Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU MAI MULT DECÂT
Rezultatele 721 - 730 din aproximativ 875 pentru NU MAI MULT DECÂT.
Vasile Alecsandri - Despot Vodă
... în codri... Ce-o fi oare? LIMBĂ-DULCE Boierii din Suceava fac astăzi vânătoare. I-am întâlnit devale cu patru urși blăniți, De somnul cel mai vecinic tuspatru adormiți, Și mai era cu dânșii... mult am mai râs văzându-l... Un soi de hop-peoparte cu portul și cu gândul, Numit Ciubăr și Vodă. (Se îndreaptă spre fund.) JUMĂTATE Știu, un nebun ... Ce-or fi, maghiari, tătari, Să-i prindem. JUMĂTATE Dar, să-i prindem, căci noi suntem de pază Aici, la pragul țării... Feri, măi, să nu te vază. LIMBĂ-DULCE Știi ce? Hai de pe culme pe ei să ne-aruncăm. JUMĂTATE Ba nu; la pândă-aice mai bine s-așteptăm. Vin’ cole, după stâncă. LIMBĂ-DULCE Ce pândă? Lupta-i dreaptă: Ei doi, noi doi!... nu-ncape nici pândă, nici... JUMĂTATE (oprindu-l) Așteaptă, Nu fi nătâng, ascultă... LIMBĂ-DULCE Române, doi și doi... JUMĂTATE Ascultă,-ți zic. LIMBĂ-DULCE Ce? JUMĂTATE Care-i mai mare dintre noi? LIMBĂ-DULCE Tu... fie pe-a ta voie... așa n-ar fi dreptate Cu doi voinici să lupte un om ... de moșie, de neam și de popor, Iar țara, muma, piere gemând sub talpa lor. DESPOT Cu Vodă Lăpușneanul ei astăzi
... dumitale nițică anghelică... de casă. Avocatul (coborând înapoi la biurou, ștergându-se la gură cu batista; către tânărul client): Și ce motive putem invoca? Tânărul: Nu-mi mai convine, domnule, pentru ca să trăiesc cu dumneei... Avocatul: Apoi asta nu-i un motiv... Trebuiesc motive... Cocoana: Parcă dumneatale ce treabă ai? să le găsești! Nu mai vrea să trăiască cu ea și pace bună! bărbat e! de unde nu, își ia căciula și pleacă... Iaca. Avocatul: Bine, pleacă; dar femeia îl urmează, trebuie, are chiar datoria să-l urmeze. Cocoana: Să poftească!... Iacă-i ... lume de se hrănea... Avocatul (plictisit): Țț!... Ce-are a face acuma politica? Tânărul (rugător): Lasă, mamă! Avocatul: Lasă, cocoană! Cocoana (cu forță): Nu las! nu vreau să las! (trântind țigareta în scrumieră și, foarte sentimentală, obidindu-se treptat până la lacrimi) că dacă nu am mai avut alți copii, și să-l văz nenorocit, care numa pe el îl am!... (Își suflă foarte zgomotos nasul, apoi își șterge ochii și aprinde ... de două-trei ori aerul în mișcări scurte și dese, bleojdind buzele, pufnind din nări și ținând închis ochiul stâng - semnul unei idei superlative.) Avocatul: Mai ...
... IV 5 V I CURRICULUM VITAE Puțin ne pasă cine-i, al cui, și cum îl cheamă. El a trecut liceul cu cea mai slabă notă, Apoi s-a făcut actor. Dar fața-i idioată N-a încântat pe nimeni, cel mult pe câte-o damă. A-ntrat apoi în oaste și-a stat, cum bag de seamă, În lazaret trei toamne, pus ... matematic și mare pedagog Fiindc-a stat și dânsul trei zile prin Sorbona? Când era mic, de dânsul prinsese groază bona: Spunea prostii mai zdravăn decât un filolog Iar azi cu tot refrenul: așa-i, cum zic, mă rog, Nu știe domnul doctor ce-i tropicul și zona. De-a scris numai trei rânduri, sub nume el și-a pus Și ... e rădăcina ceaslovului și-a slovii? Și morcovii-s dactilici! Curat caricatură. Tu zici că fur citate? Dar toți măgarii fură! Și nici nu-i furt: în dogme oprescu-l blagoslovii! De mai repeți citatul grecesc: Quod licet bovi, La proxima-ntâlnire îți vâr umbrela-n gură. Eșri idiot! De vorbă ...
Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone
... lui Hamlet, în interesul meu am intrat în dosul culisei, și ceea ce văzui și auzii la acea repetiție îmi produse o așa plăcere, cum nu am avut nici la o reprezentație bufă a teatrului din PaÂris. Căci mersul piesei era întrerupt în pasajele cele mai patetice de interesele pecuniare ale artiștilor, și sublimul dramatic se lovea cu realismul cel mai umoristic din viața artiștilor rusești. Pe lângă asta, ciudat era și decorul scenei. Nimic nu era pus în rânduială, ci toate obiectele zăceau aruncate în toate părțile și încă unul peste altul. În fundul scenei se vedea o bucată de ... așa învățați voi rolurile! Unde-i Hamlet? Hei, tu! unde dracu te ascunzi? Hamlet. Iată-mă, dle director! (Iese din culisă.) Directorul. Unde umbli, rufosule, mai bine te-ai face sacagiu decât actor pe scenă! De ce nu înveți rolul? Hamlet. Am așteptat intrarea! Directorul. Zi mai bine intrarea în birt. Dar ascultați ce vă spun: dacă îl văd încă pe unul din voi la repetiții ceacâr, să știți că vă tai ... a Dunei, iată-mă că vin! (Directorul se depărtează.) Actul III Scena I Hamlet (după sufler) . A fi ori a nu ...
