Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA ȘI CUM
Rezultatele 821 - 830 din aproximativ 1929 pentru CA ȘI CUM.
Mihai Eminescu - A frumseții tale forme...
... Mihai Eminescu - A frumseţii tale forme... A frumseții tale forme... de Mihai Eminescu A frumseții tale forme ca un sculptor când le pipăi Toată viața mea trecută, toată ființa mea o clipă-i, Am uitat de toate, toate, și nimic nu-mi vine-n minte; Decât sufletu-mi s-amestec cu suflarea ta fierbinte; Gura ta ca focul arde, arde roșia ta față, Răsuflarea ta e-n stare chiar la morți să dea viață, Mâna ta, dulcea ta mână, ce o simți ... a cărei tremur, a cărei bătăi ascult; Tu întreagă, când, răpită de al tău adânc amor, Te-alipești de pieptu-mi, scumpă, ca copii de mama lor, Cu-acea mândră, agățată și sălbatecă strânsoare Când ca iedera tu tremuri ce stejaru-l înconjoară... Tu nu vezi? Nu-ți aflu nume, un cuvânt în lumea-ntreagă Să-ți pot spune înc-o ... ești de dragă, Cât de dragă-mi ești... Nu întreba ce îmi mai bate O! viața mea trecută parc-a fost o ciuntitură! Și ce dulce dezlegare azi mi-a dat frumoasa-ți gură, Când te mlădii, când te bucuri și
Mihai Eminescu - În căutarea Șeherazadei
... codrii lui, prin șesurile crețe, De-a vântului suflare-mbălsămată, Din munții-n nori și prin pustii mărețe, Urbile-antice strălucind s-arată Și albe par și mitice  cu basme Urieșești e țara presărată. Și norii spânzură pe cer, fantasme De foc și aur ce-n oștiri se-nșiră, Codrii se plâng și marea doarme-n spasme. Ajung la țărm  se-ndoaie ca o liră Cu valuri înstrunită-n lunge rânduri, Un mic liman, ce raze blând respiră. Corabiei apusene grea de gânduri Sinistre  eu pe valuri ... de mătase. Pe acel pat, un tron cusut cu stele, Stă înșirând mărgăritare-n poale Regina cea-nțeleaptă.  Dintre ele Picioare de zăpadă, mici și goale, Ea-ntinde surâzând ca-n vis pe-un scaun De vișinie catifea și moale. Dureri și ani, și toate îmi disdaun Aceste vise-aievea la vedere: Mă mir cum în Olimp se mir-un faun. Frumoasă e în visu-i de plăcere, Cu fața albă ea lumină sala Și ochii ei izvoară de mistere, Mari și adânci tăiați-s ca migdala Și
Ion Luca Caragiale - Națiunea română
... ceva. Depeșile însă și corespondențele curgeau ca din izvor, așa că încet-încet, afară de un prim articol declamator, gazeta nu mai conținea decât știri și iar știri, cari de cari mai amănunțite și mai senzaționale. De unde aveam atâtea? Le traduceam din gazete străine și le localizam. Luam dintr-o gazetă de la Viena o corespondență lungă de război, în care se vorbea de lucruri petrecute la Poradin, la Rusciuc ... că fără un congres european harta Peninsulei Balcanice nu se putea modifica - ce noimă va mai putea avea o gazetă care trăiește exclusiv cu corespondențe și telegrame de pe teatrul războiului? Așa mă gândeam eu; însă tovarășul meu, și mai optimist și mai prevăzător, socotea mai bine. - Dacă războiul se termină, cum e lucru aproape sigur, în favoarea armatelor creștine, nu se poate închipui ce eră de mișcare publică se va deschide în România independentă, după două ... omoară! L-am văzut pe Dame galben ca un mort; nu știu cum m-o fi văzut el pe mine. N-am așteptat altă deslușire și
Ion Luca Caragiale - Orientale. Două documente
... primului parlament otoman. Oricât ne-am îndoi de exactitatea lor, în toate amănuntele, credem interesant a reproduce aici două din acele curioase documente, și, daca semnăm mai jos cu numele nostru, asta o facem, binențeles, numai ca simplu colecționar, iar nu ca autor. I - MESAJUL DE ÎNCHIDERE A CAMERELOR OTOMANE Domnilor senatori, Domnilor deputați, Pentru întâia oară a tunat și v-a adunat laolaltă aici, ca să faceți giumbușuri parlamentare. Trebuie să mărturisim, daca voim a fi drepți, că ideea asta a trecut mai întâi prin capul ... ncetau a vorbi gazetele toate mai mult ca de Mahomet — ba că e isteț om de stat, ba că e bătut la cap ca berbecul la coadă, ba că e geniu și câte toate secături — începu să-și ia nasul la purtare: prinsese muhalibiul coaje. Să las că de câte ori îl chemam să mă frece, ca de obicei, pe tălpi, îmi trimitea vorbă că n-are vreme, că e ocupat cu trebile statului; să las că l-am prins de câteva ... senatorii ...
