Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru C��PE��EA
Rezultatele 741 - 750 din aproximativ 912 pentru C��PE��EA.
Anton Pann - Cine știe carte are patru ochi
... Anton Pann - Cine ştie carte are patru ochi Cine știe carte are patru ochi de Anton Pann Un țăran tot auzind Pe unii, alții vorbind: Cîți știu carte și citesc Cu patru ochi să numesc", A plecat la tîrg și el. În desagă cu un ... citi de loc; Să vede că n-am noroc. Boltașul, privind la el, I-a zis : -Eu mai am un fel Și crez c-o să poți cu ei, Dar sînt prea scumpi și nu iei. El zise : -Adu-i încoci, F'e scumpi numai să poci. Dacă i ... ntrebat: -Cum te văz, n-ai învățat, Și acum te căznesti Pentru întîi să citești?" -Vezi bine a răspuns el, D-aceea venii c-un miel, Că d-aș ști eu să citesc, De aștea ce-mi trebuiesc? Această lucrare se află în domeniul public în întreaga lume, deoarece ...
... ce și dumneata îl cunoști tot așa de bine ca și mine. Firește că trebuie să-l cunoaștem: îl întâlnim atât de des - în prăvălii, pe stradă, pe jos, în tramvai, în tramcar, pe bicicletă, în vagon, în restaurant, la Gambrinus - în fine pretutindeni. Mitică este bucureșteanul par excellence. Și fiindcă Bucureștii sunt un mic Paris, și Mitică, se ... o magazie, un arsenal, o comoară de vorbe, de întrebări, de răspunsuri, cari fac deliciile celor ce au fericirea să-l cunoască. Mai cu seamă pe provinciali, micul nostru parizian îi epatează cu verva lui scânteietoare. El, de exemplu, inventează pe negândite vorbe ca: "Cea mai frumoasă fată din lume nu poate da decît ce are!" sau: "Viața este un vis, moartea o deșteptare!" ori: "Ei ... de "usturoi", zice "vanilie sârbească", în loc de "vin", zice "flanelă de Drăgășani", și-n loc de "bilet de bancă", "poza lui Traian". * Când pleacă pe jos, te invită: - Hai, că te iau în dreapta. * Mitică se urcă pe platforma dinainte a tramvaiului electric; vagonul pornește; în culmea vitezei, deodată amicul nostru strigă manipulantului: - Oprește! ți-a căzut biciul! * Mitică ... ...
Vasile Alecsandri - Baba Cloanța
... al meu gând, Că de-acum pe vecinicie Ție sufletul îmi vând!â€� Abie zice, și deodată Valea, muntele vuiesc, În nori corbii croncăiesc, Și pe-o creangă ridicată Doi ochi dușmani strălucesc! „Eu pe mândru-ți l-oi aduce (Zbeară-un glas ce dă fiori), Pintre șerpi și pintre flori, La cea baltă de mă-i duce Și-mpregiuru ... sufletul după dor, Ca o buhnă la izvor, Și-n urmă-i se desfășoară Toată lâna din fuior. Fuge baba despletită, Ca vârtejul fioros, Sus, pe malul lunecos, Și-n tăcerea adâncită Satan urlă furios. Mii de duhuri ies la lună, Pintre papură zburând, Și urmează șuierând, Baba Cloanța cea nebună ... Codrul sună, clocotește De-un lung hohot pân' în fund. Valea, dealul îi răspund Prin alt hohot ce-ngrozește, Dar pe dânsa n-o pătrund! Ea n-aude, nici nu vede, Ci tot fuge nencetat, Ca un duh înspăimântat, Căci Satana o răpede Către țelul depărtat. Zece pasuri încă grele... Mândrul ... cu vuiet se izbi. Iară-n urmă liniștită Dulce unda-și alina, Și în taină legăna Fața lunii înălbită Ce cu ziua se-ngâna... Când pe ...
Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale
... și Convorbirile -- produse și ele de influențe literare străine... Literatura franceză din veacul al XVIII-lea (și cea grecească nouă) au inspirat, au făcut scriitori pe Conachi și pe Văcărești. Acest început de literatură și romantismul francez au determinat literatura epocii următoare, opera lui Cârlova, Alexandrescu, Alecsandri etc. Imitația aceasta a literaturii ... Davidescu îmbrățișarea simbolismului de către Macedonski), și spre a fi "originali", adică cu orice preț altfel decât ceilalți, ar fi început să imite pe Musset și pe Vigny! * Dar, în deosebire de epoca precedentă pseudoclasică, modelele franceze au fost acum mai asimilate de sufletul național, pentru că acum scriitorii, din cauza extracției ... atenția profanilor că acest "curent poporan" nu înseamnă curent poporanist. E un termen uzual în istoria literaturii române.) În Muntenia, spiritul specific are numai tăria pe care i-o dă extracția scriitorilor, mai apropiați de popor, dar nu o are și pe aceea pe care i-ar fi dat-o curentul poporan. De aceea, un poet ca Grigore Alexandrescu, cel mai mare talent dinainte de Eminescu afară de Cârlova ... cinci poezii, a murit), abia se poate spune că "a rămas". Structura artistică defectuoasă a acestui poet se explică, ...
Ion Heliade Rădulescu - Epigramă (Heliade)
... Curierul românesc , II, nr. 24, 5 iunie 1830, p. 93 Își pierde credința despota păpușă [1] , Ascuns, căci jurnalul îi ține-o mătușă Ce zice c-aduce cu plată prea multă: O rîde, n-o crede oricin-o ascultă. Toți strig cînd văd moda d-aici că ea poartă, Văz haina strămoșii d-un veac ce e moartă. Notă ^ Păpușă de Moloh, la Paris, ce se scoate pe
... plătitără o dată? - Și pe dasupra un leu și 25 de bani. - Și pe dasupra?... - Vezi, daca nu te-astâmperi? zice mamița, și-l zguduie pe Goe de mână. - Ce faci, soro? ești nebună? nu știi ce simțitor e? zice mam' mare. Și, apucându-l de mâna cealaltă, îl smucește de ... găsit pe cine să-nșeli! zice mam' mare. Mamița începe să râză; scoate din săculeț ceva și zice: - Cine mă pupă... uite!... ciucalată! Mamița pupă pe Goe, Goe pe mamița și, luând bucata de ciucalată, iese iar în coridor. - Puișorule, nu mai scoate capul pe fereastră!... E lucru mare, cât e de deștept! zice mam' mare. - E ceva de speriat, parol! adaogă tanti Mița. Pe când Goe își mănâncă afară ciucalata, cocoanele se dau în vorbă de una, de alta... Trenul aleargă acuma de spre Crivina către Periș. - Ia mai ... l tragă. - Șezi binișor, puișorule! să nu strici ceva! zice mam' mare. Trenul își urmează drumul de la Periș cătră Buftea cu mare viteză. Dar pe la mijlocul kilometrului 24, deodată s-aude un șuier, apoi semnalul de alarmă, trei fluiere scurte, și trenul se oprește pe ...
Nicolae Filimon - Omul-de-flori-cu-barba-de-mătasă sau povestea lui Făt-Frumos
... decît zînele munților și ale pădurilor. Aceste fete se duseră la scăldat și intrară într-o baie de marmură; dar deodată se ridică o furtună pe cer și le răpi pe cîtetrele. Ajungînd la urechile împăratului această întîmplare, i se tăie inima și muri, lăsînd pe împărăteasa văduvă. Într-o zi, împărăteasa se apucă să măture pîn casă, dar pe cînd mătura, îi sări un bob de piper în poală; ea luă bobul și-l puse pe sobă, dar el sări și de acolo iar în poala împărătesei. Văzînd că nu poate scăpa de dînsul, îl înghiți; și așa rămase grea și ... să ne luptăm? — Ba în luptă, că-i mai dreaptă, zise Făt-Frumos. Apoi după aceea amîndoi voinicii se luară la luptă: zmeul aduse pe Făt-Frumos și îl băgă în pămînt pînă la genunche. Făt-Frumos învîrti pe zmeu și, băgîndu-l în pămînt pînă la gît, îi tăie capul pe cînd calul lui omora pe al zmeului. Făt-Frumos scoase un bici și, plesnind de trei ori, făcu palatul zmeului o nucă, o băgă în buzunar și plecă înainte. După ... zaana și moaie-ți o aripă în seu și alta în apă și cu seul să mă uzi ...
