Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU PREA
Rezultatele 801 - 810 din aproximativ 912 pentru NU PREA.
Grigore Alexandrescu - Atelajul eterogen
... Îl înhamă la jug C-o vită de măgar Și cu un bou de plug. Boul fiind sacat, La un picior rănit, Măgarul nenvățat Și prea rău nărăvit, Stăpînul lor, din car, Striga, plesnea-n zadar; Calul se asvîrlea, Dar boul îl oprea, Măgarul îl lovea, Și carul nu mergea. „Prea rău i-ai potrivit“, Zice un trecător. „Ești foarte amăgit, Domnule privitor — Răspunse omul — eu Lumea am vizitat ...
Ștefan Octavian Iosif - Eroică hotărâre
... am chefuit și-am petrecut, Ca niște vechi și buni tovarăși. Dar între dînșii s-a iscat O mică ceartă — literară, Și nu știu cum s-a întîmplat Că se făcură foc și pară. De altfel, e un obicei Al lor, de cîte ori se-mbată ... mei Mai îndîrjiți ca niciodată. Eu știu să beau și să petrec Și cred că-i cea mai bună artă ; Aștept, și ceasurile trec... Ei nu mai contenesc din ceartă. Deci, chipurile, să-i împac M-amestec nechemat în sfadă, Dar pîn' să prind de veste, zac Întins pe trotuar în ...
Antim Ivireanul - Învățătură asupra pocăinții
... ptei lui răsplătire preface urgiia lui spre ertăciune, îl face blând, ertătoriu, îndelung răbdătoriu, milostiv, iubitoriu asupra celui păcătos, carele atâta l-au necinstit și nu l-au băgat în seamă. Și, pentru ca să nu socotiț, feții miei, cum că acĂ©stia sunt aflări ale mĂ©le, ascultați o pildă. La a treia carte a împăraților ... pocăință ce au arătat să fie slăbit dumnezeiasca urgie și să îndĂ©mne pre Dumnezeu să facă acĂ©ia ce vrea păcătosul acela Ahaav și nu acĂ©ia ce cerca dumnezeiasca dreptate? Adevărat, așa iaste. Pocăința au întors urgiia lui, pocăința au oprit mâniia lui, pocăința i-au zmult din mâinile ... aduce zice răutate în zilele lui. Însă, pentru ca să poată pocăința să săvârșească acĂ©ste lucruri preaslăvite, să cuvine să fie pocăința adevărată, iar nu mincinoasă; pocăință curată, iar nu vicleană, pocăință a inimii, iar nu a gurii, că precum iaste aur adevărat și aur mincinos, așa iaste și pocăință adevărată și pocăință mincinoasă. Mulț socotesc, pentru căci zic ... Doamne iartă mie, păcătosul, cum că adevărat, să pocăesc și nu știu ticăloșii, că pocăința ...
Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice
... încredinț at că e scris de Ruscalla. Noi, românii, îi suntem mult datori și s-ar cuveni să-l recunoaștem de cetățean român, fiind el nu numai unul din cei mai fierbinți patrioți ai Italiei, dar și unul din cei mai devotați patrioți ai României. După o lungă și interesantă conversație ... toate ministerele. Găsii pe Exelența Sa într-un mic cabinet, dinaintea unui birou încărcat de hârtii, expediind ordine și telegrame în toate unghiurile Italiei. Cine nu cunoaște astăzi numele acestui om mare, acestui ministru care prin talentele sale de administrator, prin tactul său politic, prin energia sa înțeleaptă, prin cunoștințele sale ... începutul unei ere noi în sistemul politic al Europei. Ele vor pregăti prin triumful lor unirea tuturor italienilor într-un singur corp, căci astăzi nimeni nu se poate împotrivi ca faptul minunat ce s-a realizat la poalele Carpaților să se realizeze și la poalele Alpilor. „Cu un ... la care răspunsei cu franchețe fără a exalta calitățile și fără a ascunde defectele noastre, căci mi se părea că vorbesc nu cu un străin, ci cu un compatriot. Apoi rugai pe dl ministru să grăbească trimiterea unui consul sard în Principate și să binevoiască a ...
Antim Ivireanul - Postfața Evangheliei greco-române, tipărită la București, în anul 1693
... Însă dându-mă pre mine cu credință curată și cu nădĂ©jde cătră dulcele Hristos carele zice, la Mathei 21: De veți avea credință și nu vă veți îndoi, veți zice muntelui acestuia, ridică-te și te aruncă în mare, să va face, și toate oare câte veți cĂ©re, crezând ... a pravoslavnicului creștin și mare cuviințatului domn și oblăduitoriu, a toată vestitei și blagocistivii Ungrovlahiii, Ioan Costandin Băsărabă voevoda, iar tipărită de mine, prea micul în eromonahi, Anthim de la Iviriia. Rogu-vă dară, îndreptarea greșalelor, neștiinții și a nesocotĂ©lii mĂ©le cu blândă și frățască ...
Cincinat Pavelescu - Tinerețea mea
... Tinereţea mea Tinerețea mea de Cincinat Pavelescu Tinerețea mea acum Parcă este o ruină, Abătută de la drum Pe o creastă de colină. Sub ferestre nu mai cântă Rândunicile zglobii... Prin grădină se frământă Vântul serii-n bălării. Și când țipă cucuvaia Mi se pare, tremurând, Că e glasul tinereții Veștejite ...
