Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE��TE
Rezultatele 731 - 740 din aproximativ 1968 pentru PE��TE.
... cioboțelele și straiele pentru a doua zi dis-de-dimineață, și adoarme. Dis-de-dimineață vodă bate la ușă: — Haide, Mihalache, nu te-ai deșteptat încă? Ministrul sare din pat și se repede la ghete. — Numaidecât, măria-ta! Ghetele nicăiri... Caută hainele... Hainele nicăiri. Degrabă la ușa ... ieșire și cheamă feciorul... Feciorul nicăiri. Vodă: — Haide, Mihalache! Ministrul iese-n colțuni și-n cămașe afară și-ncepe să-și caute prin săliță pe țigan. Un om al poliției, care doarme dejurna pe o laviță, sare buimac și caută-n toată casa, și caută, și caută, și-n sfârșit peste zece minute aduce pe țigan. — Unde mi-s straiele și ciubotele, mișelule? strigă conul Mihalache. — Da nu zghera așa, coane, că doar nu dă turcii! stăi oleacă ... Și conul Mihalache se plimbă prin odaie turbat. La urma urmelor, iaca și țiganul cu ghetele și hainele, mai rău tăvălite decât curățate, le trântește pe un scaun și pleacă. — Stai, mișelule! răcnește ministrul, und te duci? — Ei! haide odată, Mihalache! zise scurt vodă. Haide odată, că m-ai plictisit: plec singur! Conu Mihalache, desperat, se aruncă după țigan, îi ...
... învinsă de patimă, nemaiputând rezista tentației la audierea lui Fuchs, se hotărî să-l aibă la dânsa o noapte... în acest scop trimise mai întâi pe Cupidon de îi săgeta inima; pe vârful săgeții fiind pus un bilețel prin care era invitat în Olymp. La ora fixată, „Cele trei grații" apărură... Ele luară pe Fuchs și-l purtară ușor pe brațe moi și voluptoase, până la capătul unei scări de mătasă, făcută din portative, scară ce fusese agățată de balconul Olympului, unde Venera îl aștepta ... apărură. Prin glasul melodios al Euterpei grăiră ele astfel lui Fuchs de întâmpinare: - Fii binevenit, o, muritor ales, tu, care prin arta-ți divină apropii pe oameni de zei! Venus te așteaptă! Facă Jupiter ca arta și amorul tău să fie demne de Zeița - stăpâna noastră - și facă el ca o nouă și superioară seminție să ... mai întâi în Haos cu o iuțeală nemaipomenită, în circuituri de câte cinci minute în jurul planetei Venus. După aceea, pentru a expia pe deplin afrontul adus Zeiței, avea să fie exilat de unul singur pe ...
Ion Luca Caragiale - În vreme de război
... stare, trebuia, se-nțelege, să se oprească ochii tâlharilor. Într-o seară, părintele Iancu a făcut prostia să rămână acasă singur de tot: pe bătrână a trimis-o cu trăsura la târg, cu un băiat; pe un argat l-a mânat la câmp, pe alți doi, cu carele, după lemne la pădure. După miezul nopții, iacăte oaspeții negri: l-au legat, l-au schingiuit și i-au luat o ... un duhovnic... După aerul și tonul tânărului, fratele mai mare nu știa ce să crează; totuși înțelese că preotul avea lucruri serioase de spus. Trimise pe slugi și pe femeie să se culce, închise obloanele prăvăliei și poarta hanului, și, după ce toată lumea se liniști, intră în odăiță unde-l aștepta popa trăgând ... faptă; ce era să le faci însă? erau îndârjiți: baba țipa și arendașul a tras cu arma - nu mai era chip să stăpânești pe băieți. Popa scăpase din cursa întinsă la capătul pădurii numai prin întâmplare: aminteri puneau mâna poterașii și pe el... Dar toți cetașii sunt priși... Or să-i pună la cazne.. ei au să spună tot... tot... Or să pună mâna și ...