Ștefan Octavian Iosif - Pasteluri (Iosif)
... Pasteluri (Iosif) Pasteluri de Ștefan Octavian Iosif Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII I E secetă, și de căldură Pe cîmp porumbul se usucă, Mor vitele în bătătură, Și norii vin... ca să se ducă... Prin sat aleargă paparude, Țăranca apă le azvîrle : Își scutur pletele lor ude Și-s goale ca niște șopîrle... Țăranii-n cîrciumă s-adună ; Pe cîmp abia se mișc-o turmă, Tînguitor talanga sună — Ciobanul a rămas în urmă ... nalță, Dus de vînt, jucînd în lună... Vine-un călăreț în goană, Sar lătrînd în drum dulăii, Rîd suratele gătite, Mînă-n mînă cu flăcăii ; Și mi-e drag să merg cu dînșii, Să-i privesc și să-i ascult : Lume veselă ca astăzi N-am mai pomenit de mult ! La ovrei, în colț, e cîntec : Joacă un băiat c-o fată, Țupăind, bătînd din palme, Căci a ... pe cîmpie... Pe drum pustiu, un car cu boi Se leagănă încet, departe... Cresc nori de pulbere-napoi. În car, îngînă cărăușul Un cîntec vechi și trist nespus, Ca o poveste-ntunecată A veacurilor ce-au apus... Și
Dimitrie Anghel - La fîntîna Medicișilor
... pe umeri ; și apoi, cînd săturat de atîtea jocuri bizare, mătură nemărginirea, lăsîndu-ne ochii triști și nemîngăiați, după atîtea frumoase vedenii. Dacă ai fantazie și ești și tu artist, nu te așeza nicăirea și nu prinde rădăcină, nu căuta să revezi locurile unde ai trăit, ci lasă-ți gîndul să umble slobod ca vîntul, clădește-ți cu el palate, cu el umple-ți golul nemărginit din suflet, creează imagini și desfată-te cu ele, alcătuiește-ți închipuiri, și nu iubi nimic statornic, căci statornic nimic nu e pe lume. Cu gîndul umple vasta grădină goală, unde aștepți lîngă fîntîna Medicișilor să vie o ... ei sonoră pentru ritmul cântării de mai tîrziu, și nu mai căuta printre copacii negri... Privește la porumbeii albi, paznicii aceștia înaripați ai frumoasei gradine, cum se lasă unul cîte unul pe picioarele lor roze, și cu fața întoarsă spre înamoratul grup de piatră, se scaldă înclinîndu-și grațios capul în fața amorului. Înclină-te și tu și uită ora care a sunat și lasă-te întîmplărilor. Uită întristătorul basm al lui Poliphem și
Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone
... orașul provincial O*** sub direcția unui actor bătrân din capitală, care se numea Burakov — tatăl primadonei Dunea. În timpul acela edificiul teatrului orășenesc arse și repreÂzentațiile se dădeau într-o casă privată, din care cauză trupa de opere italiene plecase din oraș, și teatrul era ocupat în intervale de actori ambulanți de operete, drame și vodeviluri. Rușii sunt pasionați pentru teatru, și măcar că trupa se alcătuia din artiști nedemni ce jucau fără diferență tot felul de roluri dramatice și lirice, totuși teatrul era totdeauna bucșit de public, adunânÂdu-se numai pentru a privi jocul Dunei Burakova, al cărei talent mai înainte ... unul din vodevilurile mele. Deci în ziua aceea la repetiția geneÂrală a lui Hamlet, în interesul meu am intrat în dosul culisei, și ceea ce văzui și auzii la acea repetiție îmi produse o așa plăcere, cum nu am avut nici la o reprezentație bufă a teatrului din PaÂris. Căci mersul piesei era întrerupt în pasajele cele mai patetice ... munte se afla o pereche de pantaloni și o căciulă floÂcoasă cerchezească. Pretutindeni prin unghere se vedeau arunÂcate oale cu boieli, scaune stricate
Ion Luca Caragiale - Inovațiune
