Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru D��R��

 Rezultatele 71 - 80 din aproximativ 121 pentru D��R��.

Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - A opta zi

... de Petruț Pârvescu Volum publicat de Editura Axa, 2005. iscusiți mesageri ai unui mers neluat în seamă a.) el pune în primejdie O r i z o n t a l a mișcarea semnului ce tulbură apele din visul celuilalt tot ce se spune despre ... spațiul pielea ei umedă intimă moale întinsă la umbra încheieturilor ordinea mâinilor TOTUL b.) ar fi trebuit să studiezi îndelung mișcarea punctului răbdarea c e r c u l u i de-a te susține centripet un salt mortal și-ai fi putut fi T U – Centrul punctul ... păpușoi sau cânepă în spatele ușilor la W. C. pe colacul alb rece umed de ebonită în fața oglinzilor retrovizoare spălându-ți mâinile tale duble D O U Ă J U M Ă T Ă Ț I I D

 

Ion Luca Caragiale - Un monstru de activitate

... publicațiuni ale aceluiași minister. 9. Director al buletinului aceluiași minister. Aceste însărcinări, însă, pe cari le îndeplinea cu scumpătate, deși foarte ieftin, îi mai lăsau d-lui DamĂ© destul timp liber. Urându-i-se, așa, neocupat, d-sa s-a gândit să mai ceară încă o ocupație d-lui ministru. — Domnule ministru, îmi mai rămâne încă timp liber; voi să-l sacrific și pe acela pentru folosul statului și al patriei! Iată ... pentru a fi mai accesibilă publicului european. O traduc eu. — Dar dacă ăi obosi cu atâtea treburi? — Eu nu obosesc niciodată, d-le ministru. Dar pentru a înconjura primejdia oboselii eventuale, o să pui pe altul s-o traducă, pe d. R... — Ei? și d-ta ce o să faci atunci? — Eu?... Eu o să supraveghez pe traducător să nu facă traducția rău, pentru că nu prea știe bine ... a obținut un mandat de plată de 1.000 lei, mandat cu numărul 3.662 din 95. Fiind însă că această sarcină era prea grea, d. DamĂ© a crezut de cuviință să ceară și un ajutor de supraveghetor al traducătorului. Pentru acest ajutor, ...

 

Neacșu Lupu - Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung

... drom(u) i plemenitom(u) i Ä�istitom(u) i b[o]g[o](m) darovannom(u) župa(n) hanÄ­(Å¡) be(g)ne(r) o(t) braÅ¡o(v) mno(g)[o] z(d)ravie o(t) nÄ›(k)Å¡u(l) o(t) dlÅ­gopole i pa(k) dau Å¡tire do(m)nĂ¯etale za lukru(l ... Å¡tĂ¯i kÅ­ bagÅ­ den tote ωraÅ¡ele kÅ­te [50] de ωmi(n) sÅ­ Ä™ fĂ¯e Ä©n ažuto(r) Ä© korabĂ¯i i pak sÅ­ Å¡tĂ¯i kumu sÄ›u prinsÅ­ neÅ¡te me(Å¡)Å¡te(r) de(n) c[a]ri gra(d) ku(m) vorÄ­ trÄ›Ä�e aÄ�Ä›le korabĂ¯i la loku(l) Ä�ela (st)rimtu(l) Ä�e Å¡ttĂ¯i Å ...

 

Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș

... păstorilor / Al. Odobescu / Manuale. 2. Momentul 1866. V. Alecsandri. T. Maiorescu / Orientul / Columna lui Traian / B.P. Hasdeu / M. Eminescu – Timpul / A. Densușianu / D. Zamfirescu / N. Iorga / Th. D. Speranția B. Primele teoretizări și analize sistematice. 1921- 1946. Perioada interbelică. Caracostea / Blaga. 3. Momentul 1924. D. Caracostea. O. Densușeanu / M. Sadoveanu – Baltagul / I. Mușlea / Fântâna Miorița â–  1930. Ion Diaconu. Ținutul Vrancei / H. Sanielevici. 4. Momentul 1936. L. Blaga. â ... La Mioritza C. Monografii și interpretări globale. 1950- 2000. Fochi / Eliade / “Ardeleniiâ€�. 5. Momentul 1964. A. Fochi. 6. Momentul 1970. M. Eliade. R. Vulcănescu / O. Buhociu â–  Redescoperirea versiunii-colind. “Ardeleniiâ€� / D. Pop / O. Bîrlea / Al. Amzulescu / I. Taloș / Manuscriptum / V. Latiș / P. Bilțiu / Biblioteca Miorița â–  Secolul XXI. Globalizarea culturii 2. Ipoteze. Teorii. Interpretări Geneza I ... mit/ ritual antic. A. Mitologia altor culturi și civilizații. 1. Mitologia greacă. Cântecul lui Linos - Al. Odobescu / Sacrificarea unui tânăr. Rit eleuzian – R. Sfințescu / Legenda lui Phrixus – G. Manea. 2. Alte mitologii. Cult cabiric. Rit inițiatic. Fratricid – Th. D ...

