Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE APA
Rezultatele 691 - 700 din aproximativ 970 pentru PE APA.
Mihail Kogălniceanu - Fiziologia provincialului în Iași
... Tot ce putem face este să alegem între o mie — sau mai bine între un milion și o sută de mii — un tip pe care să-l poată cunoaște fieștecine și care să samene cu majoritatea provincialilor pe care fluxul harabagiilor, al căruțelor de țară sau de poștă în toată ziua îi aduce calzi și-i trântește liop pe paveua Iașilor, cum zicea prietenul meu Carl Nervil, iarăși într-o descriere ce face despre provincial — însă despre provincialul evghenist. Pentru ca să putem ... încât oricine să-i poată citi pe frunte cuvântul de provincial, ca un blestem strămoșesc, noi vom începe dintâi a scoate dintre ținutași pe bătrâni, pe copii și pe dame. Din categoria bărbaților care plutesc pe râul vieții de la douăzeci și cinci ani cel puțin și până la cincizeci de ani cel mult, o analiză adâncă și făcută cu o ... cel franțuzesc, la cel nemțesc sau la cel românesc, nu-i nimică. El a auzit cântând din gură pe dl Bruker, din scripcă pe dl Stiulțer. El a văzut jucând pe dl Greceanu sau pe ...
Emil Gârleanu - Cea dintâi durere
... Emil Gârleanu - Cea dintâi durere Cea dintâi durere de Emil Gârleanu Am crescut pe ulița boierească a Iașului, pe Podul-Verde, cum i se zicea odată, în fața grădinii lui Mihai-vodă Sturza și-n coasta pădurii Copoului. Am crescut pe ulița din capătul căreia privirea pătrundea până departe, spre șesul întins, în fundul căruia Cetățuia se ridica deodată, ca înălțată de niște brațe uriașe, mândre ... în razele soarelui un asemenea giuvaier. Am mai apucat încă pe cei de pe urmă boieri, îmbrăcați totdeauna în haină neagră, cu pălării înalte, rătăcind pe sub aleile de tei, cu ochii pierduți în urmărirea unui vis ce nu se poate îndeplini. Îmi aduc aminte cum ascultam, toată ziua, trâmbițele, al ... a părut că ieșise din fundul unei hrube, de sub picioarele mele. Apoi, cu cea din urmă putere, vroi să se scoale, se prăvăli pe o coastă și se răsturnă jos, trântind pe soldatul ce se plecase peste dânsul. Casca se rostogoli până lângă mine. Rănitul rămase pe pământ, zbătându-se, iar fața i se acoperi ca de un văl negru, ce se întindea cu încetul și
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Domnița Voichița
... voios și aprig ea războiul în fruntea oștii sale a trecut." Pușkin: Poltava Cu adormitele lui valuri se mișcă Sociul între maluri Și pe deasupra lui ușor, abia se simte-o dulce boare de vânt, ce-n drum spre-o altă zare pe mai departe pleacă-n zbor. Ici-colo, salcia pletoasă, pe maluri, tânăra-i tulpină spre fața râului și-o-nclină Vorbind cu unda somnoroasă. Și Sociu-n matca lui bătrână c-un murmur șoapta i ... nu zacă tăcut și ruginit în teacă! Porniți la luptă, pui de lei! Să nu dați neamul de ocară, că altfel grea va fi dojana pe ginta noastră moldoveana, pe oastea și pe Domnul ei!" Atât vorbi. Căutătura Și-o aținti apoi spre-ai săi. Și a simțit deplin căldura acelor inimi de flăcăi ce i ... lui unde Se scurge Sociul liniștit, Dă soarele în asfințit, Și după dealuri se ascunde. A nopții mantie-nstelată o-mbracă zările pustii. Pe cerurile ei târzii se plimbă luna-ndurerată Și raza-i tristă și-o revarsă pe cei ce-n nemurire duși acuma zac pe
Dimitrie Anghel - Agora modernă
... drumul știrilor în auzul celuia ce-i unul din directorii mult reputatei reviste Cloaca maximă . Din depărtările tuturor suburbiilor, din îndepărtatele mahalale, din toate cotloanele, pe toate scursorile, pe tot ce poate mișca tulbure valuri, pe toată murdăria în mers, pe tot ce e pantă ori povîrniș, escadrele își iau drumul și pleacă spre nesătula cloacă care le atrage și le înghite, ca pe urmă, din ce-a adus fiecare corăbioară, din tot materialul fermentat, din tot noroiul și toate zoile înăcrite, umflîndu-se, să se reverse ... loc, anii lor fac veacuri, precum amintirile lor condensează o epocă. Țigarete groase de chihlimbar vechi au fiecare, lanțuri grele de aur îi înfășoară ca pe niște Prometei, inele arhaice cu peceți și simboluri complicate strălucesc pe degete, tabachere încrustate, cît niște besactele, se mută de la unul la altul, batiste mari parcelate în pătrate le umflă buzunările. Ei singuri sunt fericiți ... în sfîrșit înțelepți. Purta-vom și noi vreodată, o ! confrații mei mulți, înrudiți și noi printr-o vastă pată de schwarz, grele lanțuri de aur pe burți, fantastice inele pe ...
Ștefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt
... turbată, Buciume și surle Să strige, să urle, Turcii călăreți, Alergând orbeți, Cum au auzit, S-au și repezit, Dar de după pod, Ștefan-voievod, Pe neașteptate Le-a sărit în spate! Turcii dau de crâng, Șirele se frâng, Repede se-ntoarnă, Caii se răstoamă, Și mereu se-ndeasă ... frânt în două, Săgețile-i plouă, Coase și topoare Cad fulgerătoare! Și, lovit de-o rază, Ce i-e dat să vază Pașa Soliman? Vede pe Ștefan, Cum venea, curat Ca un leu turbat, Cu coama în vânt, Dus de Duhul Sfânt, Cu oștenii săi — Ceata lui de lei! Spulberă ... Și spulberă toată Păgâneasca gloată! Ștefan-voievod, Slăvit de norod, După ce-a sfârșit, Trei zile-a postit Cu pâine și apă, Lumea să-l priceapă, Mulțumind supus Tatălui de sus. Și cu toată slava S-a-ntors la Suceava, Ca un mândru crai, Cu ... De Domnul ales, Și s-a bizuit De a biruit Din sus de Bârlad, Și-a trimis în iad, Pe cellalt tărâm: O sută de mii De turci osmanlii... Iar papa din Râm, ...
Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I
... mutra tatei în fața acestei împrejurări, cât mai ales a domnului Stiegler, directorul meu de pension... Iar ploaia țârâia înainte și eu citeam pe Mihail Sadoveanu, care mă îmbia la ducă... Așa țârâia și-n cărțile lui ploaia pe șindrilele acoperișurilor și pe covergile căruțelor mocănești. Apoi mai glăsuia acolo despre zăvoaie și despre poduri umblătoare și alte lucruri multe și minunate, pe care aproape ardeam să le văd. Astfel de lucruri minunate se găseau ele și pe la noi, dar eu vream să le văd departe, căci în depărtare ele trebuiau să fie și mai triste, ca ploaia asta, și mai dragi ... mai mult pe jos. însă la Brăila m-am făcut hamal în port - eram cel mai bun gimnastic din clasa mea și puteam să bat pe oricine din cele două clase superioare ale mele. Chiar de la Brăila mi s-a pierdut urma. Pe urmă, pe unde n-am umblat! Am fost și la Odesa, numai așa, ca să dorm o noapte pe chei și alte vreo două-trei prin stepă; dar mai mult am dormit pe chei, însă ...
Ștefan Octavian Iosif - Poezii populare maghiare
... Octavian Iosif - Poezii populare maghiare Poezii populare maghiare de Ștefan Octavian Iosif Publicate în Floare albastră , 7 februarie 1899 Susănica Frumoasa Susănica zace, Sărmana, mai pe pat de moarte; De sete arde toată-n pară, Dar, vai ! părăul e departe. – Ia, mamă, repede cofița Și adă-mi apă din părău... Pîn’ ce bătrîna dă o fugă, Stă cu bolnava un flăcău. – Ce bună ești, tu, dragă mamă, Mă simt cu mult mai ...
