Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU DE MULT
Rezultatele 771 - 780 din aproximativ 1381 pentru NU DE MULT.
... e un lucru frumos și bun, care ne dezvăluie, cu mult mai bine decât cărțile, viața intimă a civilizațiilor. Puțini sunt care să nu fi măsurat geometricește lungimea Praterului, de la cea din urmă casă de pe Jägerzeile până la rotondă; care, oricât de încăpățânat le-ar fi fost tactul lor muzical, să nu fi simțit fără voie piciorul lor drept bătând măsura, pe când ascultau pe Wasser-glaus, pe o frumoasă lună plină, unul din acele dulci valsuri ... că Moldova ar fi un ținut de stepă, în care soarele se trudește în zări fără sfârșit, în care verdeața slabă și pălită te întristează? Nu, Moldova cuprinde tot felul de vederi, vesele, întunecoase, câmpenești, îmbogățite de podoabele naturii. Mai are apoi un caracter nelămurit de suavă melancolie, ca parfumul unei flori delicate. Are un nu știu ce primitiv în pretenția colinelor ei, care te fac să-ți uiți viața cu necazurile-i de fiecare clipă și te adorm într-o blândă și mută admirare.Visare a sufletului, care-ți adoarme durerea sub un văl de uitare, găsești pe costișele-i singuratice, în fânațurile-i deșerte, în pădurile acelea care nu cântă decât pentru ele; din toate izvorăște parcă o cântare sublimă de păreri ...
Alecu Russo - Iașii și locuitorii lui în 1840
... aceea și alte palaturi pentru dânsul și pentru boierii lui a clădit. Iar Radu-voievod l-a împrejmuit cu zid..." Astăzi nu se mai zărește nici urmă de ziduri și alte înfrumusețări de care vorbește Cantemir, afară de ruinele impunătoare ale palatului domnilor noștri, care însă nu e vechi și a ars în 1827, în focul ce a distrus aproape în întregime târgul. Dintre biserici, vrednică de luare-aminte e Trei Ierarhi, prin îndrăzneața-i structură gotică, și prin sculpturile bizare care-i împodobesc zidurile dinafară — cu atât mai mult, cu cât asemenea monumente sunt rare la noi. Cu privire la biserica aceasta, se povestește de un fapt destul de curios: Evlavia domnilor și boierilor împodobise Trei Ierarhii mai cu osebire între toate celelalte biserici. Zidurile pe dinlăuntru erau bogat zugrăvite și aurite. Pe vremea ... neexacte. S-ar părea că cei opt cai care purtau repede pe dl La Battu prin principate, l-au împiedicat să vadă ceva, și frica de friguri, alungându-l din Iași după puține zile, l-a făcut să nu
Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu
... aici? că cititorul naiv, profan în mecanică, fără să-nțeleagă mare lucru, cască ochii mari în fața adâncimii marelui: naturalist, care știe să documenteze așa de admirabil, să dea așa de exact coloarea locală; dar, dacă se-ntâmplă să cază cartea în mâna vreunui mecanic de drum-de-fier, apoi acela are să se amuzeze foarte-mult cu balivernele documentare ale naturalistului: trei din patru părți sunt potrivite ca nuca-n perete. Această manie, ca să nu zicem chiar ghidușie, a lui Zola s-a descoperit cu vârf în La DĂ©bâcle. Se-nțelege că în La DĂ ... extremă însemnătate, de care m-am servit mult... Mi s-a imputat cu asprime că am furat acea carte: asta este adevărat...â€� De câteva zile a apărut Rome de Zola; e un enorm volum de 700 pagine; desigur, naturalistul n-a lipsit nici de asta dată să [se] documenteze cu profuziune. Dacă însă l-o fi împins care cumva păcatul să ciupească de la vreun prinț al bisericii, cum a ciupit de la prințul Bibescu, poate n-are să-i meargă tot așa
... Vasile Alecsandri - Năluca Frunză verde alunică! Mircea suie pe potică Și-ntâlnește o fetică Ce purta cofiță-n mână Cu apă de la fântână: ,,Copiliță, stăi să beu, Răcori-te-ar Dumnezeu!" ,,Ba, bădiță, ba, nu vreu, Că mă tem de dragul meu, El mi-a zis să mă feresc De străini ce-i întâlnesc, Că de apă nu le-i sete, Ci de sărutări de fete." Nu te teme, fata mea, Că el de s-a mânia Cu baltagul l-oi lovi, Cu pământ l-oi înveli. ,,Mergi în valea cu sulcină, Că-i găsi o cofă ... cu mâna mea, Descalecă și o bea, Bea-o toată dacă-i vrea, Da-ți fă cruce mai întăi Și suflă pe fața ei Să nu fie descântată De baba cea blestemată, Să nu aibă vreo nălucă, În pustiu ducă-s-ar, ducă! Mircea-n vale se ducea, Dar el cruce nu-și făcea, Peste apă nu sufla, Ci la ea năvală da. Înghițea, bietul, o dată Și-l lovea dorul de fată. Înghițea de două ori Și-l apucau reci fiori. Înghițea iar ...
