Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN TIMP
Rezultatele 711 - 720 din aproximativ 774 pentru DIN TIMP.
Petre Ispirescu - Cei trei frați împărați
... și răsturnă banii în pat. Femeia rămase înmărmurită cu ochii țintă la bani. Copiii carii până atunci răscolea prin sac și înhăța cu dinții când din una, când din alta, cum auziră zornăitul banilor, alergau de la sac la bani și de la bani la sac. Ei nu se puteau sătura văzând atâta belșug ... Într-o zi, când lipsea și nevasta lui d-acasă, copiii intrară în colivie ca să se joace cu găina. Jucându-se ei acolo, unul din ei ridică aripa găinei și vede că este ceva scris acolo: - Să te văz, nene, zise cel mijlociu către cel mai mare din frați, poți tu să citești ce zice aici? - Ba nici boabă, răspunse el. Astea parcă nu sunt slove de care ne arată dascălul. - Să mergem ... cu șoșele, cu momele, îi intră pe sub piele și se înădi cu dânsa. Biata femeie, slabă ca toate femeile, se planisi dascălului. Într-una din zile, după ce își scoaseră ochii, dascălul uitându-se la ea cu ochi galeși și cu giugiuleli, îi zise: - Ce mult aș pofti să mănânc ... ...
Constantin Stamati - Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovene
... că ea are ochi... Și ea îți va da un măr Cu care tu să alergi La izvor sau la pârău: Și acel măr despicând, Din el pruncă va ieși, Ursita mireasa ta, Căreia din al tău pumn Îndată apă să-i dai, Căci negrăbind va muri.â€� Așa Norocul grăind, S-au și făcut nevăzut. Iar Bogdan, mire erou ... a se teme de el, Atunci fața și-au schimbat, Galben-vânăt s-au făcut, Ca pizmașul veninos, Și înflându-se grozav Au zbucnit din sânul său Un vârtej de vânt cumplit; Și spulberând pân’ la cer, Stâlp de arin ca un turn, Răsună un glas din el Cu zgomot înfricoșat, Și zicând: “Unde alergi, O! bravule Făt-Frumos? Și cum îndrăznești să calci În împărăția mea, Când mulți ca tine ... la urechi. Însă deodată zări Obositul călăreț, În pustiul acel sterp, Pe un troian de nisip, Înălbind un șirag lung De călăreți înarmați; Deci scuturând din dârlogi, Dă știre negrului său Ce are de petrecut; Și nepregetatul cal Îndată s-au încordat, Forăind cumplit din nări Și din ...
Constantin Stamati - Dragoș (Stamati)
... de foc suluri Aprind răsăritul; și Dragoș tot doarme. Soarele se urcă pe-a cerului boltă, Amiazăzi arde cu de văpăi raze, Iar din brazi prin coajă smoală lăcrimează, Și eroul Dragoș tot greu încă doarme. Domnitoarea nopții, luna mângâioasă, Răsărind se uită holbat peste codri, Și din a sa urnă se revarsă rouă, Iar eroul Dragoș tot greu încă doarme. Negreața s-înalță pe bolta cerească — Adânc întuneric â ... racla, Capacul în pripă sări de pe dânsa; Și tricolici negru fiorosul Vronța, Astrucat într-însa, privea slut cu ochii. Deci crăpă podeala, și focul din tartar Cu clocot și buhnet au zbucnit afară Și, călind sicriul ca roșul jăratic, Din adânc oftară Vronța al gheenei. În ochii săi aprigi, sângeroși, sălbatici Se vedea durere, pizma și urgia, Și clăbucii negri clocoteau în baftă-i, Căci ... cu vârtute de gât îl apucă Și îi împlântează paloșul în baftă-i; Pe fier urieșul cu colții săi scrâșcă, Hrăpește, suspină și se vârcolește. Din gâtlej îi curge spumă — clăbuci negri De sânge și fiere; se luptă cu moartea, Geme de durere, moartea îl trudește, Și în pământ scurmă ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Răzvan și Vidra
... Parc-ar fi să-mi povestească Cum se dezmierdau, sărmanii, în salba sărbătorească, Pe-un grumaz de țărăncuță, grăsuliu și răsfățat, Pân'ce gheara ciocoimii din carne i-a înhățat!... De-ar avea banii o limbă, lucrurile ce ne-ar spune Pe mulți albi i-ar face negri, ca ... cu toți țiganii... TĂNASE Dar acești bani, măi băiete, vor fi un lucru... furat. RĂZVAN Așa-i! Tocmai! Ai dreptate! Ai vorbit adevărat! Toți banii din țara noastră poartă, moșule, pe sine Semnul furilor ce-i pradă, pintre lacrimi și suspine, De la noi, de la opincă, de la omul cel ... TĂNASE Bine, bine spui, băiete!... RĂZVAN Lucru furat! ai dreptate! Însă n-oi fi eu acela care va prăda pe-un frate! Mama, buna măiculiță, din mormânt ar tresări De-ar ști că-n pieptu-mi se mișcă păcatul de-a tâlhări!... Dar la naiba frunza verde! Ce să ... zbuciumă frații, simțind cuțitul la os! (scoțând punga) Na!... RĂZVAN Dar, moșule... TĂNASE Ascultă, nu mai face vorbă lungă! Mai împarte tu ș-altora pâine din această pungă. (Ia un galbăn și dă sacul lui Răzvan.) Fă pe gândul meu, căci altfel, zău, nu primesc nici un ban... Acuma mă duc ...
