Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU PREA
Rezultatele 811 - 820 din aproximativ 912 pentru NU PREA.
Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui țânțar
... reglementat de mama natură, care ne îndatorește să iubim la timp, înmulțindu-ne, și să murim la timp, reînviind iarăși în noi reproduceri nenumărate. Noi nu simțim chinurile sufletești ale mustrării de cuget, ale invidiei, ale nesațului de avuții și onoruri; noi nu ne îngrijim că oare unde vom găsi hraÂna de toate zilele; aripile ne duc unde ne duce apetitul, în palaÂtul regesc sau în ... lăsători, nebăgând în seamă să-și hrănească corpul, ci flămânzi duc viața numai cu oftări și dorințe efemere. Pe de altă parte, fiind poet, tu nu ești demn de-a te numi privilegiat sugător de sânge, și vocațiunea ta nu corespunde genealogiei noastre isÂtorice, căci strămoșii tăi și-au împlinit datoriile lor cu glorie, sugând nobilul sânge al celor mai onorați cetățeni ai țării ... văzutul pe cele mai mici creații ale naturii. Cu cât animalul e mai voluminos, cu atât e vederea lui mai mărginită. Noi vedem aceea ce nu vede nici pasărea, și pasărea vede aceea ce nu poate vedea nici omul. Uită-te pe luciul apei sub umbra unei rădăcini putrede, cum se deosebește o pată mohorâtă ce se mișcă, acolo sunt ...
Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni...
... ruga și el, a tras cu urechea și a-nțeles, auzindu-i, că cu așa prilej de-mbogățire trimis de sfânta, nu se mai întâlnește multă vreme. S-a apropiat binișor fără să sufle de cei doi cerșetori, și cu câte o mână le-a ... clipă aiuriți, dar, după ce și-au venit în fire, au crezut fiecare că tovarășul celălalt îi smulsese pălăria; și unul după altul: „Măi, nu face jucării proaste! dă-mi înapoi pălăria!" Ba: „Hoțule, tâlharule!" Au început amândoi să zbiere și să-și tragă-n cap cu toiegele; să ... foc și a binecuvântat pe sfânta făcătoare de minuni pentru darul frumos și bucuria ce-i trimisese. Fiind însă un om de omenie, nu a voit să-i stea greu pe suflet blestemele orbilor, și astfel numaidecât s-a dus la arhiepiscopul cardinal de Florența ... a primit darul ce i-l adusese gentilomul de omenie și l-a dezlegat de orice blestem, deoarece era vădit lucru că nu fusese la mijloc decât o minune a preasfintei; și pentru întărirea credinței tutulor în puterea icoanei făcătoare de minuni a poruncit ...
Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul
... mormânt. Cât de frumoasă-ai face, o, Nil, această vale, Când civilizațiunea aici și-ar face cale, Când oamenii-ar fi liberi, când jugu-apăsător Nu ar sorbi și viața, și fructu muncii lor! Aceste unde-eterne cât sânge nu sorbiră, O, martor al durerii acelor ce pieriră, Ca să păstreze lanțul ce de atâția ani Le dete moștenire un crud zeu la tirani? Dar ... a pierit. Dispare-o națiune ca orice viețuiește. Tot are-un timp, tot naște, produce,-mbătrânește, Și apoi vine moarte, și totul e pierdut! Tot? Nu! Nimic nu moare, odată am născut, Deci mai putem a naște: am fost, putem fi încă. Om laș, îmi spune mie, p-a vieții ... ați voi deșertul părând, când luna plină Revarsă valuri d-aur în umbra serii lină? Colo se-ntinde valea lui Biban el Maluk. Flori, arbori nu răsare și toate se usuc. Ea este încadrată de stânci cu crești bizare Și munți cu scorbori triste în plină dărâmare. Pe vale și pe ... pe mormântu-i destinul ne-mblânzit! Alți popoli, vai! urmară acelor mari popoare De uriași! Șiroaie de barbari trecătoare, Ce pier pe toată ziua și nu produc nimic. Ei ...
Constantin Stamati - Măgarul împodobit
... de vină, Dacă oamenii cu parul au început să-l stâlcească? Deodată însă măgarul socotea că este șagă, Văzând însă mai târziu că șaga era prea groasă, Au fugit rușinat acasă, Și atunci au început să înțeleagă Că toți măgarii în lume sunt sade numai măgari, Fie cât de podobiți Și ... Și aibă măcar protectori pe toți boierii cei mari. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Măgarii, ca și ciocoii, întocmai se bizuiesc, Când se știu proteguiți, Și de înțelepte sfaturi nicidecum nu se sfiesc, Pân-când nu
Ivan Andreievici Krâlov - Măgarul împodobit
... de vină, Dacă oamenii cu parul au început să-l stâlcească? Deodată însă măgarul socotea că este șagă, Văzând însă mai târziu că șaga era prea groasă, Au fugit rușinat acasă, Și atunci au început să înțeleagă Că toți măgarii în lume sunt sade numai măgari, Fie cât de podobiți Și ... Și aibă măcar protectori pe toți boierii cei mari. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Măgarii, ca și ciocoii, întocmai se bizuiesc, Când se știu proteguiți, Și de înțelepte sfaturi nicidecum nu se sfiesc, Pân-când nu
Petre Ispirescu - Hoțu împărat
... aromeze oarecum. Hoțul își așternuse ipângeaua. Deodată hoțul auzi miercăitul unui iepure, ca și când îl apucase ogarul. Se sculă, se uită prin prejur, și nu vede nimic. Soțul său, fiul împăratului, adormise, și-i da niște sforăieli de părea că mână porcii. Se culcă iarăși. Nu șezu mult, și tocmai când era să-l fure și pe el somnul, auzi încă o dată același miercăit și cu totul p-aproape. Odată ... și o ascunde într-o scorbură de copaci și iarăși se culcă. Acestea le făcu el mai iute decât ai gândi. Hoțul, daca văzu că nu este nimic în crâng, dete tutulor răilor și iepure și tot, și se întoarse să se odihnească. Când, ia ipângeaua de unde nu e. Se uită prin prejur, și nici o frunzuliță măcar nu se mișca. Fiul împăratului horcăia de socoteai că o să deștepte și pe morți. Bietul hoț rămase ca lovit de trăsnet. Simți că alt n ... Cere-mi oricât vei voi și-ți voi da, pentru această facere de bine. - Bani au și țiganii, îi răspunse fiul de împărat, dară cinste nu. Să nu ...