Constantin Negruzzi - Călătoria arabului patriarh Macarie de la Allep la Moscva
... merge pe apă pană la gura Dunării, dar vânturile protivnice îl siliră a ieși la Kiustenge și a-și urma călătoria pe uscat. La 12 kenun (al doile ianuarie) ajunse la Galați de unde piste două săptămâni se duse la Iași, unde fu silit a șede ... i-am mai dat o stecluță cu sfântul mir. Atunce beiul simți dragoste către stăpânul nostru patriarh, și-l întreblă de pricinile ce-l aduseră pe aici, de care s-a scârbit inima sa. După aceasta, ieși cu patriarhul în Divan, unde era întinsă masa.â€� Arhidiaconul descrie frumuseța ... și mirenilor, nu numai prin biserici și monastiri, dar și agiii, neguțitorii, dervișii, meșterii și alții din norodul turcesc obicinuiesc a se jura pe capul lui. Cu toate aceste, el pân acum este obiectul urei lor și cu greu își va putea ține stăpânirea. El, precum am zis, e ... a moldavilor este romană (lingua romana) și ei nu înțeleg ce cetesc serbește. Pentru aceasta, el făcu lângă monastire o zidire de peatră pentru școală, pe lângă care a și tipărit cărți în limba lor firească. Serbii, bulgarii, cazacii și muscovii (moscalii) vorbesc tot o limbă care se schimbă ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură în 26 a lunii lui octomvrie, asupra cutremurului și a marelui
... lui le-au născut și bunătatea o face întocma, la toate, după vredniciia a fieștecăruia. Drept aceia va să cinstiască pre îngeri, ca pe niște zidiri mai aproape și fără de trupuri, ce strălucesc cu nemurirea, va să cinstească pre oameni ca pre niște chipuri ale sale, va să ... certa lumea cu armele stihiilor, adecă cu focul, cu văzduhul, cu apa și cu pământul acesta, carele este maica tuturor oamenilor. Cu apa au certat pe vrĂ©mea lui Noe, când au făcut potopul și au înecat tot trupul, de la om până la dobitoc, precum zice Moisi la al 7 ... au certat pre sodomitĂ©ni în zilele lui Avraam, arzându-le cetățile lor, precum zice la cartea Facerii, la 19 capete. Cu pământul au certat pe vrĂ©mea lui Moisi, pre Core și pre Dathan și pre Aviron, pre carii, crăpând pâmântul, i-au înghițit și pre toț câț era cu ... de n-ar fi tămăduit necredința, n-ar fi încetat cutremurul și să facă liniște. Și această taină ascunsă și acoperită o socotesc și de pe alte minuni ce au făcut domnul nostru Hristos, ca și slăbănogului; că i-au zis întâi: Cutează fiiule, iartă-ți-să păcatele. Au scos și ...
George Topîrceanu - Acceleratul
... un murmur lung de ape Revărsate peste maluri... Crește-n luncă, mai aproape, Umple văile vecine De răsunet mare... Vine!... Fulger negru... trăsnet lung Dus pe aripi de furtună, Zguduind pământul tună, Zările de-abia-i ajung... Parcă zboară, Parcă-noată. Scuipă foc, înghite drum, Și-ntr-un valvârtej de fum ... câmpie, Vuiet greu de fierărie Se destramă în tăcere... Scade-n depărtare... Piere... Iar în urmă-i, din tufișuri, De prin tainice-ascunzișuri, Se ivesc pe jumătate Păsărele ciufulite, Alarmate Și-ngrozite: Cine-i?... Ce-i?... Ce-a fost pe-aici?... Ciripesc cu glasuri mici Cinteze și pitulici. Doar un pui de pițigoi, Într-un vârf de fag pitic, Stă cu penele vulvoi Și făcând ...
Mihai Eminescu - Către Bullatius
... petrec, uitat de ai mei, uitându-i pre dânșii, Dintr-un mal depărtat privind la Neptun turburatul. Oare acel ce la Roma din Capua pleacă pe ploaie, Plin de noroi, pentru-asta viața-i în han va petrece-o? Oare cel degerat lăuda-va cuptorul și baia Ca pe lucruri ce singure dau fericire vieții? Pentru că austrul puternic te bântuie, vinde-vei oare Vasul în care-ai plecat, dincolo de valul Egeic? Pentr ... pănura grea în arșiță, par ca și haina Cea de la câmp în timp vicolos, ori ca baia în Tibru Iarna, ori ca un foc pe vatră-n luna lui august. Deci din Roma se cade, soarta fiind cu priință, Să fericești depărtatele Samos, Chio și Rhodos. Ia dar mulțumitor în ...