Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru STA PE LOC
Rezultatele 831 - 840 din aproximativ 963 pentru STA PE LOC.
Marius Marian Șolea - Crinul trandafiriu de la Cabinet
... ai motiv să ieși din minister, evident, în cu totul alți parametri orari, pentru întâlnirile devenirii tale, cele care, fiind prea multe, nu mai aveau loc în gurile nopții… oricum, referitor la deveniri, nu ai tu păsărici câte poduri de palmă am eu. voi, femeile, deși nu prea ți se potrivește ... întocmai ca sursa de lumină electrică – luminați atunci când vă aprindem. în rest, plătești doar abonamentul. între soare și mine, deloc nu există distanță pe care să o poată întunericul parcurge. când iei o femeie de mână, cine poate măsura depărtarea dintre cele două suflete? numai lumina, evident... calc în ... într-un ritm ales întâmplător, învăluit de zâmbete ce-ar fi putut să fie pentru oricare dintre voi. va trebui să te consum degrabă, ca pe o proprietate nerecunoscută de autorități... mărturisirea că toți bărbații sunt jeguri și că nu există nici unul de care să nu te folosești nu îți ... fi demult înăuntrul văzului tău, imediat sub frunte, cu o mână discretă, atârnând interior, în spatele inimii în care ai strâns întuneric. lumina se mișcă pe
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VI
... ele?" [8] Atunci VelzăvĂșv, hatmanul mare Oștilor negrii mării sale: ,,Întunecate Doamne! mie-mi pare (Grăi) că-ar fi lucru mai cu cale, Lăsând aceste pe alt îndelete Să strângem pe dată-a noastră cete, [9] Căci eu din iscoade-încredințate Care trimesesem sus, pe lume, Am înțăles că vor a să bate Vlad Vodă cu Mahomet, și-anume De cereștii călăreți să zice Că vor pe-agareni detot să strice. Nu s-ar cuvini să lăsăm dară Nice noi pe cei de-a noastră parte, Ci- îndată să purcedem afară Purtând și noi creștinilor moarte, Căci, de va birui Mahomet, Cade și creștinia ... de măiestrie Lumească care domnia cere E procopsit, fârșind Asmodeu, Să sculă-începând cuvântul său: ,,Adevărat! nu să-ar cădea mie A mustra pe cei ce-au zis nainte Doară cevaș' cam cu sumeție, Dar', ca să-arăt cât poate să-alinte [17] Pe cineva iubirea de sine, Voi mustra cu vedite pricine. Fieșcare să lăudă-întru-ale sale Și cu oareșcare micșorare, Pe-ale altor socotind tândale; [18] Și toți vă-înșelați, precum îmi pare, Căci vrednicia voastră-împreună Iar' nu despărțită, să-Ă¡flă bună. Voi sunteți ...
Antim Ivireanul - Pricinile pentru care fieștece preot are voie să slujească în noriia altuia
... știre ca nimenea din voi să nu îndrăznească să facă besĂ©rică undeva până nu veți lua blagoslovenie de la arhiereul locului, nici să lăsați pe alții să facă până nu se va face știre, ca să li să dea voe, cu blagoslovenie, după porunca pravilei. Că și pentru aceasta să ...
... de stâncă, galerii nemăsurate, Bolți al căror arc se pierde într-un haos neguros, Astfel se deschid sub munte ocnele înfricoșate, Cel de pentru vecinicie loc de muncă fioros! Aci fumurile lumii nu pot să se mai scoboare, Și nici vaiete, nici lacrimi nu pot să reurce-afar', Iar pe ceruri de-arde încă binefăcătorul soare, Pentru cei ce sunt năuntru strălucește în zadar! Scările în lungi spirale tremură ș-abia te poartă, Pasul ți ... Și ca într-un vis fantastic le-am parcurs și le-am văzut, Catacombe îmbrăcate într-a negurilor haină, Cum își prelungesc rețeaua pe sub muntele tăcut. Zgomotul de voci confuze pare ș-azi că-l aud încă Câte inimi sfărâmate, Dumnezeule,-am văzut! Câte chipuri sigilate de o ... Ce sunt oare-acele umbre și de ce sunt ele-aci? Într-a ocnelor urgie cine-n drept e să le-arunce? Și pe-a răului cărare cin' le-a-mpins a rătăci? Ce?... Se naște omu-ntr-însul cu a răului ... vinovat când iarna se coboară să te-nghețe, Fără s-aibi o bucătură, tu, nici copilașii tăi? Ce?... N-omori și-i lași să moară, ...
