancu?... Atunci spune-i lui conul Iancu că pentru dumnealui le fac cu 100 de lei kilo. - Vai de mine! unde s-a mai pomenit? Mi-a spus să dau, dac-o ... ai plăcut: auzi fason de trei chile de icre moi!... Apoi, întorcându-se către unul din băieți: - Băiete! încă o drojdie la domnul, că-i
... Cu-a ei cătătură ce înflăcăra, Singurul meu bine, ș-a mea fericire Pe lume era. Dar statornicie este pe pământ?... Credința e vorbă, amorul cuvânt! Într-una din zile, poftisem la masă Câțiva buni prieteni, cu care vorbind Mă simțeam ferice, la greaca frumoasă Gândul meu fiind ... negre grijă nu purtam; Vro nenorocire nici macar visam. Iat-un mârșav jidov vine și-mi șoptește: “Greaca ta, stăpâne, ce-atât o iubești, Te vinde pre tine și te viclenește, Iar tu nici gândești!â€� Eu îi dădui aur și îl blăstămăi, Și pe credinciosu-mi rob atunci chemăi. Pe calul meu ager sării ... și puterea mea; Zbor, ajung, descalec rece ca de moarte, Și intru la ea. O, vai! o, turbare! o, chin nedescris! Văz... aievea oare sau e vrun rău vis? Văzui fărădelege, văzui pângărire! Pe-un arman în brațe ținea strâns la sân, Ș-a lor buzi lipite arătau simțire ... arăt cui? Robul luă îmbe trupurile-n spate, Și-ndată ce-a nopței umbră se ivi, Merse, și în apa Dunărei spumate, El le
Constantin Negruzzi - Șalul negru
... Cu-a ei cătătură ce înflăcăra, Singurul meu bine, ș-a mea fericire Pe lume era. Dar statornicie este pe pământ?... Credința e vorbă, amorul cuvânt! Într-una din zile, poftisem la masă Câțiva buni prieteni, cu care vorbind Mă simțeam ferice, la greaca frumoasă Gândul meu fiind ... negre grijă nu purtam; Vro nenorocire nici macar visam. Iat-un mârșav jidov vine și-mi șoptește: “Greaca ta, stăpâne, ce-atât o iubești, Te vinde pre tine și te viclenește, Iar tu nici gândești!â€� Eu îi dădui aur și îl blăstămăi, Și pe credinciosu-mi rob atunci chemăi. Pe calul meu ager sării ... și puterea mea; Zbor, ajung, descalec rece ca de moarte, Și intru la ea. O, vai! o, turbare! o, chin nedescris! Văz... aievea oare sau e vrun rău vis? Văzui fărădelege, văzui pângărire! Pe-un arman în brațe ținea strâns la sân, Ș-a lor buzi lipite arătau simțire ... arăt cui? Robul luă îmbe trupurile-n spate, Și-ndată ce-a nopței umbră se ivi, Merse, și în apa Dunărei spumate, El le