George Topîrceanu - Ceasornicului meu
... George Topîrceanu - Ceasornicului meu Ceasornicului meu de George Topîrceanu Ce, — iar ai ațipit?... Rușine Că porți blazonul de ,,patentâ€�! Te țiu, de-o lună, eu pe tine Cu mersul vremii în curent. Mașinăria ta perfectă Cunoaște ordinul legal Și-n fiecare zi respectă Repaosul... duminical. Dar poate lași necontrolate Să curgă ... Că ai și tu nevoie, frate, De liniște și de repaos. Ești surmenat și tu pesemne Ca și stăpânu-tău, săracul! Ce lege poate să te-ndemne Să bați necontenit tic-tacul?... Ești ,,atacatâ€�, cu siguranță. Deci, câtă vreme pulsu-ți bate, Te duc la munte pe
Ioan I. Ciorănescu - Lucrătorul
... Ioan I. Ciorănescu - Lucrătorul Lucrătorul de Ioan I. Ciorănescu Informații despre această ediție Să mergi din zori pe străzi întortochiate În galerii săpate de-un sobol, Să simți în tine gânduri sfâșiate Și sufletul să-ți rătăcească-n gol. Să te privească miile de case Cu chipul scrutător de la etaj, Manta de plumb pe trup să ți se lase, Și totuși, dârz, să-ți mai șoptești : « Curaj ! » S-auzi în juru-ți vuiet de mașina Cu uruit ... mecanic, frânt, de roți, Călăi de fier, în fața ta să vină, Și să-i îndemni la crima lor pe toți, Apoi sorbind din cuminicătura Pe care-o da al fabricei alb fum, Să te întorci, înăbușindu-ți ura, Cu capul în pământ, pe
Alexei Mateevici - Fie voia ta!
... Nimeni ca s-o facă spusă... Moartea galbenă ca ceara Stă la căpătâi c-o coasă, Dar și ea simțește lacrimi Că îi pică jos pe oase. ,,Nu, nu pot, ea se gândește; O mai las pe biata mamă Să-ngrijească copilașii Amărâți și plini de teamă, Voi răbda chiar și osânda, Dar o las această seară..." Și ca umbră nevăzută A ... A ieșit pe ușă-afară. * Se deșteaptă biata mamă Ca trezită fără veste, Plânsul pruncilor, durerea I se par numai poveste. Se ridică de pe paie, Copilașii-n brațe-i strânge Și-i sărută și-i dezmiardă, Că nici unul nu mai plânge, Culcă unul câte unul Sărutându-i cu ... sfânta treaptă; Și plecat, lângă Stăpânul, Osândirea și-o așteaptă... Dumnezeu pricepe gândul, Știe toate și rostește: ,,Moarte, ai ceva la cuget? Spune ce gând te muncește?" Cu privirea-n jos stă moartea: ,,Înțeleptule Stăpâne! Tu știi tot ce este astăzi Și ce va veni pe mâine, Știi că totdeauna fost-am Fără milă și cruțare: Țipetelor dureroase Nu le-am dat eu ascultare. Am smuls soțul fără milă L-am ... ...
George Topîrceanu - Clipe de zbucium
... George Topîrceanu - Clipe de zbucium Clipe de zbucium de George Topîrceanu Iubita mea, te simt așa departe... Mi-ai pus pe frumte mâinile subțiri, — Dar, ca un zid puternic, ne desparte O pânză de cernite amintiri. Ființa mea întreagă când te cere, Tu stai visând, nici ochii nu ți-i miști, — Și câte taine pline de durere Se pierd în noaptea ochilor tăi triști! Eu ... inima mi-ai dat-o. Mi-ai dat-o! Floare gingașă de munte Ce stă deasupra unui larg abis... (Și chiar acum, când mă săruți pe frunte, Tu mă săruți cum se sărută-n vis!) Căci sufletul, ca tristele ruine, Păstrează-n el lumina altor vremuri, — Și când o rază ... poveste Eu o ascult, — dar n-o mai înțeleg. ........................ De-aceea-n sara asta mi-e totuna, Sporește-mi iar durerea sau alin-o, Te
Duiliu Zamfirescu - La bal mascat
... îmbătrîniți, Gîndul, mai bătrîn ca teii, îi găsea întineriți. Vai ! și oare unde-s toate cîte le-am văzut în cale? Unde-s plopii de pe muchie, unde-i șipotul din vale? Cum s-a stins oare junețea celor care-au suferit? Ce-a rămas din vijelia ... să plîngi și tu, să suferi și să-nveți ce-i a uita, Timpule, aș rîde vesel de nenorocirea ta. Astfel dar ședeam pe-o bancă cugetînd; cum stam pe gînduri Văd o mască că se rupe din a danțurilor rînduri, Și venind la mine-mi zice: — Spune-mi: tot o mai ... unui cuvînt: Cîntecul iubirii ; astăzi, mai cîntat numai de vînt. — Tu, la bal? Tu, vii să-ți cauți fericirea ta la baluri? Vii să te îneci în lume ca un val în alte valuri? Vii să-ți scuturi de pe aripi praful florilor cerești? Ca în schimb să strîngi tot praful mișeliilor lumești? Ea tăcea... dar mîna-i albă se-ncleștase de-a mea ... ea nu mai era stăpînă. Atunci, surd la glasul minții, lîngă mine cum ședea O dusei pînă-ntr-o umbră: — Voi a ...
