Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MAI NOU
Rezultatele 831 - 840 din aproximativ 906 pentru MAI NOU.
Alexei Mateevici - Căutarea lui Dumnezeu
... face Acolo sufletul să-mi zboare: În raze vii, strălucitoare, În sfântă liniște și pace, Eu, împăcat, voios Îl simt Pe Cel din vecinicie sfânt. Mai
Vasile Alecsandri - Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu
... care nu respectă nici Patrie, nici Omenire, nici Dumnezeu! De 14 ani, Mihail Sturza, stăpânit de nesațiul iubirii de argint, se slujeștele de măsurile cele mai arbitrare și de chipurile cele mai nerușinate pentru de a-și îndestula patima răpirii; dar, spre nenorocirea țării, acea patimă este neîndestulată, căci ea nu are hotare. De 14 ... De 14 ani, Mihail Sturza răstălmăcește și calcă cuprinsul Reglementului Organic în interesul său particular. El vinde rangurile boieriei; vinde posturile statului de la cele mai mici până la cele mai nalte; vinde scaunele clerului, vinde hotărârile judecătorești; vinde măsurile administrative; vinde cinstea, vinde cugetul oamenilor; vinde drepturile Patriei noastre! El vinde orice se poate vinde ... adunat pe lângă tronul său și le-a înlesnit mijloace de prădăciuni fără margini. Pe țărani i-a adus în cea mai crudă și mai jalnică stare prin asupriri nesfârșite și la cel mai de pe urmă grad de ticăloșie, prin biruri grele și rău împărțite. Toate mijloacele de propășire a neamului românesc din Moldova le-a ... a fierbe cu ură; că boierii au început a se gândi serios la soarta ce aștepta pe toți; că mulți din cei ...
... să fie neghimpos. Fiecare poartă cîte un răvaș în spate. Pe al altuia îl vede și pe al său nu-l vede. Fiecare să ține mai cuminte decît altul. Fiecăruia i se pare că copilul său e mai frumos, d-ar fi cît de urîcios. Și Ce e frumos poartă și ponos. Fiecare trage spuză pe turta lui Lesne a judeca ... mare! Pe craiul cu astă vorbă îl împunse, Dar deocamdată nimic nu răspunse. Ea însă părîndu-i că nu auzise Între alte vorbe iară îi mai zise. Craiul și aceasta o-nghiți cu noduri, Ea nu-nceta însă de a-i da iar bolduri Și mai zise iarăși: — Ce ciudat îmi pare! N-am mai văzut încă astfel de nas mare! Se înăspri craiul și zise: — Cocoană! Știi că ești cu totul ciudată persoană! Ce îmi tot spui mie ... nu pot fi-mpreună. Cine își defaimă contovaroșia Își arată însuși necuvioșia. Ca el prin urmare lumea-l prețuiește. A umbla pe sine mai bun să se facă, Defăimînd pe altul nu poate să placă. Că e o zicală mai ...
... frățior Cu butucul de picior. [17] Popa slujbele-i citea, De moarte mi-l pregătea. Codrenaș se umilea Și popii, gemând, zicea: ,,Părinte, sfinția-ta! Mai dezleagă-mi pe dreapta Să-mi fac cruce cu dânsa, Să-mi fac cruce, să mă-nchin Ca să mor ca un creștin." Popa dreapta ... închideau. Codrenaș dacă vedea, Paloșul și-l zângănea [19] Și deodată chiuia: ,,Alelei! cal roibuleț, De-al lui Codrean drăguleț! Unde ești, voinicule, Să-mi mai scapi tu zilele!" Iată roibu-l auzea, Iată roibul nechezea, De la iesle se smucea, La glas de stăpân venea. Venea vesel ne-nșeuat, Ne ... foc, Codrul frunza-și îndesește Pe voinic îl mistuiește. Rămâneți în veselie. Ca Codreanu-n haiducie Și-mi faceți parte și mie. [20] ↑ Cele mai multe dintre cântecele poporale încep cu frunză verde . Aceasta provine din iubirea românului pentru natura înverzită. Primăvara cu cerul ei albastru, cu dulcea sa căldură ... sau de moarte, el preferă frunzele de mărăcină, de mohor etc. În legendele și în baladele unde figurează copile frumoase, acestea sunt întovărășite de cele mai gingașe flori ale câmpiilor, poetul le încunună cu ghirlande mirositoare de frunze de viorele, de trandafiri, de micșunele etc. și astfel se poate cunoaște subiectul ...
... a stătut în biruință Ș-astăzi vii sunt prin esemple de virtute și cuvânt, Încât în asemănare nu a fost, subt orice nume, Mai măreț, nimic, nici trainic, de când omul este-n lume! Pe a Tibrului șes Roma tăbărâtă-i ca un munte Din palaturi surupate ... Traian; Pre ea văd: Istrul se pleacă Iasienei legioane, Cum cu patria sa pere-a Decebalului oștean Și cum în deșarta Dacie popor nou se-ntemeiază, De-unde limba, legi și nume a românilor derează. Când în codru vechi stejarul e răpus de bătrânețe, Din a ...
