Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru DIN ACEASTA

 Rezultatele 701 - 710 din aproximativ 1822 pentru DIN ACEASTA.

Dimitrie Anghel - Triumful vieții

... Dimitrie Anghel - Triumful vieţii Triumful vieții de Dimitrie Anghel Doctorului Hoenig Să reînvii din nou ca pasărea Phoenix e desigur o problemă extraordinară. Dar, oricîte mizerii te-ar abate, oricîte dezastre ar fi să ți se întîmple, ești dator ... întîmplător, ici dintr-o luncă, dincolo dintr-o dumbravă, gîndesc la Sfinxul lui Stuck, spre care îmi ridicam de atîtea ori ochii, la floarea albastră din farfuria de porcelan ce o purtasem cu mine pretutindeni de zece ani, ca simbolul lui Novalis, la vazele mele dragi pe cari o mînă iubită ... sub cenușă, scînteia aceea mică, care se cheamă energie, o dată cu primăvara și cu vîntul care bate, simt că va renaște și va alcătui din ele din nou viața. Zidurile înnegrite de fum, decorurile acestea triste împresurate de schele, toată clădirea aceea de piatră și de fier, în care am trăit laolaltă ...

 

Emil Gârleanu - Părtașul

... cufunde în apă, apoi începu: — Acu, eu, s trăiți, eram pus de santinelă; era cald și mă uitam pe câmp, și pe poarta de din dos văd, s trăiți, că ieșeau boii. Le dăduse drumul nu știu cine, ori își luaseră ei singuri lumea în cap, că eu, vezi, eram ... samă, de-o săptămână, că s-o dus cu A Ilincăi la cărat pietriș de la Ipate, de sub Dealul Râpoaiei. Eu îs din cealaltă parte, de la Argieni, din vale de... — Nu mai bâigui; spune ce-ai făcut când ai văzut boii! răcni colonelul. Oană iar răsuflă adânc: — S' trăiți! Eu am ... i... — Lasă pe fierar, tontule, spune ce ai făcut după ce ai închis boii! Te-ai dus la locul tău? răcni iar colonelul, scos din fire. — M-am dus la locul meu, unde mă așezase domnul căprar. — Căprarul, nu aghiotantul? întrebă un căpitan din consiliu. — Ba aghiutantul, domnule aghiutant, s trăiți. Acum, eu mai s-adorm. Da n-am dormit, că de dormeam, aș fi visat. Și n ... ...

 

Ion Luca Caragiale - Sfânta Ghenoveva

... și lumea toată după rugăciunile sfintei Ghenoveve. De aci s-a dus apoi vestea pretutindeni de minunile sfintei acesteia, așa că un episcop din orașul Tirului spunea cum că sfântul Simion Stâlpnicul, care patruzeci de ani a petrecut sus pe un stâlp în post și-n cucernicie ... negustori din Galia, le zicea: — Dar sfânta voastră Ghenoveva ce mai face?... Să-i spuneți când v-ăți duce la urma voastră multă închinăciune din partea robului lui Dumnezeu Simion, care o roagă să-l pomenească și pe el în rugăciunile sfinției sale. Odată sta Parisul împresurat de vrăjmași. Era ... un caic, a luat după dânsa mai mulți pescari voinici și vrednici cu caicele lor, și au ieșit cu toții în susul apei din cetate noaptea, fără să simță nimic vrăjmașii cari pândeau pe maluri. Cât au umblat caicele pe apă, de multe piedici au dat, dar pe toate ... la vale, bușteni și răgălii, la un semn al sfintei se dau în lături, lăsând cale deschisă caicelor, cărora vântul, la poruncă, le bătea mereu din spate. Cât au umblat așa pe apă, tot la deal, a tămăduit sfânta pe amândouă malurile orbi și schilozi, muți și surzi și ...

 

Dimitrie Anghel - Pe un volum al lui E. Gîrleanu

... fanteziști, recordul dat pînă acum el îl deține. Noul lui volum, ca o modernă arcă a lui Noe, închide în el cîteva exemplare din toate speciile de dihănii pure și impure. E o menagerie întreagă de vietăți care mișună, se bucură ori se întristează, își povestește ori își mimează ... cu cari sînt redate. Ingenios peste măsură, econom la vorbe, el concentrează ca și cum ar fi la ultima lui filă de hîrtie, la cel din urmă pic de cerneală ce l-ar avea. Se joacă, zugrăvind miniaturi delicioase cari te încîntă și te fac să visezi, priveliști înarmate în cadre ... pagini entuziaste s-au scris, articole trîmbițătoare în toate cotidianele. În el, ca și în volumul lui Gîrleanu, veți găsi micele drame ori măruntele bucurii, din care e alcătuită viața celor cari nu cuvîntă. Mărturisesc însă cu un fel de mîndrie națională, și spre bucuria dobitoacelor noastre, că oricît ar fi ... prin imagini. Pergaud mărește proporțiile, celălalt le reduce și le micșorează : gîză ori girafă, la dînsul e totuna, și precum înduioșatul Heine făcea mici cîntece din marile lui dureri, tot astfel procedează și autorul nostru cu victimile lui. Apoi, orice ar face dînsul și oricîte fantazii ar arunca el în spinarea ...