... cum fură, armați cu lănci și săbii, S-apropie de țărmuri pe negrele corăbii. Când peste lumea toată domnea a nopții slavă Ei prea cu molcomișul și fără de gâlceavă Intrară în cetate... oricare repezi Și începur-în toții a da și a snopi. Tăiau ... chiote, blesteme din inimă, rărunchi. Prin porțile cetății curgeau pân-în genunchi Șiroaiele de sânge... pe pruncii cei de țâță Îi aruncau în flăcări, să nu rămâie viță Și urmă de Troada... Și dând în visterie Grămezile de aur răpeau cu lăcomie. Trei zile pustiiră cetatea și olatul Împlând cu jale ... cetății mândre foc De răsărea din ziduri o mare de jeratec Roșind bolta întreagă și crugul singuratec. Ard turnurile-n vânturi  de vaietele mumii Nu
Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic și merele de aur
... și tocmai tu, un mucos ca tine, o să izbutească? N-auzi tu ce prăpăstii spun frații tăi? Aici trebuie să fie ceva vrăji. - Eu nu mă încumet, zise Prâslea, a prinde pe hoți, ci zic că o încercare de voi face și eu, nu poate să-ți aducă nici un rău. Împăratul se înduplecă și mai lăsă pomul netăiat încă un an. Sosi primăvara: pomul înflori mai frumos și ... tu ai să te întorci rușinat ca și frații tăi cei mai mari. - Pentru mine n-are să fie așa mare rușine, zise el; fiindcă nu numai că sunt mai mic, dară nici nu mă leg ca să prinz pe tâlhari, ci numai o cercare să fac. Cum veni seara, se duse, își luă cărți de cetit, două țepușe ... său. Niciodată n-a simțit împăratul mai mare bucurie decât când a văzut la masa sa merele de aur din care nu gustase niciodată. - Acum, zise Prâslea, să căutăm și pe hoț. Dară împăratul, mulțumit că pipăise merele cele aurite, nu mai voia să știe de hoți. Fiul său însă nu
Dimitrie Anghel - Melancolie (Anghel)
... ntr-o săhăstrie În care-ar fi murit viața învinsă de melancolie. Din trandafiri, ici-colo, pică petale albe, diafane. Ș-un glas de greier nu s-aude macar să-nalțe imnul vieții, Să rupă liniștea țăsută în jurul celor ce-au să moară; Își face cuib uitarea tristă și pacea ... natură, somn bun; cîntărilor vieții Azi prețuiesc tăcerea morții - veni-va altul poate-odată Ca prin povești să te trezească spuindu-ți vorba fermecată, Eu prea sunt trist...Pe cerul palid s-aprind iar zorii dimineții. Și-n mintea mea ca într-un templu în care-au plîns dureri profane, Se ...
Dimitrie Bolintineanu - Timpul
... june, Să te-mbeți de răsfățări, Vin' pe tinere cunune De adună desfătări! Vin' cu roze de-mpletește Anii tăi ce fugători, Pân' ce timpul nu cosește Ale vieții tale flori! Să n-amâi plăcerea dulce! Timpul este-amăgitor Ce răpește nu mai duce Fragedului muritor. Astăzi toate pentru tine Jos în lume strălucesc, Și plăcerile divine Cu-a ta viață se-mpletesc. Mâine se ... trece, vin' mai tare! Toate câte-n viață plac Trec cum trece-o sărutare; Toate lacrime se fac. Vin-acum la fericire! Mâine fi-va prea târziu, Vino până ai simțire, Până sufletul ți-e viu!" Spre barca ce fuge pe fluviu la vale Străinul îndreaptă cătările sale, Ce râură dor ...
Ion Heliade Rădulescu - Foile și cărbunele
... lulea Unui sătean care se ducea acasă Sau să-și facă focul, să-și cate de masă, Sau cine mai știe ce treabă avea. Aci prea aproape, după drum, nevoi Erau niște foi, Al căror stăpân Era un jupân Meșter spoitor, Care spre repaos capu-și rezemase Chiar pe lemnărie, și ... mai bărbăție! Ce nume ți-ai face chiar în istorie! Gazetele toate tare-ar bucina! " Foile ca naiba astfel îi vorbea, Și bietul cărbune ce nu se gândea? Licurea acuma mereu de trufie Și de bucurie; N-apucă să zică fatalul său da , Și-ncepu să sară sub iutea suflare, Ce ... și ele Cu lemn și cu piele, Devenind cenușă fără de suflare. Iată-vă exemplu, și dați ascultare Voi, care suflați certele civili, Foi să nu mai fiți. Și voi, june inimi, organe docile, Care drept cărbune la suflări serviți, După scelerați Nu