... Numaidecît, tăicuță. Jupîne, aibi răbdare, Că doar n-ai fi păgîn. Mîncarea-i pentru tata, căci vezi-l cum bolește, E an acu-n păresemi de cînd se chinuiește ; Să nu-l dați jos din pat. Și mama e bătrînă și n-avem nici găteajă, Pe nenea de trei zile de cînd l-au dat la streajă... Aleșii l-au luat.â€� Dar dorobanții țepeni tot sparg și tot înjură, Și zvîntă și a pîine ... Că-s oameni stăpînești. El nu mai stă la vorbă cînd are biciu-n mînă ; Cînd leapădă opinca și calul își înfrînă, Cu el să nu glumești ! Se-mbrobodea copila ș-o îneca suspine. Era să-noate-n viscol, să meargă la vecine Să cear-un oușor, O mînă de făină, să fac-o pîinișoară, Stă dinafara ușii să vad-o pîrtioară, Să vadă vrun focșor, Cînd un argat din curte, din curtea boierească, O ... ce vine, și trebui să gătească Miresei așternut. Și rugile și lacrimi zadarnice îi fură ; Argatul nu glumește, o bate ș-o înjură, Sau cere de băut. Dar
Iancu Văcărescu - Buna vestire
... Iancu Văcărescu - Buna vestire Buna vestire de Iancu Văcărescu Îmbărbătați-vă, români! Vă îndreptați greșala, Acestor Table voi urmați și lepădați sfiala; D-întâi temeiuri, Legea aveți și-întreaga moștenire De nume, fapte de români și a Patriei iubire. Oricare om veți auzi, ce către voi vorbește Cu-al maicei voastre dulce glas răspundeți-i frățește, Prea ... a fi din fire. Iubiți mărirea de români, cinstiți acest sfânt nume, Și a-l cinsti îndatorați prin fapte mari pre lume, De neamuri câte sunt greșeli vedeți în istorie, De nedreptate vă feriți, de lene, de mândrie, Pravili temeinice clădiți, fiți Bruți spre a le ține, Ciceroni și Coriolani având, păstrați-i bine. Voi duh aveți curând să fiți ... i poarte-n veci unirea, Ostașu făr' a fi semeț, să simtă bucuria, Când a lui sânge șiruind căștigă bătălia, Plugașu nu pentru câștig, ci pentru cinstea mare, Că și-a hrănit mulți frați ai săi, verse cu drag sudoare, Iar învățatul e dator să ... nu pe jumătate; El fie tot respunzător, el aibă îngrijire De-a fi-ntre câte trele stări unire și iubire, Urâți și numele de lux,
Radu Greceanu - Începătura istoriii vieții luminatului
... cum nĂ©mții au coprinsu țara 10 Cap. X - Cum s-au rădicat domnul, de la CotrăcĂ©ni cu toată boierimea și cu toată gloata, de s-au tras în jos, ca să nu să împreune cu nĂ©mții 11 Cap. XI - Cum au mersu Haizler ghenărariul însuși de s-au împreunat cu domnul la Drăgănești 12 Cap. XII - Cum au venit domnului vĂ©ste de calga-sultan că vine în țară cu tătarii și i-au trimis boiari înainte, apoi și măriia-sa au mersu de s-au împreunat cu el 13 Cap. XIII - Cum, după ce au făcut domnul Bobotează la piscupia de la Buzău, s-au sculat de au venit în București la scaun pentru că ieșindu nĂ©mții den țară, tătarîi încă au ieșit 14 Cap. XIV - Cum au venit domnului poruncă ... îngreuiase tot mai spre rău den zi în zi mergînd, pînă ce și obșteasca datorie ș-au dat la leat 7197, luna lui octombrie 29 de zile, lăsîndu țărîi și politiii multă jale, de vrednica stăpînire cu care în zilile măriii-sale au domnit, iar cel ce toate stăpînește și de ...
