Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FI DIN
Rezultatele 751 - 760 din aproximativ 2797 pentru FI DIN.
Ivan Nikitin - Rugăciune pentru pahar
... taină, Uitând de orișice durere Ai Dumnezeului — Cuvânt Trei ucenici dorm. Somnul lor Li-i liniștit, adânc, curat. Dar somnul lumii tulburat: Răni grele din vechime-o dor... Rușinea fruntea îi pătează, Blestemul cel greu, strămoșesc, Din veac în veac o fulgerează, Prin voia Tatălui ceresc, Și numa-Învățătorul singur, În pacea verzilor adâncuri A Ghethsimaniei, nu doarme, Fiind nevinovat ... m-a mai primit; Despre iubire i-am vorbit Și nu m-a ascultat pe Mine. Am fost al ei Vindecător Și din nevoi Izbăvitor, Dar n-au crezut că-s de la Tine. Eu m-am rugat pentru vrăjmași Și le-am adus cu Sine pace, Dar ... pășind, La ucenicii Săi s-au dus Și iarăși i-au găsit dormind Mântuitorul Iisus. ,,Sculați! le-au zis, venit-a ceasul, Sculați din somn și vă rugați, Ca voi ispita și necazul Ușor în lături să le dați; Credința tare să vă fie, Și-aproape-a slavei ... iată-a Domnului minune! Seninul cer a scăpărat În străluciri nepământești, Și-ndată drumul jos și-a dat Un duh din ...
Constantin Negruzzi - Pentru bărbatul cel greu cari, luând o fimei guralivă, să duci să cei moarte l
... acĂ© zi mi să gate otrava, căci nici acele nu au fost la ea măsurate, huiet mare, râs mult, giocuri, neavând minte de mireasă. Toate din toate părțile, când am adus pe această erinie (eumenidă) curgĂ© ca himarii cari, împreunându-să la un loc, fac un strașnic sunet, încât puțin au ... la noi cucoș, căci nu-l sufăr să cânte, iar dacă nu-i tace, nici pe tine! Iar ea îndată au întins laudă cucoșului, și din ce pricină s-au prifăcut în pasări, și cum că era ostaș următori lui Aris, și cum că aceasta să vedi de pe creasta, pintinii ... ai prăpădit prietinul, și i-am povestit toate. El mi-au făgăduit cum că va conteni ea cât de în grabă, și nu va mai fi aceasta. Iar viu acasă și ea îndată m-au întrebat: Unde-ai fost? De unde vii? Ce vești să aude? Fâcutu-s-au rânduiele de ... care mai puțin; care nimic, și acii ce n-au dat nimic pornești război. Pe urmă, ca când uită cele mai mari, le ia iar din început, aducându-și aminte. Iar eu mă cutremur văzând că vine alt izvor, îmboldindu-mă de fleoncăiturile ei; și după cum acei ce sufăr bătăi ...
Ion Luca Caragiale - Noaptea învierii
... cuvânt că viața este prea scurtă și arta prea lungă. Toate - afară de literatură. Literatura este o artă care nu trebuie învățată; cine știe cum din litere se fac silabe și din acestea cuvinte, este destul de preparat pentru a face literatură. Deosebirea acestei nobile arte de celelalte se poate compara cu privilegiul de odinioară ... vom zice mâine. Adevărat a-nviat! vom răspunde tot noi. Da! A renviat Natura, a renviat viața și celor din mormânturi viață dăruindu-le! O zi frumoasă, măreață, sublimă va fi ziua de mâine pentru toți, pentru toți, - afară de Leiba Zibal, hangiul de la Podeni. Cine este acest Leiba? Este un jidan, un om, prototipul ... laț, în laț!... "În laț! Iehova!" zise jidanul în sine... "În laț!"... Și atunci, se bătu în piept și se rugă, ca și cum ar fi cerut lui Iehova o inspirație de mântuire. "În laț!" mai zise el o dată. Apoi după o zguduitură teribilă, începu să zâmbească sardonic: "În laț ... cuprins de o nouă dârdâială de friguri; luă o făclie mare, o aprinse, și o fixă să arză subt mâna banditului, care nu l-ar ...
... ca o zăpadă, plumburiu, ca presurat cu cenușă pe spete, pe aripi și pe picioare, roș ca zugrăvit cu sînge închegat pe coadă, își umbrea din nou fărîma de aur din ochi subt pleoapa făinoasă și recădea în somnolența și melancolia lui de exilat... Fluvii mari, cu tumultuoase și spumegate valuri, gonind subt adumbrișuri de uriașe ... frate ce-i era : — Tudorachi ! Tudorachi ! Alungat parcă, numele acesta însă pe care-l învățase el, auzindu-l rostit de atîtea ori pe zi din gura cucoanei Adela, ca și din gura bătrînilor slujitori, de la un timp nu mai răsuna în casă. Un alt om, ce purta halatul celui vechi, îi luase locul, o altă ... ochi limpezi și plini de soare, luceau cele trei diamante pe cămașa scrobită a parazitului, licăritoare, ca trei lacrimi cristalizate ce s-ar fi rostogolit din înaltul unor ochi, clipeau pe plastronul parvenitului ; iradiante ca trei mustrări ardeau frumoasele diamante, orbind privirile celor ce cădeau pe ele ; și nimeni nu vedea ... și prietenoase se îndulci mînia stăpînită a glasului celuia ce se vedea dat pe față, dar neîndurata pasăre, ca și cum n-ar ...
