Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN URMĂ
Rezultatele 771 - 780 din aproximativ 1420 pentru DIN URMĂ.
... Emil Gârleanu - Musculiţa Musculița de Emil Gârleanu În odaie e tăcere. Prin fereastra deschisă soarele scoate sclipiri din sticlăria de pe poliți. În fața iconostasului clipocește candela. Pe masa din mijloc stă deschis, uitat acolo de către copiii sfinției-sale, un ceaslov vechi, scorojit și unsuros. O musculiță, cât o gămălie, strălucitoare ca un licurici ... degețelul ce-și lăsase urma avusese grijă să se înmoaie dintru-ntâi în dulceață. Musculița se pune pe ospătat; prăpădenie de lacomă ce-i! Numai din când în când prinde, cu ochișorul, roșul slovei mari din susul foii, un S frumos, încondeiat cu măiestrie, ca și cum ar fi fost țesut la începutul rândului: „Slavă țieâ€� . Atunci își aduse aminte ... ascuți două cuțite; apoi, leneșă, ațipește. În clipa aceasta ușa se deschide dintr-o dată. Sfinția-sa, Popa Gheorghe, intră supărat, aprins la față, răsuflând din greu. A făcut slujba, la biserică, s-a abătut pe la Petru bacalul, așa, în treacăt, a luat un ... poftim ce găsește: preoteasa nicăieri, — dusă prin vecini; copiii la hoinărit, după ce spărseseră mai întâi toate învelitoarele gavanoaselor cu dulceți de pe fereastra ...
Mihai Eminescu - Junii corupți
... admir curajul în vinure vărsate, În sticle sfărîmate, hurii nerușinate Ce chiuie-n orgii? Vă văd lungiți pe patul juneții ce-ați spurcat-o, Suflînd din gură boala vieții ce-ați urmat-o, Și arși pîn-în rărunchi; Sau bestiilor care pe azi îl țin în fiară, Cum lingușiți privirea cea ... amară, Cum cădeți în genunchi! Sculați-vă!… căci anii trecutului se-nșiră, În șiruri triumfale stindardul îl resfiră, Căci Roma a-nviat; Din nou prin glorii calcă, cu fața înzeită, Cu faclele nestinse, puterea-i împietrită, Poporul împărat. Sculați-vă!… căci tromba de moarte purtătoare Cu glasul ... caut, ca uliul care cată În inima junimii de viața-i dezbrăcată Un stîrv spre-a-l sfîșia; Ca pasărea de zboru-i din ceruri dizmețită, Ca muntele ce-n frunte-i de nouri încrețită Un trăsnet ar purta. Dar cel puțin nu spuneți că aveți simțiminte, Că-n ...
Mihai Eminescu - Povestea magului călător în stele
... Pe frunți ce grămădise a anilor ninsoare, Pe umerii lor vremea cu pași mari a trecut. Ca zilele alb stinse, ei din trecutul lor Priveau la acel soare ce li-a lucit cu dor. De-odată împăratul din tronul lui se scoală Ca regele pustiei din stânca de granit; În curte oastea sună cântarea triumfală. Poporul o aude mișcându-se 'miit. Din muri, din stâlpii netezi, stindardele de fală Desfășurate tremur la sgomotul ivit. Lui glasul îi tremură... dar răspicat și blând Vorbe mărgăritare le 'nșiră tremurând. «Vremea ... vieți-s deșarte, cari mărețe. «Dar el din a lui munte în veci nu se coboară, Căci nu vrea ca să piardă din ochi a lumei căi, Ca nu cumva măsura, cu care el măsoară În lipsa-i să se schimbe... și el, întors din văi, Silit ca să înceapă din începutu-i iar Să nu poată s'oprească gândirea celor răi. Și cine - enigma vieții voește s'o descue Acela acel munte pe jos trebui ... cade stinsă 'ntr'a caosului vale De ce de-a mea viață o lume e legată, De ce un înger palid ...