Vasile Alecsandri - Rada (Alecsandri)
... casă mare Cu ferești în soare, Multe buți de toate Se lovesc în coate, Buți mari, ne-ncepute De câte cinci sute, [1] Ș-altele mai mici De-o sută și cinci. La cea casă mare, Cu ferești în soare Vinu-i bun și rece, Mult vinaț se trece Că-l vinde Rădița, Rada crâșmărița, Și-l beau cazaclii, [2] Negustori de vii. Iar unul din ei, Căpitan Matei, Cazacliu bătrân ... 3] Blană lungă, moale, Cu samur în poale, Și un așternut Cu aur țesut." Rada mi-l vedea Și îi răspundea: ,,Căpitan Matei, Mă vrei, nu mă vrei, Cât ești de bogat Nu mi-i fi bărbat, Că ți-e barba sură Și n-ai dinți în gură. Bărbat oi lua Care s-a afla Dunărea ... nveselea Și astfel grăia: ,,Vin', voinicule, Argățelule! Pe tine te vreau, Bărbat să te iau, Că-i o zicătoare De însurătoare: Cine bate Dunărea [4] Nu mi-l bate muierea!" ↑ Adică fiecare bute era de 500 vedre. ↑ Cazaclii se numesc unii negustori din Rusia care cumpără în tot anul ... femeilor românce. Ele sunt vesele, glumețe și au o plecare mare pentru voinici. Un om vrednic, care rupe mâța-n două, după proverbul poporal, plătește
Elena Liliana Popescu - Imn Existenței
... n Punctul atotcuprinzător – Atunci noi eram Unul, cuprinși în neclintire și nerostit Cuvântul de viață dătător, Fiindcă însuși Gândul din care să purceadă poruncă nu primise să poată fi gândit, Atunci când Ochiul nostru nu trebuia să vadă, când Lumea nu țâșnise în Spațiul neivit. Pe vremea-aceea Spațiul se contopea cu Timpul în liniștea adâncă din nemanifestat, Iertarea nu venise, de vreme ce Olimpul nu se născuse încă, neexistând Păcat. Impulsul de iubire nu hotărâse Clipa, o alta să-i urmeze, să-nsemne Început. Deplina armonie își măsura risipa, știind să guverneze tărâmul nenăscut. II Necunoscând tristețea și nici ... va ști să o sporească Și între rău și bine el va putea discerne, când Legea va cunoaște și Binele va face atunci când egoismul nu va să mai însemne nimic și va renaște, ieșind din carapace, De veacuri peste veacuri închis prin neștiință, a sa indiferență la tot ce-l împresoară ... n care avea de ea nevoie ființa-om chemată, anume să-mplinească Voința de schimbare Aceea de-a cunoaște, din ce în ce mai bine, iluzia puterii de-a stăpâni neantul, cruzimea, egoismul, încrederea în sine, senzația plăcerii, nepercepând în altul ...
... cunoscute, urmă epoha cea plină de turburări și de anarhie, încât ușor au fost barbarilor, veniți de la nordul Europei și al Asiei, căutând clime mai blânde și locuri mai îndemânatice de locuit, a pune sub jug popoarele cele deznervate și ovelite, a desființa așezămintele cele politice, a stânge ... productul a multor secule, și a întinde preste lumea civilizată un văl de întuneric. Din sânul acestui haus, în care popoarele petreceau mai mult o viață hoțească, răsări un nou ordin de lucruri în Europa și în provințiile învecinate. Pe ruinile Romei eroice se înalță, sub papa, Roma cea ... Hersonez, capul Partenium, faimos după tradițiuni și unde se întindeau coloniile mileziene, asiatice și pe urmă cele genoveze. Partea din năuntru a Crimeei nu-i alta decât un șes întins; ochiul nu află, spre a se repoza, decât niște înălțături piramidale, unde dorm îngropate semințiile vechilor locuitori; aceste movili se numesc tumuli, iar de tatari se zic curgani, în a cărora ... prețioase de arte, depuse lângă îngropații eroi sau regi. Spre amiază pământul se rădică și la țărm formează o culme de munți, din care cel ...