Vasile Alecsandri - Vis de poet
... Vasile Alecsandri - Vis de poet Vis de poet de Vasile Alecsandri Ea era frumoasă, dulce,-ncântătoare, Ca o floare vie, căzută din soare; Lumea-namorată și de doruri plină O slăvea în taină ca pe o regină, Și pe când nici visul nu-ndrăznea, nici dorul Până lângă dânsa să-și înalțe zborul, Gingaș, cu iubire, un poet ferice Prin a lui cântare îndrăznea a ... sân fierbinte bate pentru mine, C-a ta frumusețe este al meu bine... O! atunci, iubită, sufletu-mi s-aprinde, Nobilă mândrie vine de-l cuprinde, Și simt că el numai e menit pe lume De a fi altarul scumpului tău nume! Astfel la picioare-i poetul cânta, Iar ea, vărsând lacrimi, blând îl asculta, Și-n a ... Tu luminezi calea rugăciunii mele, Și în veci pe tine cu drag te găsesc În orice îmi place, în orice iubesc, Ș-o credință sfântă de la cer îmi vine Că în altă lume m-am iubit cu tine. O! mult îmi e scumpă închinarea ta, Căci, iubind, amorul tu știi a-l cânta. Și prin armonia dulcei tale lire Vom zbura-mpreună către ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fanta-Cella
... își încondură aripile și vâslesc adânc cu picioarele lor cenușii. Și nu e dor, nu e farmec și cântec de dragoste pe care călătorul să nu-l simtă izvorând de pretutindeni din pânza ce lincăie molatic și din albia țărmurilor cu grădini de chiparoși și portocali. Și dacă năvodul atârnă greu, pescarii întind vesel de funii. Mușchii lor de aramă se umflă; mânecile trosnesc; chipurile lor, torturate de opintire, se-nviorează; iar când apar din valuri maldărele de pești, care sar și scutură din coadă, încep cu toții să cânte, în mijlocul șuietului de peste ape, cântece moștenite de la strămoșii lor. "Eviva! colț fericit al lumii, cu adieri și calde, și răcoroase. Cât vei fi bogat în pește și aurit de soare, vom pluti în copăile noastre până în matca Adriei." "Apus norocos, ce momești vietățile undelor și le arunci în ochiurile plășilor late, vânturile tale ... Miramare, ca un vis de care ne apropiam; viața, ca o veșcnicie"... "Într-o zi pluteam spre Triest. Despicam marea cu lopețile, îmi băteam joc de zborul goelandului. Și mă fierbea dorul de ...
Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale
... etc. Imitația aceasta a literaturii străine este, pe partea literară, ceea ce este introducerea formelor noi pe partea politică. Dar, cum am spus de atâtea ori, literatura nu se importă, ca formele politice. Scriitorii noștri n-au transplantat literatura străină (lucru, dealtfel, imposibil și inconceptibil), ci numai s-au inspirat de la ea, au luat-o ca model, unii mai servil, alții mai liber. Gradul de servilitate ori de libertate a atârnat de talentul scriitorului și de gradul participării lui la sufletul specific național. Acest din urmă fapt, antidotul imitației servile, a atârnat mult de familiarizarea scriitorului cu literatura populară națională și de extracția socială a scriitorului, de clasa socială din care făcea el parte, căci, dacă era dintr-o clasă mai de jos, acest lucru putea suplini într-o măsură oarecare lipsa de familiarizare cu literatura populară. Cu alte cuvinte, scriitorul care a avut un organism sufletesc destul de robust (ca talent și ca originalitate națională) ca să-și asimileze modelele străine, să și le transforme în substanță proprie, a dat operă ... făcut pe moldoveni să cultive cu predilecție proza, și anume genul epic (dezgroparea trecutului trebuia să fie atunci la ordinea zilei!) și, în versuri, mai ...
Ion Luca Caragiale - Prea sărac
... râzând, mi-a zis: „Te lauzi! S-o văz, n-o crez... Ești prea sărac!â€� Adesea o revoltă-mi vine Că nu sunt nici turc, nici turlac1, Aș vrea să stric, să sparg la geamuri, Dar mă opresc... Sunt prea sărac. Nu! Orșice să fac, văz bine Că pentru mine-i tot un drac! În mediul social de astăzi Sunt prea pârlit, sunt prea sărac. Oriîncotro d-acu m-oi duce, Nu pot cu soarta să mă-mpac; Mi-e veșinică dușmană — veșinic Îmi spune: „Piei! Ești prea sărac!â€� Sărac! Da! Nu e loc în lume Pentru-un sărac! dar... ce să fac? Să mor!... Dar un revolver costă... Chiar pentru moarte, prea sărac... Dar mor în ... între dinți în silă: „După ce-i greu... e și sărac!â€� Am renviat apoi, și iarăși Ca mai-nainte strofe fac... 1 Amețit de băutură, cherchelit; zăpăcit, năuc. Un critic fără milă-mi spune: „Ai început iar prea sărac!â€� Și nu știu cum să aflu-acuma L-aceste strofe un capac... Aș vrea o inspirațiune, Nu pot sfârși... sunt prea sărac! Alerg atunce pentru rimă La Dicționarul lui Cihac... Vai! Nici acolo nu se află, Și bietul Cihac e sărac! ...