Constantin Negruzzi - Chelestina
... besacte alcătuia o mari soma de bani și trebuia să facă pe amorezați să trăiască păn la câștigare giudecății. Niciodată un sfat nu au fost mai cu minte alcătuit. Nu mai era trebuință decât de a putĂ© scăpa; și pentru aceasta era trebuință să furi cheia zaluzălii. Chelestina au catorthosât. După aceasta s-au ... frica sa. în sfârșit, ea întâlnești un om și îl întreabă tremurând dac-îi departe de poarta cetății? Acest om i-o arată. Chelestina îs mai vine în simțiri; ea prohorisăște cu mai mult curaj, iesă din Grenada și nu afla pe nimine, însă tot nu învinovățăști pe amorezatul său, socotești că-l va afla mai înainte: ea să depărtează, să cutremură la tot pâlcu de ciritei, strigă la tot pasul pe don Pedro; și, cu cât mergi, cu atâta să ... dânsa: Enric, mulțămindu-i de enteresul ce are cătră nenorocire sa, vroiești a-l întovărăși piste tot locul, Dar pentru ca să fie mai siguri de a o afla, Pedro zâci: că el să-s ducă pe de o parte, când el s-a duci ... ...
Ion Luca Caragiale - Ateneul Român
... Ion Luca Caragiale - Ateneul Român Ateneul Român de Ion Luca Caragiale Joi seara, doctorul Urechia a ținut la Ateneul nou conferința sa despre Elementele de succes în o conferință publică. Doctorul Urechia este amicul nostru; nu putem, prin urmare, decât să-i facem multe laude ... șcl., șcl., șcl. — în genere fraza goala, declamația șarlatanească, lătrătura patriotică, națională, română — cu un cuvânt, moftul, iată elementul de succes al celor mai multe conferențe. Publicul a fost subțire adus de tactul conferențiarului să confirme teoria lui: publicul a aplaudat, ca serios spuse, câteva ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Văduvele
... n-o găsi în miere fiere, iepuri la biserică, câini cu covrigi în coadă și apa Dunării prin curtea vecinului, atunci e atunci, să te mai ții, pârleo, că nu-și mai vine în voie măcar de i-ai da tot mărunțișul și pe deasupra și toiagul lui vodă pe spinare. Se întâmplă, câteodată, și mai altfel de cum gândești. Nici lene, nici prostie, nici răutate să nu fie la mijloc, și totuși sare omului țâfna din senin, din iarbă verde ... cumătră, dar să știi de la mine, curtea e a fetei; că de n-o învăța de-acum ale ei, nici nu le mai învață. De n-o pune mâna pe târn, târnul nu-i strigă "aoleo". — Poi, să-i mai crezi și d-ta, că la paisprezece ani nimeni n-a avut douăzeci de ochi. — O dată să crezi lenei, a ... noi? Să v-așteptăm cu masa? Iar mama Iana, strecurându-se printre prunii brumării, încurcă două-trei vorbe: — Să vedem... om veni... că de... mai cu deretecatul curții... mai ...
... Și pe frunte și pe plete Nu știu cine le-a furat Câte-un dulce sărutat! * Cele fete, la fântână, De-atunci nu mai spală lână; Căci în codri și la drum Își petrec zilele-acum. Acum știu ce fel s-aruncă În dușmani glonții din luncă, Ș-ades ...
Nicolae Filimon - Roman Năzdrăvan
... cîmpie. După ce merseră și iar merseră, dederă peste o livede de fîn mare. Ei se opriră în loc și o priviră; dar fratele cel mai mare zise: — Știți voi una, mă? — Știm, daca ne vei spune, răspunseră ceilalți doi frați. — Ai, mă, să ne-ncercăm coasele pîn ... să vie peste noapte, să le taie capetele. Roman Năzdrăvan simți șiretenia zmeului, dar se făcu că nu pricepe nimic și, ca să înșele și mai bine pe zmeu, luă plosca și se duse în beci, împreună cu frații lui, iar dupe aceea scoase din traistă un fluier de prun și ... slujnicilor, apoi se duse și se culcă. Atunci, Roman Năzdrăvan sculă pe ceilalți doi frați și o apucară la sănătoasa. Se duseră și iar se mai duseră, cale lungă ca Dumnezeu să ne-ajungă, că cuvîntul din poveste înainte mai lung și mai frumos este. Este ce este, basmul d-aici înainte se gătește, Dumnezeu în casă la noi sosește. Se duseră trei zile și trei nopți și ... iar pe Roman Năzdrăvan să-l îmbrace bine și să-l facă copil în casă. Nu trecu mult timp și împăratul făcu pe Roman Năzdrăvan ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Alb și negru
... șiraguri de călugări în sobor. Vezi ceva negrind în zare: ciorile pe șes cobor Și de spinul chip al iernei, vesel croncănind, s-agață... Mult mai