 

Ion Luca Caragiale - "Spitalul amorului". O prefață

... era un adevărat cult pentru muzica greco-turcă-țigănească, pe care, pentru exigențe politice, am numit-o mai târziu muzică națională. Repertoriul țigănesc se compunea din danțuri primitive populare și câteva danțuri fanariotice de salon, și mai cu seamă din așa-numitele cântece de lume: toate saloanele, toate mahalalele, hanurile, grădinile, cârciumile și noaptea târziu chiar ulițele urlau de ahturi. În mijlocul acelei mode stupide ... rare exemplare oneste, câte o bucată a unui adevărat poet și câteva încă populare românești propriu-zise, nu grecești sau țigănești. Câteva specimene din stupida grămadă va ilustra destul de bine cele ce spunem. Destul și prea destul. Anton Pann a făcut un adevărat serviciu literaturii culegând ... el a trebuit să le găsească o etichetă convenabilă; colecția poartă ca titlu Spitalul amorului. De unde se inspiră el a găsi acest titlu? Să-l lăsăm să ne-o spună el însuși în următoarele spirituale rânduri de critică, pe cari le pune ca prefață la Spitalul amorului ...

 

Mihai Eminescu - La aniversară

... glas tremurător. Era un tu singuratic, fără de a fi pus în legătură cu vo frază — și cu toate acestea ce tu ? Din gura ei venise mai întâi. Vorbiră mai departe — de astă dată mai intim — nu despre amor; însă totuși despre un lucru serios â ... mureau de rușine, și-și ziceau serios, după lungi lupte sufletești: "Dumniata"; când stabileau diplomaticește să-și zică d-ta — atunci tu — tu din greșeală, și iar din greșeală, ș-așa mai departe. În fine ajunsese la portiță. — Elis! tu ... nu știi cât te iubesc... nici poți ști căci... căci tu nu ... copii — râdeau cu lacrimele-n ochi. Și era atât de argintos râsul ei și gurița atât de frumoasă — i-ai fi băut apa din gură. — Domnule, zise ea deodată c-o seriozitate mare — astăzi ne-am permis o mulțime de lucruri foarte nepermise — numai astăzi și ... uita niciodată această noapte, zise încet, așa de încet și totuși așa de clar. — Ah! niciodată. — Și acuma... am să-ți aduc ceva din ...

 

Alphonse de Lamartine - Poetul murind

... legănător, Ce nu se pun pe arbori, nici stânce, nici câmpie, Ce trec într-o cântare pe sus în melodie Și lumea nu cunoaște decât din vocea lor. Novicia mea mână pe coarda sunătoare Nu s-a condus vrodată d-o mână instructoare Nu poate să dea omul ce ... a curge pe clina sa la vale, Nici acvila să-noate în aer p-a sa cale, Nici cum s-adune-albina din flori nectarul său. Arama răsunândă din locuința-i sfântă, Cu mistica sa limbă azi plânge, mâine cântă, Când nașterea, când moartea, când nunta celebrând Și eu fui ca arama prin flăcări ... în van. În stearpa sa speranță d-o glorie ce pasă, În cursul vieții sale în urmă-i omul lasă Un nume ce tot scade, din zi în zi proscris; Și timpul p-a lui valuri înalță și coboară Această căzătură, și-n fine o doboară În al uitării ... Cum pasărea ciripe, cum sună-o biată liră, Cum vântul suflă, geme, cum apele murmur. Amor, cântare, rugă, atât fu a mea viață; Din ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Poetul murind

... legănător, Ce nu se pun pe arbori, nici stânce, nici câmpie, Ce trec într-o cântare pe sus în melodie Și lumea nu cunoaște decât din vocea lor. Novicia mea mână pe coarda sunătoare Nu s-a condus vrodată d-o mână instructoare Nu poate să dea omul ce ... a curge pe clina sa la vale, Nici acvila să-noate în aer p-a sa cale, Nici cum s-adune-albina din flori nectarul său. Arama răsunândă din locuința-i sfântă, Cu mistica sa limbă azi plânge, mâine cântă, Când nașterea, când moartea, când nunta celebrând Și eu fui ca arama prin flăcări ... în van. În stearpa sa speranță d-o glorie ce pasă, În cursul vieții sale în urmă-i omul lasă Un nume ce tot scade, din zi în zi proscris; Și timpul p-a lui valuri înalță și coboară Această căzătură, și-n fine o doboară În al uitării ... Cum pasărea ciripe, cum sună-o biată liră, Cum vântul suflă, geme, cum apele murmur. Amor, cântare, rugă, atât fu a mea viață; Din ...