Alexandru Mocioni - Conștiința națională
... Alexandru Mocioni - Conştiinţa naţională [Conștiința națională] de Alexandru Mocioni august 1887 Cu plăcere ced dorinței ce mi-a manifestat junimea noastră academică din Viena, de a contribui și eu cu o mică lucrare la «Almanahul literar», ce intenționează a edita în acest an ... națională se înalță și scade. De aci se vede, care importanță rolă are să joace în viața popoarelor conștiința națională, și doară în nici un timp această rolă nu i-a fost dată în măsură atât de mare, ca tocmai în prezent. Ating deci sigur o materie de interes ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice și celei științifice
... fie gânduri care vă vor da prilej să gândiți și d-voastră. Aici voi numai să răspândesc fermenta cognitionis. [1] LESSING ( Dramaturgia Hamburgică , 296) Una din cele mai întrebuințate forme ale scrierii e desigur forma polemicii. Polemica e și foarte necesară și foarte folositoare. Că din ciocnirea ideilor iese scânteia adevărului, nu e un cuvânt deșert, ci un mare adevăr. Forma polemicii e una din cele mai nimerite forme literare și științifice pentru limpezirea unor principii, unor vederi și pentru propagarea în masa publicului a unor adevăruri literare ... lui Taine și Brandes, n-a găsit de cuviință să studieze mai de aproape pe acești scriitori și să le expună teoriile direct din scrierile lor, ci le expune după câteva pagini din articolul meu Asupra criticii, unde însă e vorba de critica modernă în general, nu exclusiv de teoriile lui Taine. Din această cauză dl Bogdan expune greșit pe Taine. Așa, spre exemplu, o parte esențială a teoriei și a metodei lui Taine ... mi facă observație că cererile mele, pe care le fac criticii, sunt prea vaste. Pentru că o critică, în acest sens, ar fi făcută și din ...
Petre Ispirescu - Aleodor împărat
... a-l strivi cu piciorul, tăunele zise: - Cruță-mi viața, Aleodor împărat, și eu te voi mântui pe tine de la moarte. Ține acest pufuleț din aripioara mea, și când vei gândi la mine, eu voi fi la tine. Auzind Aleodor unele ca acestea, și că îi zise și pre nume ... și să nu meargă nimeni să-l cerceteze? Pentru asta vă plătesc eu simbrie? Pentru asta vă am eu la mine pe procopseală? Slujitorii dădeau din colț în colț și nu știau ce să răspunză. În cele de pe urmă, chemă pe Aleodor și-l duse înaintea împăratului. - Ce vrei, flăcăule ... a rândul. Dacă fie-mea te va găsi, capul ți se va tăia și se va pune în parul ce a mai rămas, din o sută, fără cap. Iară de nu te va găsi, atunci cu cinste împărătească o vei lua de la mine. - Am nădejde la Dumnezeu, mărite ... s-a întâmplat. Nu știi tu ceva să mă înveți ce să fac? - Ia nu te mai îngrija. Lasă pe mine. Și îndată, lovind din coadă, făcu pe Aleodor un1 cosăcel și îl ascunse pe fundul mării, printre ceilalți cosăcei. Când se sculă fata își luă ocheanul și se uită ...
Alecu Russo - Iașii și locuitorii lui în 1840
... așa fel încât clădirea s-ar dărâma dacă ai scoate o singură piatră, -- Iașii, încă o dată, până în 1830 nu era cunoscut lumii decât din buletinele armatelor imperiale rusești și, în cercurile literare, din câteva relații scurte și nu tocmai exacte ale câtorva călători, baronul Trott și alții. Un italian, de numele căruia nu-mi aduc aminte, care petrecuse ... cel Mare, și vorbește astfel în capitolul IV al Descrierii Moldovei : "Acesta este scaunul țării, pe care l-a mutat Ștefan-vodă acolo din Suceava, ca să poată apăra țara mai bine din mijlocul ei, de cătră năvălirile turcilor și ale tătarilor, pentru că el prea bine vedea că nu putea să se apere așa lesne din Suceava, deoarece este depărtată de hotarul turcesc. Mai înainte de aceasta era târgul numai ca un sat prost, întru care abia se așezase trei ori ... apă gălbie și murdară, deseori secată. Nimic mai pitoresc primăvara decât priveliștea pe care o înfățișează de departe acest Tătăraș, faimos între toate mahalalele orașului, din pricini pe care nu-i nevoie să le mai înșirăm aici. Grămezi de căsuțe albe și cochete stau împrăștiate ici și colo, înconjurate de pajiști ...