Paul Zarifopol - Alexandru Philippide (Zarifopol)
... cred că a cunoscut vreodată disprețul liniștit. Era omul indignării cronice, ca Gustave Flaubert. Lăcomia de studiu, desigur, era patima lui dintâi și din urmă. Sugestibil și inflamabil, ca orice violent candid, putea fi pradă ușoară în mâna celor ce n-au decât patimi de piață. Însă la urma toată Philippide din toată inima dădea dracului, în gândul său ori și în gura mare, tot ce și pe oricine îl supăra de la lucru. Dragostea de adevăr ... la extrem; natură oratorică, poate și poetică, îndreptată cine știe de ce în carieră de erudit. Pesimistul veșnic iritat, mizantropul acesta suspicios, hapsân și arțăgos din patimă pentru adevăr, era un om de un rar farmec; vorbăreț, entuziast, ușor la râs, deși aducându-și pare că totdeauna aminte că omul trebuie ... Pe mulți i-a necăjit, sau i-a ofensat rău, fără bună dreptate. Dar în cuget cinstit a ieșit din gura ori condeiul său oricare vorbă, cât de rea să fi fost. Iar om mai curat de lingușire decât acesta nu am cunoscut. În clasele de liceu citea elevilor din ...
... venit; el e inspector oborului, comandant și cap poliției, are osebită temniță și însuși cu doi boieri cercetează și hotărăște pricinile atingătoare de obor. Aș fi dorit să vedeți Dvoastră cu câtă mărire preziduiește aga meu la judecată, cât de încet mișcă din buze, rostind nestrămutatele sale hotărâri, și cu ce respect îl privesc supușii lui. Sau să ieșiți la obor, adunătura măruntului negoț al Valahiei, unde pentru ... obștești. Mulțime de anecdote se povesteau prin oraș despre curajul lui la focuri și la prinderea furilor în vreme de noapte. De aceea, să vă fi luat de vorbă ori cu cine pentru aga, nime nu vă zicea nici un cuvânt, ci vă arăta numai o mină măreață, vă făcea un ... Se închidea în cabinetul său și sta pe gânduri nopți întregi. Necontenit da poronci la zapciii și pandurii ce i se înfățoșau cu raporturi, și din zi în zi se făcea mai tăcut și mai serios; în așa stare nu l-a văzut nime în curs de zece ani ... o nălucă, ca o fantazie a junilor poeți, de care încă până acum nu sunt în Valahia, dar nu e îndoială că vor
Ion Luca Caragiale - O blană rară
... — asta este lucru care se face regulat. Aruncată în valurile prăpăstioase ale lumii, ea, de atunci, s-a zbătut cu uraganul, dând din mâini și picioare, și a dat așa de bine, din fericire, că la fiecare mișcare, a nemerit cu mâna numai peste perle. Cea din urmă perlă, cea mai prețioasă, cea mai fină a fost grosul Cuțopolu. Când, după un bal mascat, s-a apucat de ... un an, cu mare greutate Lucreția a putut crește băiatul — băiat fără noroc, fiindcă Lucreția era foarte urâtă și posacă. Căpitanul ar fi căzut în cea mai neagră mizerie, dacă nu găsea pe prietinul tatălui său, pe Psaridi, mare om de afaceri... Acum Mișu este omul de alergătură ... binecrescut și discret, Mișu face afacerile domnului și doamnei — și-i plătit destul de binișor. Ar fi fericit daca băiatul și Lucreția n-ar fi bolnavi!... o casă igrasioasă în mahala... Și el n-are lemne... și n-are sfanț!... Dar astăzi e bal la Psaridi, și Mișu dirijează bufetul ... copilul meu! Și pleacă nebun iar înapoi. Scandal! Blana! Cum se poate?... blana! ia-o de unde nu e. Copilul s-a făcut,
Ion Luca Caragiale - Un articol regretabil
... prinde când se apucă să-mi spună ceva. Vezi, asta-i asta. Gion a scris, de exemplu, ceva pe care redacția Kikirezului ar fi stat la îndoială să-l publice. Ei și? asta ar însemna oare că lucrarea lui Gion n-ar fi, din punct de vedere literar, bună? Mă rog, amice domnule Motru, să mă ierți! Daca, pentru scrupuluri morale, Kikirezul ar fi refuzat publicarea, asta încă nu însemna o judecată literară. Dar daca comitetul revistei Literatură și artă română, fară să se gândească la morală, s-ar ... vrei chiar, nimic nu te poate prinde, oricâtă bunăvoință ai avea să te lași prins. “Nu siliți natura, a zis fabulistul; veți fi neplăcuți cu talentul, cu talentul cu care nu sunteți născuți.â€� Și atât e de adevărat ce-a zis el, că, oricât de ... lui, îl prinde s-o spună astfel. D-l Motru pretinde ca Gion se silește, insistă, spre a face senzație, asupra punctelor imorale din schița lui fantazistă. “La ce va fi folosind asemenea insistență?â€� se-ntreabă d. Motru. La ce? răspund eu. Ca să dovedească numaidecât că nu-l prinde să scrie schițe fantaziste. Putea ...