George Coșbuc - Rugămintea din urmă
... Tu vei vedea iar satul tău Și casa voastră-n vale, Și biata mamă-ți va ieși Plângând în cale. Și eu rămân să mor pe-aici Cu liftele păgâne! Ah, parcă simt că n-am s-ajung Să văd ziua de mâine. Cu douăzeci deodată-n car La groapă mă ... Să-ți răsplătească Dumnezeu, Că-i bun și mare! Și-auzi acum! De-or întreba În sat de-a mea venire Tu-n loc de adevăr să spui Că n-ai de mine știre, Că n-am fost la un regiment Dar spune-le ce-ți place. Că pentru ... n-are mult Să mai trăiască, poate; Și pentru ce să-i amărăști Și zilele puține? Că n-are-n lume bun și drag Decât pe mine. Iar Linii, de s-ar întâmpla Să vă-ntâlniți vrodată, Să-i spui că-s sănătos și-aș vrea S-o aflu măritată. Tu ... ochi să vezi De-o doare ori n-o doare; Iar dacă vei vedea-o stând Nepăsătoare, Să-i spui că m-ai lăsat rănit Pe umedele paie, Că doctorul în carnea mea Adâncă brazdă taie, Că de dureri eu mă izbesc Și urlu ziua-ntreagă, Și c-am murit gândind ...
Grigore Ureche - Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara
... carte. Ce și ei ce au scris, mai mult den basne și den povești ce au auzit unul de la altul. Iar scrisorile striinilor mai pe largu și de agiunsu scriu, carii au fost fierbinți și râvnitori, nu numai a sale să scrie ce și cĂ©le striine să ... de au spune mai mult, au mai puțin, dară lucruri vechi și de demult, de s-au răsuflat atâta vrĂ©me de ani ? Ci eu, pe cum am aflat, așa am arătat." După acĂ©ia și eu care sunt intre cei păcătoși, Simeon Dascal apucatu-m-am și eu pre urma ... carele toate mai nainte să vor arăta, careși la locurile sale și toate pre rând chizmind și însămnând, am izvodit din toate izvoadele într-un loc și am făcut unul disăvârșit, de care lucru cu mare nevoință am silit să nu rămâie nimic nesămnat. Cuprins 1 PrĂ©dosloviia descălicării a ... să nu pomĂ©nim, fiindu-ne vecini de aproape. Întăi, cumu-i Țara Leșască 85 De Împărățiia Tătărască și de obicĂ©iul lor și cât loc coprinde Țara Tătărască 86 De împărățiia turcilor și de începutul lor și de adaosul lor, în ce chip s-au început și s-au înmulțitu ...
Nicolae Filimon - Il barbiere di Sevilla. Melodramă comică în două acte
... a cunoaște sublima-i misiune ce au a împlini, masacrează fără remușcare cele mai frumoase capete d-operă artistice și astfel, în loc să lumineze pe public, îl face să piarză chiar bunul simț ereditat de la natură. Să ne oprim aci sau mai bine să schimbăm vorba, căci de vom ... operă comică; îi prezentă libretul, dar ce să vază? era Il barbiere di Sevilla, acea operă care, cu vreo cîțiva ani mai nainte, fusese pusă pe muzică de celebrul Paisiello, directorul Conservatorului din Neapole și rege al compozitorilor din timpul său. Asta nu sperie deloc pe Rossini; el promise clientului său că-i va scrie opera și numaidecît scrise lui Paisiello, rugîndu-l ca să-i dea voie a scri ... mînuită de un bun artist și putem zice că în ceea ce privește acurateța esecutăței notelor stacate și arpegiate ar fi pornit spre invidie chiar pe celebra Persiani * . Domnul Ascanio, primul bas comic, n-a avut nimic din ceea ce se cere pentru interpretarea bizarului caracter al doctorului Bartolo ... i simpatiile publicului; cauza fiind foarte cunoscută lectorilor noștri, credem de prisos a o mai înșira aci. Notăm numai că celebra arie scrisă ...