Mihail Kogălniceanu - Dorințele partidei naționale în Moldova
... a agenților și a pamfletarilor săi, sunt aristocrați. Un asemene nume în dreptul său înțeles, ei îl primesc cu bucurie, căci aristocrație nu însemnează alta decât guvernul celor buni , și acesta nu poate să fie guvernul Măriei Sale domnului Mihail Sturdza v. v. Acești aristocrați, adică partida națională , clevetiți și prigoniți, opriți pe la moșii, fugăriți de ... și fără care nu poate să fie în țară nici pace, nici propășire. Prin o asemene solanelă declarație , făcută cu vrednicie și cu unanimitate, moldovenii nu sunt rebeli, nu se pun în luptă cu nimeni. Ei sunt prea slabi spre a lovi driturile altora; dar cer ca și driturile lor să fie respectate, dacă este ca dreptatea , iar nu puterea să prezideze la soarta lor. Înainte dar de toate, moldovenii protestă despre nestrămutata lor hotărâre de a nu lovi driturile cuiva; însă vroiesc asemene ca și alții să nu le jignească dreptățile ce le au înființate și închizășluite de sute de ani, pe care strămoșii noștri pururea și cu crude jertfe au știut a ... ...
George Coșbuc - Dragoste învrăjbită
... flori cămașă, soare de frumoasă Și s-a dus în pragul tindei, ca să coasă. Dup-un ceas de vreme, mamă-sa venind Nu știu ce să-i spuie, s-a crucit privind Cusătura fetei: Nu vezi că se pierde? Unde-ar fi cu galben, ai cusut cu verde; Crucile pe umăr nu le-ai dus în șir. Numără, Simino, numără pe fir; Trei le treci și două le desparți deoparte, Ca să iasă forma scrisă ca la ... s-a izbit în sus, Și simțea că-i arde capul tot, ca focul, Și de-amar năvalnic n-o mai ține locul. Prea sunt eu nebună! Și pe când zicea S-a nălțat cu totul, hotărât avea Gândul să se ducă liniștit în casă. Dar simțea ... La Lisandru-acasă. Ce e de-ar pleca? L-ar găsi prin curte, l-ar găsi la cină, L-ar ruga, spunându-i că el nu-i de vină Și plângând i-ar zice: Nu fi supărat, Bate-mă, Lisandre, că nu faci păcat! El e bun ca lumea, el le iartă toate, El ...
... din cer, cu aripi nevăzute, Copilul morții — somnul — tainic vine, Pe ochii-nchiși, ușor să te sărute... Tu, dragul meu, dacă te simți prea singur Și n-ai pe nime-n camera săracă Decât un nou dușman și oaspe: foamea... Închide ochii! Foamea o să-ți treacă, Și fără ... acuma simt singurătatea rece Și tot pustiul nopților târzii. Te chem să-mi vindeci sufletul, o clipă, — Dar în zadar te chem, — că nu mai vii! O, vino iar... și să-mi aduci cu tine Iubitul chip de care sunt departe! Atâta am, în lumea asta mare, Și răutatea ...
George Topîrceanu - A. Mirea: Caleidoscop
... Ușor, întoarce capul indignată Madama care cântă la pian. Alături o cucoană se frământă, A enervat-o liniștea ciudată Din lumea ,,celor care nu cuvântă"... Sonet teatral Te urmăresc cu ochii toți bărbații. O ploaie de priviri sentimentale S-abat asupra frumuseții tale Și toate-i fac erotice ovații ... trei semnale. Mă-întorc, frumoasa mea necunoscută, Și ochii mei din umbră te salută De câte ori se-ntunecă lumina. Dar ochii tăi n-au prea băgat de samă Că-n pieptul meu se-ncepe-o nouă dramă, Cînd a căzut definitiv cortina. Un romantic De două ceasuri tremurând ... inima-i se strânge ca-ntr-un clește, Pe când vardistul trece și-i șoptește C-un zâmbet straniu: — Circulați, vă rog!... Sahara Eu nu mă duc la cinematograf. În suflet port o lume minunată, — Tablouri vechi, pe care niciodată Nu le pătează muștele de praf... Veneția, Bosforul, Niagara, Brazilia, Eghipet, Dardanele, Fiorduri, munți, priveliști din Sahara Ies rând pe rând din noaptea minții mele. Sahara ... dar cine să-l împuște? Din cer coboară voluptoasa lene. La capul meu, c-un eventai de pene, Un sclav buzat mă apără de muște. ...
Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui țânțar
... reglementat de mama natură, care ne îndatorește să iubim la timp, înmulțindu-ne, și să murim la timp, reînviind iarăși în noi reproduceri nenumărate. Noi nu simțim chinurile sufletești ale mustrării de cuget, ale invidiei, ale nesațului de avuții și onoruri; noi nu ne îngrijim că oare unde vom găsi hraÂna de toate zilele; aripile ne duc unde ne duce apetitul, în palaÂtul regesc sau în ... lăsători, nebăgând în seamă să-și hrănească corpul, ci flămânzi duc viața numai cu oftări și dorințe efemere. Pe de altă parte, fiind poet, tu nu ești demn de-a te numi privilegiat sugător de sânge, și vocațiunea ta nu corespunde genealogiei noastre isÂtorice, căci strămoșii tăi și-au împlinit datoriile lor cu glorie, sugând nobilul sânge al celor mai onorați cetățeni ai țării ... văzutul pe cele mai mici creații ale naturii. Cu cât animalul e mai voluminos, cu atât e vederea lui mai mărginită. Noi vedem aceea ce nu vede nici pasărea, și pasărea vede aceea ce nu poate vedea nici omul. Uită-te pe luciul apei sub umbra unei rădăcini putrede, cum se deosebește o pată mohorâtă ce se mișcă, acolo sunt ...