... v'a crescut între umeri; Văzând pericolul la care s'ar expune societatea română prin lipsa eventuală a acestei foi, căci, cum am zis, zeama de lămâie fiind pe sfârșite, Moftangiria voastră e amenințată de pieire, M-am gândit să vă viu în ajutor, și nici una nici două, fiindcă în acest fin de siĂ©cle toate sunt artificiale, m'am socotit să vă îndemn ca de azi înainte să stoarceți lămâi artificiale, adică să luați dela băcănie ce lipsește la academie, să întrebuințați dar sare de lămâie. Cu acest chip ... are să fie ? Ce ? e destul să te faci că strănuți ca să și miroasă ? - Ei bine, amicii mei, nimic mai adevărat ! nimic mai natural ca moftul artificial ! Uitați-vă, de pildă, la guvernul român. Credeți că e guvern natural ?... al națiunii ?... din națiune ?... Ferească Dumnezeu. E un guvern artificial ! ! Întrebați ... aceasta; ea vă va da următoarele probe: Să luăm pe d. P. P. Carp. Ce credeți, că e natural ? De loc... Dacă ar fi om ca toți oamenii, natural, nu s'ar uita printr'un ochiu ca să vază mai prost decât cu doi... n'ar avea monoclu; prin urmare iată un moftangiu artificial. Luați-i monoclul, va rămâne om
... spânzur eu cu câini cu tot! Curând, flăcăi! E plin paharul! Auzi ce-mi scrie-acum tâlharul Dar cine crede el c-ar fi Maghiarul? Și regele râzând s-opri Și-aceste vorbe le citi: Mărite crai! Îți spui prin carte, Că vecinic dinspre-a noastră parte Vrem binele! Suntem cei foști Și mai departe Și-acum tu uiți că ne cunoști Și-alergi în strângere de oști! Eu sunt mai slab. Zic eu de mine. V-am dat hăraci, că se cuvine, Pe plac eu multe v ... să te-oprești? Căci iată, colo la strâmtoare, S-aude-un corn de vânătoare Și multe-apoi, chiuituri Răsunătoare. Se umple codru-ntreg de guri Și ies românii din păduri. Jucându-și coiful alb pe creste Ei vin, și nu le prinzi de veste, Năvalnic cad și iuți răsar Ca din poveste. Ei intră-n desetul maghiar Și unde-ajung, îl lasă rar. O, bieți maghiari, striviți în vale! Ce mândri-ați mai venit pe cale, Atâtea sute de arcași Turnați în zale ... acești ostași În țara largă de trei pași! Și, fala lor uitând-o toată Mureau zdrobiți, și ...
... toata inima: Vreau, cum nu, să trăiți, domnule sublocotenent... Ce voios era soldatul acesta. Numai să-l fi privit, în marșuri, mergând voinicește, totdeauna zâmbind, și-ți trecea orice osteneală. Rar soldat și prieten credincios ca Stan Petre!... Acum câteva zile, intrând dimineața în companie, îi ieși cornistul înainte; cu glasul încet de lacrimi, îi spuse că peste noapte dusese pe ... puteau cunoaște. Ieri, la raportul companiei, caporalul de serviciu îi raportase că soldatul Stan Petre murise... Iar maiorul, om bun, dar cu toane, nu îngăduise ca la înmormântare să sune un alt cornist. Înțelegând că nu va putea adormi, chinuit de gânduri și amintiri, ofițerul se îmbrăcă și, cu toate că nu era nevoie, plecă din nou la cazarmă. A doua zi începuse să ningă. Plutonul de paradă venise și se înșirase în ograda spitalului, în fața odăii întunecoase ca o hrubă de beci. Un caporal și câțiva soldați intrară înăuntru. Ofițerul făcu semn cornistului să se ducă și el, apoi înaintă singur, intră pe ușa îngustă, coborî câteva scări și rămase lângă perete. În mijlocul cămăruței de piatră, pe o masă, Stan Petre părea că doarme ușor, gata să tresară la cel dintâi sunet al ...
Ion Luca Caragiale - Procedee electorale
... adresată tutulor președinților de comitete electorale din județe de către d. C. A. Rosetti. Ne grăbim a-l da la lumină ca o nouă și o strălucită dovadă de chipul cum înțeleg radicalii noștri libertatea în alegeri. D-lui președinte al comitetului electoral de... București, 23 Aprilie 1879 Domnule Președinte, Comitetul electoral al partidei naționale-liberale ... la el ca la un fiu al său; vrea încă să-l lase moștenitor. Junele se zice că a comis mai multe abuzuri, și acum după mai multe denunțări, este amenințat a-și pierde postul și a fi dat în judecată. Dacă nepotului i s'ar pune cuțitul la os dela înaltele locuri, unchiul de sigur s'ar înmuia ... conservator; are un cumnat, păcătos nu e vorbă, dar cine nu-i păcătos în lume ! a scăpat de cinci luni din temniță, unde și-a făcut osânda pentru delapidare de bani publici; însă este foarte capabil, și a servit mult principiile liberale. Acum n'are bietul om nici o ocupație, și-ar vrea să capete o subprefectură, ca să poată trăi onest ...