Alexandru Vlahuță - România pitorească
... Ici apa se scufundă, bolborosind, ca suptă de gura unei vâltori, colo se umflă, se burdusește și urlă făcând clăbuci, bătându-se de stânci cari nu se văd. Vaporul merge mai încet, mai cu pază. Patru oameni stau la roata de la cârmă; amândoi comandanții sunt pe punte, în picioare, cu ochii ațintiți înainte: trecem printre gherdapuri. Dunărea ... — biruitoare, apa s-așază între maluri, potolită, netedă ca o oglindă. Carpații își împing spre miazănoapte înălțimile învălite în codru. Câteva stânci curioase își mai ridică, din desișul verde, capetele pleșuve, ca și cum ar vrea să mai privească o dată la potopul acesta călător, căruia nimic nu i-a putut sta împotrivă. TURNU-SEVERIN De la Vârciorova malurile se pleacă și se netezesc. Întinse ogoare de porumb înverzesc zariștea. Linia ... de argint. Toate parcă se pregătesc să treacă din lumea realității în lumea basmelor. OSTROVUL MARE. RUINI E noapte, — o noapte caldă, adâncă, liniștită. Nu se mai aude decât respirarea puternică a mașinei și fâșiitul somnoros al apei. Luminile întârziate ale satelor clipesc, ca niște licurici, printre crengile copacilor. Trecem pe lângă ... ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VIII
... ș-atuncia-îi învață Cum să face popas oștenește, Ca să poată pănă dimineață Durmi fără grijă. Rânduiește Apoi împrejur străji păzitoare, Ca vrăjmașul să nu-l împresoare. Spre-aceasta el dintru toți aleasă Pe cei mai îndrăzneți și mai tari Și zisă: ,,Fiind pădurea deasă, Au știm noi de nu să-află tâlhari Întrânsa? Dăci voi să hiți cu pază, Deschiși ochii având și minte trează, [4] Ca, de s-ar tâmpla și cea mai ... vrăjmașul vine! Deci îndată strigați de departe Cătră-ai noștri: ,,La-arme, la-arme-afară!" Iar' voi să vă-apărați păn' la moarte, Ca să nu vă faceți de ocară." Așa străjile-învățate bine Să-împărțiră-în tufele vecine. [5] Drăgan care era mai viteaz, Într-un măr să sui pădureț, Călăban care n-avea bun plaz Cu părul său cel tufos și creț, Fiind mai tare din cei aleși, Să vârî-între nește spini preadeși, Iar' Șuvel după-un tufariu să trasă, Păpuc încă să-ascunsă într-o boartă A ... dată, Toți închisără ochii deodată, Ca să nu-și vază vrăjmaș' în față, Și dederă-a chiui din gură Ca și oastea cea ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Preobrajeniia Domnului nostru Iisus Hristos
... sufletul tău spre ispită. Pentru acĂ©ia, dară, trebuiaște cĂ©la ce slujaște lui Dumnezeu să aștĂ©pte ispitele și războiul vicleanului diavol, iar să nu să deznădăjduiască, ci mai vârtos atunce să aștĂ©pte mai mult ajutor și mai multă putĂ©re de la Dumnezeu (numai să stea cu credință adevărată, cu nădĂ©jde bună și să ție dreptatea și să urmĂ©ze bunătățile ... arătat cu cĂ©le 10 rane, prin mijlocul lui Moisi. Așijderea și dreptul și mult pătimașul Iov, ca într-o clipă de ceas au pierdut nu numai mulțimea dobitoacelor, casele, feciorii, fĂ©tele și toată avuțiia ce avea, ci și trupul lui s-au umplut de bube și de viermi și ... hulă, ce-i făcea jidovii, să turbura în cugetul lor, ca niște oameni proști ce era; și pentru acĂ©ia au început a nu-l crĂ©de, socotind cum că nu va fi acesta Mesiia cel adevărat și mai vârtos că peste puține zile era să moară cu moarte nicinstită. Drept acĂ©ia, ce alt ar fi trebuit la această nevoe a necredinții ... din nor zicând: acesta iaste Fiiul meu cel iubit, întru carele bine am vrut, pre acesta ascultaț. Și pentru ca să le ajute apostolior să ...
Alexandru Vlahuță - Scrisoare cătră un bătrân
... Ție, care n-ai idee Că în oameni pus-a Domnul sfânt-a dragostei scânteie, Care n-ai dospit în tine decât neagra răutate, Ție,-mbătrânit în ură, și în vrajă, și-n păcate. Care n-ai simțit în pieptu-ți mai curată mulțumire Decât plânsul altor inimi, ca să-ți râzi de-a lor zdrobire; Ție, care, când vezi pe-alții propășind în a lor ... răutății tale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Haide! Încetează-odată cu smintita-ți îndârjire! Leapădă-ți fățărnicia și-nvrăjbita ta pornire! Aibi o clipă de căință, pân-a nu intra-n mormânt, Pleacă-ți fruntea și-mblânzește-ți cugetare și cuvânt. A surpa din temelie lumea vezi că nu se poate, Deci astâmpără-te!... Uite, ți se văd prin piele toate Poftele ce fierb în tine! Aibi rușine cel puțin! Nu te mai preface! Haide! Cugetă că ești creștin, Și că dincolo de groapă îți va pune mâna-n piept Cel-de-sus, și vei da samă de ... ai fost drept! Ah! și când știi că de ochiu-i nu ...