... oraș al Florenței. • Au venit vremuri grele însă, și frumoasa țară cu grămada ei de statui albe, care strălucesc la soare, cu răcoroasele fîntîni din care tritoni și fauni aruncă eternul lor joc de apă peste nimfele care înoată și se strevăd în apele limpezi din havuzuri, a rămas în urmă, iar adăpostiții palatului de marmoră scumpă, din seminția ghebosului senior, s-au împrăștiat în lume, și astfel o ramură ruptă și adusă de vînt a ajuns și pe pămîntul țării ... pe care vremea l-a îndulcit și înseninat de mîhnirile pămîntești. Aproape toate poartă aceeași pecete, avînd parcă un aer de familie. Pinacoteca din Iași păstrează și ea dovada talentului acestui carbonar transplantat și rămas în unul din ținuturile Iașului vechi. Aceasta era origina, și cu atît mai mare era mirarea mea cum de în tine, prieten scump, în afară de dragostea de ... omenească, dar ca o statuie minunată, făcută de un artist dintr-un pămînt obosit și netrainic, s-a năruit curînd, murind pentru cea din urmă oară în tine. • Am întrerupt notele cîteva zile și caut să reiau firul perdut... Cînd le începusem, în vazele japoneze ...
Gheorghe Asachi - Soția de modă
... plac pentru un mire: Să-ntorn zestrea cu dobândă, la un caz de despărțire. Încât prin cea legătură, ce-mi minea un paradis, În cest timp de libertate între sclavi mă văd înscris. Vine ziua să purcedem, doamna mea-i de rea umoare; Mă întreabă: Cu ce mergem? C-o caretă ... rog, să aibe fiecare-odaia sa! Iar grădina? E livadă, ce-a plântat a mea străbună! Scoate pomii răzășii și tufari din Angli-adună! Un râu limpede prin iarbă s-aibe curs a murmura Ca un chiosc, sub un vechi platan, să pot dulce eu ... a trimis în capitală. Neputându-mă opune, de acasă am fugit, Iar cucoana se apucă de sfarmat și de zidit. Toate cele le răstoarnă, din loc toate le strămută, Peste-o lună a mea casă în palat fu prefăcută; Pe păreți tapete-ntinde și covoare pe parchet, Draperia ... mi s-a umflat, Iar soția mea, văzându-mă, de râs mai c-a leșinat. Când trompetele și doba un vivat din nou răsună, Oaspeții ca niște grauri pe moșia mea s-adună. Trecând larma, zic soției: Cheltuiala a sporit. Iar ea, plină de mânie ...
Ion Luca Caragiale - Două loturi
... Zice că stă tocmai la margine, în mahalaua Farfurigiilor. - Destul, nenorocito! Peste un ceas, pe-nserate, o birje trece în goana mare prin strada Emancipării din Farfurigii: pe capră, alături cu birjarul, un sergent; în fund, d. Lefter și d. căpitan Pandele: iar, dinainte, încă un sergent și d. comisar al ... cointeresat cu cinci la sută asupra câștigului - se-nțelege, câștig, dacă se vor găsi cele două bilete. Comisarul știe unde stă chivuța Țâca. Birja, trecând din greu prin noroi, se oprește în sfârșit în apropierea unei cocioabe de pământ, care șade singuratică pe un peș, pe un maidan. Comisarul postează pe ... madam Popescu, madam Lefter Popescu, o damă - naltă, subțirică, frumoasă, oacheșă, casele ale verzi cu geamlâc, care are o aluniță cu păr d-asupra sprâncenii din stânga și se poartă legată la cap cu roșu? - Ba, am fost. - Atunci, de ce minți? - Ba, nu minț, boiarule; am fost. Ei? - Nu ți ... muche și altul pembe îngust pe buză, o jachetă cenușie? - Ba, mi-a dat. - Atunci, de ce minți? - Nu minte, boiarule! zice bătrâna din săliță. - Taci tu!... Unde e jacheta? - E pa mine... o port pa dedesubt. - Ca să nu te prinz! - Ba, sa hie al dracului care n ...