Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru OPRI PE
Rezultatele 761 - 770 din aproximativ 775 pentru OPRI PE.
Grigore Ureche - Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara
... carte. Ce și ei ce au scris, mai mult den basne și den povești ce au auzit unul de la altul. Iar scrisorile striinilor mai pe largu și de agiunsu scriu, carii au fost fierbinți și râvnitori, nu numai a sale să scrie ce și cĂ©le striine să ... de au spune mai mult, au mai puțin, dară lucruri vechi și de demult, de s-au răsuflat atâta vrĂ©me de ani ? Ci eu, pe cum am aflat, așa am arătat." După acĂ©ia și eu care sunt intre cei păcătoși, Simeon Dascal apucatu-m-am și eu pre urma ...
Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit
... proroci; n-au luat filosofi și ritori, să trimiță propoveduitorii venirii lui; n-au pogorât din ceriu întunĂ©rece și mulțime de îngeri, ce are pe lângă dânsul, mii de mii nesocotiți și nenumăraț, ci au trimis oameni proști și mai vârtos păstori de oi, ca pre Moisi, ca pre David ... piatra magnitului și ca părul după chihribariul cel curat. Și cu putĂ©ria mântuitoriului Hristos au rușinat pre cei ce i-au văzut și ca pe niște pești, cu mreaja bogosloviei au prins mulțimea și au vânat auzurile noroadelor și au înduplecat inimile tiranilor și sufletele împăraților le-au supus; și ... nu steaguri de oaste, ci numai crucea, semnul păcii, propoveduind, nu cu sunet de tobe și de surle, ci numai cu neputincioasă limbă și neînvățată, pe Hristos și credința și fulgerând, nu zic, cu fulgerile sabiilor, celor ascuțite, ci numai cu strălucirile unei vieți bune, neumplând pământul de oști, nici să ... al prealuminatului domnului și al nostru de obște de mult bine făcător, Io Costandin Basarab voevod și să-l blagoslovească dintru înălțimea lăcașului său, ca pe Avraam, înmulțindu-i semințiia din neam în neam și să-l păzească cu întreagă sănătate și cu lină pace, până la adânci bătrânĂ©țe la ...
Mihai Eminescu - Avatarii faraonului Tl%C3%A0
... somnului... Peste vecinicia undelor zboară luntrea lui, până ce dintr-o parte È™i dintr-alta a Nilului se ridică grădinile pendente... Două pe maluri, deasupra lor, ca pe umeri de munte, iarăÈ™i două, È™i-n nălÈ›imile cerului iarăÈ™i două... Erau scări urieÈ™eÈ™ti ridicate la soare, È™i ... o ningea, încât părÈ›ile lovite de ea păreau de zăpadă, părÈ›ile umbrite păreau de cărbune, È™i lungă, È›uguietă, gigantică, se-ntindea pe nisip umbra piramidei. Regele îÈ™i făcu drumul pe dunga umbrei, un punct negru miÈ™cător, până ce veni în apropierea ei. Deschise o uÈ™ă c-o cheie de aur, o închise iar ... faclă... Înăuntru se-ntindeau colonade, chipuri de zei abia lovite de lumina roÈ™ie a făcliei, a cărei raze treceau fulgerătoare pe chipurile urieÈ™eÈ™ti È™i negre de zei în umbra umedă a columnelor, încât părea că după fiece piatră, din fiece umbră ... morÈ›ii... Dar mai era el viu...? PuÈ›in era È™i avea să-È™i rezime capul, greu de cugetările unui imperiu, pe ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Lăsatului de brânză
... că Dumnezeu au poruncit lui Adam ca din tot lemnul ce iaste în grădină, cu mâncare, să mănânce, iar din lemnul a pricĂ©pe binele și răul să nu mănânce, că în ce zi va mânca, cu moartea va muri. Tâlcul acestor cuvinte iaste mare și adânc și numai ... iaste dată să o tâlcuiască, după cum se cade; iară eu, după putință, voiu zice foarte pre scurt numai cĂ©le ce mă voiu pricĂ©pe că sunt drĂ©pte. Cuvintele acĂ©lia ce zic: Din tot lemnul ce iaste în grădină, cu mâncare, să mănânci, socotesc că nu voiu greși ... sfintei besĂ©rici ai