Alexandru Vlahuță - Ce te uiți cu ochii galeși%3F
... să se stingă razele în asfințit. Mai curând să vie sara, când, sfios, al tău iubit În poghiaz fără rost, rătăcind în voie. Se rupea din întuneric... Ah, cât de încet mai vine, Îți ziceai zărindu-i umbra. Pân s-ajungă lângă tine, Îți părea o veșnicie de-așteptare și de ... inimi și le-ngheață, Risipind atâtea visuri și atâtea jurăminte, Și cum râzi singur de tine când îți mai aduci aminte Ce clădiri durai vieții din nimicuri și păreri, Și ce mult credeai în vraja nebuniilor de ieri! Nu mai răscoli cenușa năruitelor povești! Strașnica veghere-a vremii cu ... nimic n-o amăgești. După anii duși în neguri nu te mai uita cu jale, Dă-i pe veci uitării. Morții nu se mai întorc din cale. Când sub perii albi, zbârcită, fruntea-ncepe să se plece Ca sub cea mai grea povară, inima-i o vatră rece. Lumea basmelor ce ... se strecoară Mărgea de sticlă imitând mărgăritarul. Luna, cu nespusu-i farmec și cu veșnica-i văpaie... Peste noaptea ta bocește cântecul de cucuvaie. Când din luptele vieții, ca un vechi oștean, trudită, Ai rămas cu fruntea ninsă și cu fața ciocârtită, Ce mai cați cu ochii galeși la copacii triști
... capul, a lărgit nările și, cutremurându-și coama încâlcită de spini, răspunse la chemări necunoscute, trimițând depărtărilor cel dintâi nechezat puternic ce-i ieșise din piept. Dar când se învățase cu viața asta slobodă, se pomeni odată prins din fugă, înfrânat cu de-a sila de către cineva care se aruncă, dintr-o săritură, călăre pe el. Atunci a înțeles ... dându-i fiori ce-i fugeau pe sub piele, apoi poruncea soldatului să-l plimbe prin ogradă. Parcă nici lui nu-i venea să iasă din grajd; îi plăcea să mănânce încet, cu ochii închiși, peste care razele soarelui cădeau ca o ploaie caldă din susul ferestruii înguste. Într-o zi ușa grajdului se deschise larg, și doi soldați aduseseră un cal tânăr, înspumat. Însuși generalul arătă unde să-l ... la iesle; el, bătrânul, avea să fie mutat mai încolo, în colț, iar noul-venit îi lua locul, în fața ferestruii. Bătrânului parcă îi veni din nou vlaga tinereții, ridică în sus capul, se uită la stăpânul lui, apoi rămase cu ochii pironiți pe acel care-l înlocuia. Iar când se ... ...
Vasile Alecsandri - Cântece de stea și povestea vorbei de Anton Pann
... formează acea minunată colecție, ce se poate cu drept cuvânt numi Filozofia poporului român. Ele cuprind șiruri lungi de zicale, unele, în mic număr, traduse din limbi străine, iar cele mai multe culese din gura poporului nostru, și acele șiruri sunt coordonate cu inteligență; căci deși numărul lor e considerabil, nu există nici o confuzie între dânsele. Astfel, de ... fiecare șir de proverburi, vom compune o comoară de cugetări, care ne va face mândri de profunda cuminție a neamului românesc[...] Aceste extrageri din Povestea vorbei sunt de natură a convinge că în adevăr uvragiul lui Anton Pann este o operă națională de un foarte mare preț ... om ce știa multe, și care știa a le spune; un tip de român vesel, glumeț, spirituos, păcălitor, cântăreț, povestitor, o carte plină din scoarță-n scoarță, un Păcală literat, bun de gură, bun de petrecere, precum le plăcea părinților noștri. Asemene oameni sunt cronici în picioare, ei cunosc ... vârcolaci , de carul lui Sf. llie , de drăciile lui Pepelea , ca și când ar fi copilărit în acea lume fantastică creată de închipuirea poporului. Însă din nenorocire asemene oameni devin ...
... dorului aripe Duși de-al iubirei farmec, – privind cerul împreună – Noi visam eternitate în durata unei clipe. "Ce n-ar da un mort din groapă pentru-o jerbie de rază" Ce din lună se coboară și pământul îl atinge; Să mai simtă încă-o dată fruntea că i-o luminează Și că-n pieptul său viața cu ... bucurie A sa liniște eternă, pacea lui nestrămutată Pentr-o rază de la lună, pentr-o dulce nebunie, Pentr-o clipă de iubire din viața de-altă-dată. Însă clipa de iubire zboară, zboară făr-de urmă Și în locul ei amarul și pustiul ne rămâne; Ah! și ca ... porți povara unui chin ce nu se curmă Tu cu moartea ta în suflet te târăști de azi pe mâne; ..................................................... Dac-ar da un mort din groapă pentr-un răsărit de lună A sa liniște eternă, eu aș da de voie bună Toate razele de lună, toate razele din ...