Constantin Negruzzi - Parte întăi
... prin moarte lor o ticăloasă orfelină, fără agiutori și fără prietini (câci tatâl meu, care era din comitatu Kentului, să așăzasă după întâmplari în acest loc). și pe mine această boală molepsitoare m-au lovit, dar foarte ușor și fărâ să-mi rămâie nici un sămn. Să trec la adivărata măhniciuni întru cari ... mâna hangiții bocceluța me, m-am dus drept la locul ci-mi era însămnat. O matroană bătrână țâne această casă. Ea șâde lângă o masă pe cari era un mare izvod, pe care să vide însămnati după aflavita un nenumărat număr de adresuri. M-am apropiet de această cinstită persoană cu ochii plecați, cu multă cucernicii, trecând ... îi sunt supusă slugă plecata. După un menunt, bătând în palme, o mari fată dizmățată au venit. Marto, i-au zis madam Brovn, am tocmit pe această tânâră persoană ca să iei sama de cămeși; du-te de-i arată odaia, îți poroncesc însâ să o privești ca pe o altă eu; căci, să-ți spui drept, atâta-mi place chipul ei încât, zău, nu știu ce voi fi vrednică să fac pentru ea ... ...
Vasile Alecsandri - Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir
... gras clapon acasă întreg îl ospătă, Spălându-l cu-o butelcă de vin unguresc dulce. Pre cei supuși la pofte trupești îi tânguiește, Deși el pe sub gene cu ochi scânteietori La sânul alb și gingaș se uită pe furiș; Eu însă-mi spun păcatul, nu mi-aș lăsa nevasta C-un cuvios ca dânsul să facă cunoștință.“ În această satiră găsim ... ruginită a unor bătrâni ce nu nădăjduiesc nimic de la cei juni și îi disprețuiesc pentru că nu au bărbi albe. „Când văd pe unul care ceaslovul nu mai lasă, Biserica păzește, se-nchină, ține postul, Nu doarme cu nevasta și duce lumânări, Dar ia chiar și cămașa de ... dovedesc Că mintea-n om nu crește cu lunile și anii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Mulți nătângi în lume vor crede ne-ncetat, Că un bătrân cu mintea întrece pe trei juni!“ Această satiră e plină de sfătuiri înțelepte pentru creșterea copiilor și de maxime filozofice pentru educația lor. În Satira VIII poetul ... carte neprețuită și vrednică de a deștepta interesul românilor; ea este îmbogățită cu portretul prințului Cantemir, litografiat la Leipțig, și cu viața sa, ...
Dimitrie Bolintineanu - Copilașii
... mpărăteasă. Sora mare tot aude Și cu-aceste gânduri crude — ,,Împărate, zise ea, Dacă mâine n-ăi tăia Cei doi brazi ce fruntea-nclină Pe fereastra din grădină, Casa ta voi părăsi Și-n deșerturi voi fugi." Doamna zice și pe loc Brădiorii cad în foc; Dar prin iarba cea-nflorită Și de rouă poleită, P-un tapet de ghiocei, Iată c-au sărit scântei, Și scânteile ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira II
... rămase-mpărăția Chiar fără mâna dreaptă. El când se arăta, Oricare se da-n lături, i se-nchina plecat, Mulțime de-aleși oameni se tăvăleau pe urmă-i. Cum se ivea de ziuă, la ușa lui grămadă Sta cei pre care-acuma norodul îi cinstesc, Ș-a cărora favoruri noi astăzi așteptăm! Pre slugi rugau cu daruri mijlocitori să fie; Iar ... nu ești recunoscut. Ca aurul pre piatră, te cearcă tu pre sine Să-ți vezi a tânguirii ș-a sângelui dreptate. Pe când cucoșul cântă la revărsat de zori, Când soarele pe dealuri începe-a străluci, Strămoșii tăi cu oastea ieșeau la câmpul slavei, Iar tu subt adamască cu sufletul, cu trupul, Acufundat în pufuri ... Aici apoi e grija și truda cea mai mare. Spinarea îți acoperi c-o haină femeiască, Zulufii după reguli în rânduială-i pui, Îi încrețești pe frunte, pe rumenii obraji, Ș-o parte după ceafă în săculteț s-ascunde. De astă iscusință se miră cei ca tine, Iar tu te-ncânți de sine ... la mâna econoamă, Ce se hrănea-nainte cu foi și cu ciocan. Infierbântat de patimi, de-a lor dureri cuprins Adeseori obrajii puind