răsăritului, ca o hrană sufletească, cu bucurie tot creștinul, cu dulceață să mănânce. Și ne putem încredința de aceasta și de pe cuvintele ce zice Hristos la Mathei, în 4 capete că: Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul carele iase din gura ... mai faci după acĂ©ia strâmbătate nimănui, nici să jăfuiți și apoi, atunce va fi acea milostenie priimită; care lucru să poate încredința și de pe Zacheu, că au zis: Iată, jumătate de avuțiia mea o dau săracilor și de am năpăstuit pre cineva cu ceva îi întorc împătrat. Auzit-aț ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a IX
... lună. Mitrofan, poetul cel de frunte Și vestit de pe vremile-acele, Care la cununii și la nunte Făcea stihuri și bune și rele, Scornisă, pe gustul lui Nason, Mirelui un epithalamion, Cărui dascăl Chiriligordon Au scos un viers lin din psaltichie Alcătuindu-l după canon, Iară Neanes pe podobie Îl cânta nuntașilor voioși De vin, și sătui de cârtaboși. Hârțoaga Zănoaghei chiar ne spune Din fir în păr, câte-au fost cântate. Scrie ... tinere, ți-oi fi harnică." Zâmbi tinăru ca și zorile Ș-îi roși fața ca și rubin; Cu dâns râsără d-albe florile, Soarele râsă pe ceriu sărin. El s-aprĂ²pie și mă-împresură, Biata d-inimă mie-mi tremură. Iar' în pinăra mea cu fragile, [15] El pusă-o ... mi dulcea Vinere, Vânez inime blânde, tinere!... Iar' tu jură-te, pruncă tinără, Că-mi vei fi bună, eu-s AmĂ³r!..." Zisăi: ,,Juru-mă pe-astă pinară, Că pentru tine eu viiu și moriu!..." De-atunci pare că nu-s dulci fragile Cumu-s murele de-amor, dragile!..." Cântând Viorel ... frunte Voievozi și preteni ședea la masă, Povestindu-le de ramuri crunte Ce văzusă-n pădurea cea deasă; Apoi cum își dedusă peste cap De ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor 2
... ca să meargă undevaș, are el cu mult mai slăvite și mai lăudate cară decât acĂ©stia; că zice David, Psalm 17: S-au suit pe heruvimi și au zburat; zburat-au pe arepile vântului. De sunt, drept acĂ©ia carăle lui Dumnezeu acĂ©stia, cum i-au fost lipsă a să purta de niște dobitoace ... cuvânt nu numai astăzi, ci în toată viața noastră, limbile, rosturile și gurile noastre să-l grăiască. Aceasta iaste, dară taina acĂ©ia care încĂ©pe a prăznui besĂ©rica noastră astăzi și ne arată noao vaetele, plânsurile, suspinile și dorirea părinților celor din lĂ©gia vĂ©che, carii ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Decepționismul în literatura română
... un simplu muritor, să trăiască fără credință, și de aici pornește decepționismul ori pesimismul: aceasta e pricina boalei veacului". Alții învinovățesc ba filozofia metafizică, ba pe cea pozitivistă. ,,Filozofia metafizică — zic unii — a ridicat pe om sus de tot, i-a făgăduit dezlegarea tuturor veșnicelor și nedezlegatelor întrebări și a sfârșit prin fraze goale și deșerte ... vor indigna împotriva unei soarte care deschide năzuințelor lor drumul liber al întinderii nemărginite, și apoi le zdrobește la pragul intrării de o stavilă păcătoasă pe care n-o văzuseră. Multă vreme vor îndura ca pe niște cătușe nevoile pe care ar trebui să le îmbrățișeze ca pe niște legi. Generația noastră, ca și cele dinaintea sa, zace de boala veacului și niciodată nu se va însănătoși pe deplin. Vom da de adevăr, dar de liniște nu. Acuma nu ne putem lecui decât inteligența: n-avem ce face sentimentelor. Dar avem dreptul de ... ce o vedem și o pipăim, de stele, de pietre, de plante, la care fusese mărginită cu dispreț, și, ajutată de instrumente exacte și pătrunzătoare, pe ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Idealurile sociale și arta