Vasile Alecsandri - Dumbrava roșie
... sau maghiare Vrea Albert, craiul nostru, pustiul să-l lățim? Așa zicea cu fală a lui Albert oștime, În cete adunată pe câmpul din Dombrova, Când, prin văzduh, deodată, o gură din mulțime Rosti cu glas de taur sălbatic: La Moldova! Ura! strigă lehimea, întocmai ca un tunet, Și văi și munți și codri răspunseră-n răsunet ... o zguduie, ș-o darmă, ah! unde sunt stejarii? Stejarii sunt la locul lor, față cu furtuna! . . . . . . . . . . . . . . . . Acum de zece zile și zece nopți totuna, Din munți și pân la Nistru, pe culme și pe dealuri, Lungi buciume răsună, dând tainice semnaluri; Și călărași din fugă prin sate, prin orașe Crainesc: Săriți cu toții pe litfele trufașe! Viteazul Ștefan-vodă vă cheamă-n vitejie. Cine-i mișel să fugă, cine ... prin bârloage și prinde urșii vii, Aduce după dânsul mulți vânători de frunte, Născuți pe plaiuri nalte, trăiți în vijelii. Balaur de la Galu, Ciolpan din Pipirig Râd și de frigul morții cum râd de-al iernii frig; Și mulți cobor din munte ca lava din vulcan, De soiul lui Balaur, de soiul lui Ciolpan. Velcea, bastard lui Șarpe, ca șarpele pe apă Alunecă prin dușmani și mult cumplit îi mușcă ...
... Închin a mea viață la scârbă și-ntristare Și-mi târâi printre anii-mi nefasta arătare...  Prea bun pentru-a fi mare, prea mândru spre-a fi mic  Viața-mi, cum o duce tot omul de nimic, Supus doar ca nealții la suferințe grele, Unind cu ele știrea nimicniciei mele. La ... să mor pe veci  Că vis e a ta moarte cu slabe mâni și reci. La sorți va pune iarăși prin lumile din cer Durerea mea cumplită  un vecinic Ahasver, Ca cu același suflet din nou să reapară Migrației eterne unealtă de ocară... Puternice, bătrâne, gigante  un pitic, Căci tu nu ești în stare să nimicești nimic. (El cade ... Somn, Tu al nopților domn! Ne dă prin a gândului ceață Viață. Vezi, Noi suntem tot tineri și trezi, Zidim într-o clipă din spume O lume. Lac, Pe care în cânt se desfac Cu dulci și armonice glasuri Talazuri. Știm, Pustiul sub ochi să-l lățim, Mai este ... încunjur oameni masa Și cu degete măiestre Eu li spariu toată casa. Când ca lupul urlu jalnic, Când ca mâța-ncet eu miaun Și trezesc ...
Alecu Russo - Critica criticii
... scrisă cu inima omenească(cu care inimi domnul D. G. n-a citit niciodată) nu-i înțeles deopotrivă, nici poate a fi, de vreme ce unii sunt crescuți cu mai puținemijloace intelectuale, alții n-au creștere bună, alții pe jumătateînvățați, alți câțiva, deși învățați, înfășurați însă în ... de biserică, de aceea un cojocar nu-și dă fata după un sacagiu, de aceea orișice fată de băcal are ambiție de a fi mai multdecât o băcăliță sadea sau o băcăliță de frunte, de aceea un băcalîși dă învățătură copilului, de aceea fieștecare fecior de bacal vreasă-și ... ce se cer neapărat într-o piesă,sau că o intitulație de asemenea în mâna dlui D. G., sau în mânaunui om cu talent, ar fi produs o comedie în 4-5 acte, m-aș închinași aș zice: "foarte mulțumesc, ai cuvânt și m-oi îndrepta, dacă voiputea"; dar când zice ... critică.Zoița, în gândul autorului, este o ființă care s-a aruncat afară dinsfera ei, prin ambiția ce are de a fi cc. (cucoană), fără a-și cumpăniacea ambiție cu tactul ce este de trebuință oricărui om spre a nu fiun obiect de