George Coșbuc - Nunta Zamfirei
... nouăzeci de țări S-au răscolit. De cum a dat în fapt de zori Veneau cu fete și feciori Trăsnind rădvanele de crai, Pe netede poteci de plai: La tot rădvanul patru cai, Ba patru sori. Din fundul lumii, mai din sus, Și din Zorit, și din Apus, Din ... fost, Și Bardeș cel cu adăpost Prin munți sâlhui. Și alții, Doamne! Drag alint De trupuri prinse-n mărgărint! Ce fete dragi! Dar ce comori Pe rochii lungi țesute-n flori! Iar hainele de pe feciori Sclipeau de-argint. Voinicii cai spumau în salt; Și-n creasta coifului înalt Prin vulturi vântul viu vuia, Vrun prinț mai tânăr când trecea ... încingea Un brâu de-argint, dar toată-n tot Frumoasă cât eu nici nu pot O mai frumoasă să-mi socot Cu mintea mea. Și ea mergând spre Viorel, De mână când a prins-o el, Roșind s-a zăpăcit de drag, Vătavul a dat ... isteț Perit-au zmei din iaduri scoși! De-ai fi văzut jucând voioși Și feți-voinici, și feți-frumoși, Și logofeți. Ba Peneș-împărat, văzând Pe Barbă-Cot, piticul, stând ...
Alexandru Vlahuță - Christos a înviat
... blândului profet Și-un dusman au văzut în fiul Dulgherului din Nazaret! El n-a venit să răzvrătească Nu vrea pieirea nimănui; Desculț, pe jos, colinda lumea Și mulți hulesc în urma lui. Și mulți cu pietre îl alungă Și râd de el ca de-un smintit: Iisus zâmbește ... asupriții În jurul lui s-au grămădit Și-n vijeliile de patimi La glasul lui au amuțit: "Fiți blânzi cu cei ce vă insultă, Iertați pe cei ce vă lovesc, Iubiți pe cei ce-n contra voastră Cu vrăjmășie se pornesc"... II Cât bine, câtă fericire, Și câtă dragoste-ai adus! Și oamenii drept răsplătire Pe cruce-ntre tâlhari te-au pus. Au râs și te-au scuipat în față Din spini cununa ți-au făcut, Și în deșarta lor trufie ... crezut... Aduceți piatra cea mai mare Mormântul să-i acoperiți Chemați sutașii cei mai ageri, Și străji de noapte rânduiți... III S-au veselit necredincioșii C-au pus luminii stăvilar, Dar ea s-a întărit în focul Durerilor de la Calvar, Și valurile-i neoprite Peste pamant se împânzesc, Ducând dreptate și iubire Și pace ...
Dimitrie Bolintineanu - Copăcenii
... tăi cei vitregi fost-au pentru tine Mai amari ca vârful sabiei străine! Ei te dară sclavă la tiranii tăi — Tu bătuși trei secoli pe nemicii răi; Dar putuși învinge dalba tinerețe Ce simțeau spre fiii-ți plini de frumusețe? Le lăsași tu capul cel încununat. Ei ți-au smuls ... Ce-naintea Porții s-a disprețuit. Vin'de te închină domnului ce vine, Cărui toată țara să-i dorească bine." III Falnicul Dumbravă pe boieri chema Și citind scrisoarea le vorbește-așa — ,,Iată-acum cu totul țara sub sclavie! Dar ce-mi face viața și mai crudă mie ... s-adună... Muzicile joacă, cupele răsună. Acolo se vede pentru prima ori Domni români să-nchine pentru-apăsători, Căci din timpu-acela suflete-njosite Apăreau pe tronul țării strălucite. Oastea lui Dumbravă peste câmp senin Vine către corturi... Ambii domni închin! Vine, dar lovește pe convivi la masă. Domnii, cu teroare, mese, corturi lasă. Ionașcu vine. Din trei părți de loc El lovește turcii și-i trăsnește-n foc. Apoi ...
Traian Demetrescu - Două dimineți de aprile
... voia Domnului să fie!â€� Era în satu-acela dascăl, Cu păr frumos, dar cărunțit; Și, cum era zi de vacanță, Părea mai vesel, negreșit, Pe lîngă grîne și pîrîuri Trecînd așa, ne învoim În dimineața-aceea, veseli O zi prin munți să pribegim... Ei, ce e? îl întreb atuncea, Cînd ... trei-zeci de ani acum. Și tot de-asupra-acestor locuri, În dimineața-acelei zi De-Aprile, cerul era astfel: Plin de culori trandafirii!... Mergeam c-o linie în mînă, Nepăsător de gînduri rele; — În cimitir m-abat de odată, Lîngă mormîntul fiicei mele. Era de nouă ani... Tot satul ...