 

Ion Luca Caragiale - Articole despre teatru

... Dar muzele pe el? — Și el pe ele.) Și se poate zice într-adevăr că e o traducție minunată, de vreme ce traducătorul, anume d. Frideric DamĂ©, nu știe, nu poate să știe românește. Onor. comitet teatral are în frunte-i, ca director general, pe d. Ion Ghica, prezidentul Academiei Române, și în sânu-i, pe d. G. Sion, membru în aceeași Academie; nu mai pomenim și de mult iscusitul d. Pseudo-Ureche [7] , membru și în comitetul teatral, care se zice c-a părăsit jetul academic fiindcă, din nenorocire și din potrivă cu ... din pleiada tinerilor actori ai capitalei. Pentru ce lipsește nu știm. Destul că această lipsă este o pierdere pentru public, pentru teatru și chiar pentru d. Hagiescu însuși: publicul capitalei a pierdut un actor pe care-l privea cu plăcere; teatrul a pierdut o putere prețioasă și ... să fie indiferent dacă joacă alăturea cu semenii săi ori cu alții. Patru sunt care au fost în Ruy Blas mai presus de așteptarea publicului: d-șoara Vasilescu, d. Velescu și d. Petrescu, apoi d

 

Alecu Russo - Critica criticii

... nu știu șitoate câte zic că știu... și apoi să fie critice. Acum altă gâscă... săvorbim de critica de față... începutul de la sfârșit. Domnul D. G. laudă talentul beneficientului și are cuvânt... Domnul D. G. laudă tot beneficientul de gustoasa alegere a pieselorși domnul D. G. se încurcă, sau uită cum a început articolul...pentru un critic aceasta este o mare greșeală, începutul și sfârșitulnu trebuie să se ... Băcălie ambițioasă și a îngropa sub un nămol de cuvintesunătoare de științe dramatice. Din nenorocirea publicului și acelora care au citit articolul, domnul D. G., precum a înțeles piesadomnului A., asemene a înțeles și Băcălia dlui R.; nu este de mirare,căci nici unul din care au văzut reprezentația nu era mai în starede a o înțelege și a ... domnului critic; când e vorba debacale și vorbești cu bacali... după țigan și ciocan... Încă un punct al criticii nu înțeleg... răsplătirea ce cere domnul D. G. pentru Sărmală... care fuge pe ușă fără a-și lua ziua bună...Domnul D ...

 

Ioan Slavici - Barbaria modernă

... prisos, că e cu desÄ•vîrșire capabil de desvoltare morală și intelectuală. Nu e numaÄ­ cestiune de ambițiune națională, ci tot odată și un intet[r]es general omenesc, ca un popor alcătuit din asemenea Ă³menÄ­ să se sporească, să se ridice prin cultură și să devie un factor hotărîtor ... în miserie. Niște barbari, lipsițÄ­ de simțimĂȘnt comun, niște ingrațÄ­, mișeÄ­ nevrednicÄ­ de lumina sĂ³relui am fi și noÄ­, dacă n’am pune umÄ•r la umÄ•r, ca să-l ocrotim pe Român și să punem hotar exploatăriÄ­ neomenĂ³se, care-l duce la peire. OmenÄ­ sîntem și-l iubim pe om ... degenerați, carÄ­ nu iubescși eÄ­ pe semeniÄ­ lor și nu sporesc prin munca lor rodnică bogățiile țăriÄ­, ci îșÄ­ petrec viața adunând în mânile lo[r] rĂ³dele munciÄ­ sÄ•vîrșite de alțiÄ­, ca prin ele să și-Ä­ robĂ©scă cu atât maÄ­ vîrtos pe ceÄ­ muncitorÄ­ și cu inima ... al cuvîntuluÄ­ sînt așa numițiÄ­ evreofiliÄ­, iar nu stîrpituri de om, eÄ­ nu pe noÄ­ aÅ­ să ne ocărĂ©scă, ci trebue să pună umÄ•r la umÄ•

 

Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă%3F

... stările primitive a spiritului și a talentului, și deci trebuiesc încurajate. M-am dus la întrunirea unde eram invitat. Amicul meu, d-l N. Ilie Constantinescu de la Țurloaia, m-a recomandat cercului tinerilor: domnii Nicolae Georgescu, George Nicolaescu, Marin Dumitrescu, Dumitru Marinescu, Basile Ștefănescu ... ne-am stabilit asupra titlului — Avântul Tinerimii. Apoi, am procedat la alegerea comitetului de redacție compus din 12 insi. Au întrunit majoritatea voturilor: Președinte: d-l N. Ilie Constantinescu de la Țurloaia; Vicepreședinți, trei: dd. Raul Popescu, pentru partea literară; Traian Necșulescu, pentru partea științifică și Dobre Mihăiescu pentru partea ... cuvinte binevoitoare") la toate ziarele din Capitală. „Avântul Tinerimii apare irevocabil la 1 ale curentei cu următorul interesant s u m a r: PROGRAMUL AVÂNTULUI…………………………………. de N. Ilie Constantinescu de la Țurloaia LA VENEȚIA, sonet (poezie ... SERAI, pastel (poezie) ................………………………„ George Nicolaescu CÂTEVA CUVINTE ASUPRA PELAGREI (după un studiu statistic al d-lui Dim Sturdza) ....……………… „ Nicolae Georgescu ÎN SPITAL, sonet (poezie) ................…………………â ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă

... stările primitive a spiritului și a talentului, și deci trebuiesc încurajate. M-am dus la întrunirea unde eram invitat. Amicul meu, d-l N. Ilie Constantinescu de la Țurloaia, m-a recomandat cercului tinerilor: domnii Nicolae Georgescu, George Nicolaescu, Marin Dumitrescu, Dumitru Marinescu, Basile Ștefănescu ... ne-am stabilit asupra titlului — Avântul Tinerimii. Apoi, am procedat la alegerea comitetului de redacție compus din 12 insi. Au întrunit majoritatea voturilor: Președinte: d-l N. Ilie Constantinescu de la Țurloaia; Vicepreședinți, trei: dd. Raul Popescu, pentru partea literară; Traian Necșulescu, pentru partea științifică și Dobre Mihăiescu pentru partea ... cuvinte binevoitoare") la toate ziarele din Capitală. „Avântul Tinerimii apare irevocabil la 1 ale curentei cu următorul interesant s u m a r: PROGRAMUL AVÂNTULUI…………………………………. de N. Ilie Constantinescu de la Țurloaia LA VENEȚIA, sonet (poezie ... SERAI, pastel (poezie) ................………………………„ George Nicolaescu CÂTEVA CUVINTE ASUPRA PELAGREI (după un studiu statistic al d-lui Dim Sturdza) ....……………… „ Nicolae Georgescu ÎN SPITAL, sonet (poezie) ................…………………â ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F

... copilăresc!, alăturea cu melc și cubele maÄ­ figurĂ©ză o formă lungă : la Munteni co-domelc, în Transilvania codobelc, cu varianturÄ­ pe aiurea, constatate de d. profesor Crețu. Melc e un cuvînt separat, care este cu același sens și la CelțÄ­: în dialecte celtice melcii «limagon». Codobelc este o acomodațiune ... se pot altoĂ­ în cursul timpului, ci datĂ©ză de la însăși obîrșia limbeÄ­. Bună Ă³ră, pe terenul fonetic transițiunea consĂ³neÄ­ n în r între vocale, de ex. ferĂ©stră din fenestra, nu există nicÄ­ la CelțÄ­, nicÄ­ la Neolatini, nicÄ­ la Germani, nicÄ­ la SlavÄ­, nicÄ­ la GrecÄ ... român e general, e maÄ­ parțial în cele-lalte dialecte, dar se află în tĂ³te. La Români, ca și la AlbanesÄ­, n trecut în r se pĂ³te reîntĂ³rce la primitivul n. In Moldova r din n e maÄ­ des în graiul vechiÅ­, în Cazania mitropolitului Varlam, în glossele românescÄ­ din documentele slavice de la Ștefan-cel-Mare, peste tot ... dumeri ce să facă maÄ­ departe. EÅ­ unul nu voiÅ­ căută a-mÄ­ înlesni transițiunea prin vorbe multe și prin căÄ­ lăturalnice, ci

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment)

... întreg, ci numai cu pseudonimul: C. de la Milcov. Acest pseudonim l-am păstrat câtva timp de dragul unei moșioare a noastre din R. -Sărat și care nu era prea departe de Milcov. Duiliu Zamfirescu, care era focșenean și care mă aprecia foarte mult, îmi spunea totdeauna: D-ta ești ursit să-mi iei locul la Academie! De altfel de la Milcov până la Focșani nu e decât un pas. Marele scriitor mi ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>