 

Mihai Eminescu - Umbra mea

... ea, jenată de-atâta căutătură, prindea încet, încet conture pe perete până ce deveni clară ca un portret zugrăvit în ulei, apoi se îngroșă plastic din perete afară, astfel încât sări din cadru jos și mă salută surâzând, ridicându-și căciula din cap. — Sara bună, domnul meu, zisei eu, și-i întinsei mâna, dar dădeam în vânt, căci umbra, deși îmbrăcată, deși frumoasă, nu era totuși ... acolo, neconturbați de nimeni, tu pentru mine, eu pentru tine, din visurile noastre vom face castele, din cugetările noastre — mări cu miliarde de unde, din zilele noastre — veacuri de fericire și de amor. Hai în lună! Lasă-ți umbra ta acasă, culc-o în pat, iar tu vino cu ... cea aurită, în care iubita sta culcată în mari perini de mătase, iar eu așezasem capul meu în poalele ei și visam ceea ce aveam. Acest amor pacific și dulce ca ideea eternității, fără nici o cugetare orăiî o dorință nevergină, acest amor era aerul vieții noastre, sărutarea copilărească, dulce, profumată a gurilor noastre, împletirea angelică a brațelor noastre — un amoriu sunt ... cădea pe sânul verginei mele iubite și ea se trezea cu frig și, ținându-și ochii închiși, își strângea împrejurul umerilor ei goi plapoma țesută ...

 

Ion Luca Caragiale - Politică și delicatețe

... ți-a venit icre proaspete?... Cum dai kilo? - Da de ce întrebi? - Vreau să cumpăr. Atunci băcanul, gustând cu vârful cuțitului o probă din putinică și măsurând cu ochii de sus până jos pe mușteriu: - Nu face pentru d-ta, zice... astea nu sunt de cosac. - Da ce-ți ... Cât?... strigă băcanul, pufnind de râs. Ei, vezi, aici mi-ai plăcut: auzi fason de trei chile de icre moi!... Apoi, întorcându-se către unul din băieți: - Băiete! încă o drojdie la domnul, că-i e frig. Dar funcționarul supărat: - Mersi, domnule, nu-mi trebuie; dar să știi că nu-ți ... lui conul Iancu?... Spune-i că nu prea sunt proaspete... nu face pentru dumnealor... Dar, dacă poftește, dă-i să guste. Și-i trimete cucoanei din putinica nouă o linguriță plină pe o frunză curată de viță. Băiatul se întoarce: - Zice că sunt bune. - Mă mir. Tocmai la mine să fie ... langustă vie... ...și-i înșiră, foarte volubil, toată lista prospăturilor sosite de dimineață. Cucoana stă un minut la gânduri, dar nu poate rezista mult; coboară din caretă și intră foarte înțepată în prăvălie... După o scurtă inspecție și o lungă tocmeală, în timp ce aspiră cu nesațiu caracteristica atmosferă, îmbibată de ...

 

Dimitrie Anghel - Țiganii (Anghel)

... înstăpînire a marelui pămînt pentru a purcede aiurea, unde-i duce deșirul nesfîrșit al ghemului ce l-a scăpat din mîni ursita lor. Căruțele au stat, umbrele de cai au fluturat din coame, apoi, liberați de hamurile de frînghii, au prins să pască iarba rară. Un țol negru, întins pe cîțiva pari, a făcut o ... ritm ciudat al capului, ca atunci cînd îți apleci urechea ca să asculți un sunet. Promiscuitatea în care trăiesc nu-i degenerează și te întrebi din ce izvoare ascunse își reînnoiesc mereu puterile. Aerul, lumina, libertatea poate. Eu i-am pizmuit totdeauna, și unde i-am întîlnit mi-a fost ... unui mare trup, și că o dată pe an, spre sfîrșitul lunei august, s-adună cu toții ca într-un congres, pe un larg tăpșan, din județul Iașului, unde s-a aciuiat o șatră cu un bulibașă bătrîn, ca un patriarh. Așa, cît ai clipi, călători sub lună, în ... de pretutindeni negrii musafiri; în zgomote de zurgălăi și în pocnete de bice, căruțe greu încărcate vin, urmînd una după alta. De pretutindeni, izvorînd ca din ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>