Mihai Eminescu - Pentru păzirea auzului
... Mihai Eminescu Dacă auzi în aer cântare dulce, veche, O taie chiar cu sila de la a ta ureche  Căci cântecele-acestea te-nchină dezmierdării Și-ți leagănă simțirea pe undele uitării; Se varsă înlăuntru-ți a aerului miere Slăbănogindu-ți mintea și mândra ei putere Și acea socoteală măreață-mbărbătată A ... La cânturi desfrânate ei ascultau cu haz, Se îmbătau de patimi, se îmbrăcau cu-atlaz Și numai în odihnă și-n desfătări de rând, Culcați pe sub umbrare, trăiau ei putrezind În dulce lenevire și nu erau destoinici S-asculte glasul aspru al trâmbiței războinici: Hrănindu-și nălucirea cu gânduri moi ... de pasări. Ba-mpătimit se poate să fie omul oare Pentru jivine-adesea și necuvântătoare. Onorie-mpăratul mai mult iubea acușa Decât cetatea Roma  pe Roma cățelușa. Mai mult decât pe oameni, inimi împătimite Iubesc flori, iubesc pasări cu penele-mpistrite. Sunt oameni cari vecinic cu oameni nu se-mpac. Și Xerxes se-ndrăgește mai iute ... de orice ochi obraznic, Străjeri el pune-n poartă, epitrop pune paznic. Iar despre-un alt se spune că mult au îndrăgit P-un chip pe
Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă
... de-ai fi tăiat-o c-un fir de păr și curios ca un motan, el își crease multe plăceri domestice, care altfel nu supărau pe nimenea. Dușmănia lui cu gânsacii și cu gâștele cu pui, amicia intimă cu Șoltuz, câinele de la stână, pe care umbla și calare, puii de gâscă mici pe care-i închidea în cușcă ca să vadă de-or cânta cum canarii, în fine stima ce-o avea pentru moș Miron prisăcarul, care-i ... nu știe nimeni unde -i, or[i] în vo ladă veche cu lumânări de său, din care ieșea uns ca dracul. El observase că nu pe el, ci pe dădacă o batjocuresc totdeauna, ci de aceea nu trecea zi fără comedii. Dădaca lui era roaba Maria-țiganca, dar era clar cum că ea nu ... ceară lucruri mari de la gineri-său. Un loc la masă și unul la sobă și acel cuviincios respect. El își ridicase fesul asudat de pe fruntea asudată și netedă pe care erau urcate de dinapoia capului vițe de păr alb ca argintul, și-și scoase din sânii* anteriului basmaua mare, neagră cu flori verzi, și ... ...
Alexandru Vlahuță - Par basme...
... decembrie 1894 Par basme cîte ți le-nșir, Și-i propria-ți viață, Ce-n pulberea de amintiri O vezi, ca printr-o ceață. Cum te-ai înstrăinat de-ai tăi ! Te mai cunoști tu oare? Unde ți-e inima dintăi În toate-ncrezătoare?... N-o mai căta, că te-nfiori, În urma ta e jale: Tu ai murit de-atîtea ori În zbuciumata-ți cale, Și-n van privire-ți arunci Să te mai vezi pe tine, Să simți cu inima de-atunci, Căci toate-ți sunt străine... Din ce-ai iubit, din ce-ai visat, Te