Ion Creangă - Capra cu trei iezi
... de lup - ș-apoi știți care ? - chiar cumătrul caprei, care de mult pândea vreme cu prilej ca să pape iezii, trăgea cu urechea la păretele din dosul casei, când vorbea capra cu dânșii. "Bun ! zise el în gândul său. Ia, acum mi-e timpul... De i-ar împinge păcatul să-mi ... în horn și, sprijinit cu picioarele de prichiciu și cu nasul de funingine, tace ca peștele și tremură ca varga de frică. Dar frica-i din raiu, sărmana ! Asemene cel mijlociu, tuștiu ! iute sub un cherșin; se-nghemuiește acolo cum poate, tace ca pământul și-i tremură carnea pe dânsul de ... cu sânge, ca să facă și mai mult în ciuda caprei, ș-apoi iese și-și caută de drum. Cum a ieșit dușmanul din casă, iedul cel mic se dă iute jos din horn și încuie ușa bine. Apoi începe a se scărmăna de cap și a plânge cu amar după frățiorii săi. - Drăguții ...
... a slăbit. Răsturnată-ntr-un fotoliu Și gătită ca la bal, Doamna lui stă și citește Un roman sentimental. Uneori spre el privea Ca din slăvi și-o lasă greu, Și zbîrcind din nas murmură: "Ce figură de lacheu !..." El îi vede în oglindă Ochii mici, răutăcioși; Dar, sub nobila ei frunte, Îi găsește tot frumoși. Și în ... Suspinînd privește-n urmă Cîte fericiri s-au șters !... Lustruit prin școli străine, Tînăr, frumușel, bogat, În saloane, printre rochii, E copilul răsfățat. De gătelele din baluri Pajul sexului frumos Scrie cronici parfumate, Vînturînd eternul sos — Stilul-fard de buduaruri Plin de stele și de flori, Epitetele galante Ce dau ...
... Dimitrie Anghel - Şipotul Șipotul de Dimitrie Anghel Publicată în Făt-Frumos , 15 octombrie 1904 Cînta voios sub crengi un șipot, cînta din zori și pînă-n sară. Dar a venit un vînt de gheață, și pe cleștarul apei sale, Și-a-ntins înțurțurata ... de cale, Și-apoi s-a dus din nou în lume sunînd din vesela-i fanfară. S-a dus, și-n urma lui deodată s-a-ntins o pace-atît de-adîncă Încît, învinsă ca de spaimă, te-ai dat de șipot mai aproape, Și ...
Ion Luca Caragiale - Calul dracului (Ion Luca Caragiale)
... un crâmpei de covrig muiat într-o năstrapă cu apă rece. Când vedea drumeț, or pe jos, or călare, or cu carul, lăsa baba covrigul din gură, întindea dreapta și se milogea tânguios numai din vârful limbii: "Faceți-vă milă și pomană, măiculiță, de o biată păcătoasă fără putere!" Dacă-i da cineva ceva, zicea baba: "Bogdaproste, măiculiță! Dumnezeu drăguțul ... Ce faci, mă? - Ce să fac?... vreau să beau. - Păi, apă rece să bei dupa costiță afumată? Ia colea!... Și i-a dat din desagă un clondiraș cu rachiu de izmă. - Să-nveți de la mine, mă băiete: să nu bei apă după lucru gras, că ți s-apleacă ... de bătrâni, numai iacătă că vine o țigancă, mai bătrână ca ei, și zice să le dea cu ghiocul... Aude baba ceva și se oprește din povestit... Prichindel jos sforăia, și luna sus de trei suliți și mai bine... Baba s-apleacă pe o rână, să-l vază dacă-i învelit ... cunosc eu dumitale meșteșugul! Îi înfige o mână-n păr și cu alta l-apucă de coadă și trage ș-așa ș-așa. Băiatul sare din ...