... E adevărat că un început de explicație am găsit într-un articol al dlui Maiorescu: Leon Negruți și Junimea . În acest articol dl Maiorescu enumeră pe toți membrii Junimii , caracterizând pe fiecare cu un adjectiv special — spre pildă: ,,franțuzitul KornĂ©" ,,închisul estetic Burghelea", ,,hazliul Paicu" etc. Acolo găsesc între ,,blajinul Miron Pompiliu" și ,,supergingașul Volenti ... spune, și noi n-avem nici un drept să nu-l credem, că se spală, se piaptănă, se tunde, nu scrie cărți, nu umblă mâncând pe stradă, apoi toate acestea pentru o țară mică ca a noastră sunt destul de frumoase. Decât... toate acestea, drept vorbind, îl privesc pe ... cei nespălați care să zică: dar ce ne pasă nouă dacă dl Philippide se spală ori ba, și ce are a face rolul pe care l-a jucat Junimea în țara noastră cu chestia cum se tunde dl Philippide? Sunt două chestii deosebite, fiecare cu importanța ei ... învățat la Bârlad șapte ani italienește și după șapte ani nu știam să declin italienește cumsecade." Și chiar sfârșește cu următoarea mărturisire melancolică: ,,...păcat că pe calea hotărâtă de dânsa (de Junimea ), ...
Antim Ivireanul - Învățătură asupra pocăinții
... i să iartă păcatele, să îndreptează și să întoarce iară la viață. Și trăi mortul zice Sfânta Scriptură și să sculă pre picioarele lui. De pe aceasta dară să priceapă fieștecarele câtă iaste putĂ©ria pocăinții, de vrĂ©me ce înviază sufletul cel mort al păcătosului, îi dă iară podoaba dumnezeescului ... cu carele spurcă și trupul și sufletul, stă gata să facă asupra lor răsplătire, să arunce asupra lor trăsnetele urgiei sale, să-i piarză de pe toată fața pământului. Aleargă atunce pocăința și cu o cucĂ©rnică îndrăzneală, cu doao lacrăme ce varsă din ochi, cu un suspin ce înalță la ... să-i piarză casa lui, să-i răsipească avuțiia lui, să nu mai aibă după acĂ©ia nici vrednicie, nici cinste și la cea de pe urmă să se facă mâncare câinilor și a pasărilor ceriului. Răspunse Ahaav: atâta răutate să-mi vie mie și atâta pedeapsă? Eu să ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la octomvrie 26, în ziua sfăntului și marelui mucenic Dimitri
... la 11 capete ale lui Marco: Toate câte veți cĂ©re rugându-vă, să crĂ©deț că veț lua și vor fi voao. Și de pe aceasta putem cunoaște cum că nu iaste alt lucru mai de folos și mai cuviincios decât a ne ruga, împreună cu toții, să ...
Miron Costin - De neamul moldovenilor
... și zavistnicilor. Și întăi unui Enea Silvie și cu următorii lui; însă acesta istoric nu așa greu nepriietin ieste, cât numai acest nume vlah de pe Fleac hatmanul Râmului că ieste, scrie, unde s-au lunecatÅ și săracul UrĂ©chie vornicul. CrĂ©dem neputinții omenești. Iară ieste altul, de neamul său ... rândul său. PutĂ©rnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ți dăruiască după acĂ©ste cumplite vremi anilor noștri, cânduva și mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vrĂ©me și cu cetitul cărților a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta și mai frumoasă și ... de la noi, dreptÅ spre apusul soarelui ieste, nu așa depărtată de țara noastră, că de la Belgradul carile îl știm mai toți că ieste pe Dunăre, unde cade apa Savei în Dunăre, niguțătorĂ©ște mergândÅ, cale de 30 zile ieste pănă la Vinețiia și Vinețiia ieste pre pământul Italiei. În ... marea ce-i zicem noi Albă și totu acĂ©ia ieste carea să închide pănă la Țarigrad. Grecii zic Italiei cu altÅ nume Hesperiia, di pe Hesper, steaoa cĂ©ia căriia zicem noi luceafărul cel de noapte, că acel luceafăr dreptÅ peste Italiia apune. Simănătoare foarte cu Țările Grecești, că cum ...