Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ALTA
Rezultatele 851 - 860 din aproximativ 1338 pentru ALTA.
... vezi c-acea figură E de piatră săpătură, Fără cuget și simțire, Vrun suspin nu o pătrunde! Diogen atunci răspunde Însămnat-acest cuvânt: Oamenii ce alta
Gheorghe Asachi - Elegie scrisă pe ținterimul unui sat
Gheorghe Asachi - Elegie scrisă pe ţinterimul unui sat Elegie scrisă pe ținterimul unui sat de Gheorghe Asachi Imitație Al aramei sunetoare aud tristul semn și sânt Menind soarelui repaos în a lui zilnic mormânt; Obosit acum săteanul lucrul câmpului său curmă. Fluierând păstorul vine la cotun cu a sa turmă. A pierdut a lor frumˇsețe înfloritele câmpii, În negură misterioasă ascunzând a ei mândrii; Firea-n inimă-mi insuflă o adâncă întristare, Lumea-o părăsește-n umbră și-ntru a mea cugetare, Ca-n paragină câmpie un greu gemăt amorțit La auzul meu răsună de pe turnul învechit; Bufa cea posomorâtă, când natura să-ntristează, Pe a nopței înturnare prin un bocet crud serbează. Câtu-i dulce a ta soartă, în sat, o, locuitor, Lângă soața credincioasă, în îngustul foișor! Nimic lin cursul turbură de-o viață fericită, Ziua este ostenelei, noapte-amoriului menită. Mușchiul, care anii repezi în țărână-a prefăcut, Pe părinții voștri-ascunde în mormântul cel tăcut; Acolo, pe cea movilă, unde sălcile umbrează, Ale inimei duioase lacrimile rourează; Dulcea boare-a dimineței, buciumarea de ...
Gheorghe Asachi - Giudecată nouă a lui Paris
... pomul ca să deie. Deci l-acela păstorel, Tânăr, blând și frumușel, Toate zânele jaluze Se ruga prin ochi și buze. Una minte-i giuruia, Alta averi i hărăzea, Iar a treia mult favor La frumuseță și l-amor. Abia Paris au ochit Pe-ntriita cea minune, Avere-au ...
Gheorghe Asachi - Iarna (Asachi)
Gheorghe Asachi - Iarna (Asachi) Iarna de Gheorghe Asachi Pictori plini de sumeție, Ce-aratați pe-a iernei zână Sub figura d-o bătrână, Tremurați de-a ei mânie! De-nsuși Ercules, mai tare, Prin ea râul zace-n fieră, Ș-a ei singură suflare Schimbă toate-n atmosferă. Ea invită pre pământ Pre turbatul ager vânt, Lui Zevs tunetu-nfrânează Și a fulgerilor rază. Însă dac-a ei putere Ne aduce-atâta frică, Ea prin liniștea, ce-i fiică, Ne revarsă mângâiere. Ea d-ospețe-i dătătoare Ș-alinează-a vieței haos; Timpuri alte-s de sudoare, Iarna-i timpul de repaos. Ea din Olimp ni adună Pe-Amor, Bahus și pre Gioc, Și când viforile sună, Ii ni-aprind în inimi foc Că în van a verei doamna De spici și de flori să-ncinge, Ni surâde în van toamna, C-a lor poame iarna
... amu plasele înoată ; Trag plutașii tot vîrtos, Ca s-agiungă pănă-n gios. Plasele s-a înspumat Și vuind acum o undă De-alta iacă-a despicat Și în lac se acufundă ; Milianii trag mereu, Că a prins nu-ș' ce prea greu. Nime-ar ...
Gheorghe Asachi - La doctorul Pezzoni
... pe carele îndeamnă al patriei dorul mare, Azi întinzi a tale pasuri cătră țara ceea unde Marginile-s d-o parte Alpii, d-alta gemănată mare, La a căria fortune muntele-Apenin răspunde; Acolo de mine-urzite vei vedea două altare, Unul consacrat lui Febus, iar în ...
Gheorghe Asachi - La moartea părintelui meu
Gheorghe Asachi - La moartea părintelui meu La moartea părintelui meu de Gheorghe Asachi Unde tristul vers afla-voi, d-unde voi lua cuvinte Să espun a mea durere ș-acel plâns în care înot? Amar mie, soarta crudă, am pierdut pe-al meu părinte Sărimanii mângâierea, iar Moldova-un patriot! Al bisericei podoabă, el fu amvonei mândrie, Câte ori prin blânde zise, prin cuvânt învingător Storcea de la inimi crude lacrimi de înduioșie Și-nfrâna pornirea oarbă a-nvitatului popor! Când tuna preste Moldova a resbelului furtună, Ce omoruri, prăzi și lacrimi în țară a semănat, Când lucea preste ruine crunta-Asiei Semilună, El cu crucea și cuvântul un tirumf sânt a purtat. Întru fapte lăudate și virtuțile mărite Simțitorul nobil cuget de văpaie-aprins i-a fost. Pentru muzile române a lui case umelite Și străinului nemernic era purure-adăpost. Din a Proniei chemare, ce pre om a pus aice Să lucreze împreună cătră scopul ei cel sânt, Îndrepta el pe junimea întru calea cea ferice, Ce conduce l-altă viață prin tunericul mormânt. Consacra bunul părinte a ...
Gheorghe Asachi - Limba și portul
Gheorghe Asachi - Limba şi portul Datine naționale de Gheorghe Asachi Portul și limba au avut la noi totdeauna analogie între sine și vedera starea morală a nației. Strămoșii noștri, venind din Italia în Dacia, purta tunica, toga, coiful și lancea, costium carele astăzi vedem numai pe icoanele sfinților. Patricii [1] noștri vorbea limba latină (sermo urbanus), plebeii acea rustică și peregrină, care limbă astăzi trebuie să o învățăm prin shoale. În acel costium și cu acea limbă, plini de virtute și curaj, dacoromanii învingea pre dușmani, mărea faima și marginele imperiei romane, zidea cetățile Ulpia Traiana, Munițipium Iassiorum, Severinul etc., deschidea minele de la Torda, Auraria, Baia și înarca peste Dunăre puntea cea ghigantică, a căria ruine pun pe lume în mirare. De atunce de câte revoluții s-au prefăcut limba și portul patriciilor? Căci din Colona Traiană vedem că costiumul plebeilor era precum este astăzi și di s-ar fi păstrat niscai papire (manuscrisuri) despre limba rustică, de bună seamă s-ar fi vederat limba noastră cea mai apropietă de dânsa. În luptele lor cu barbarii și nevoiți de asprimea climei, ii au adoptat mai în urmă căciula dacică și au înspătat burca caucazică, ...
Gheorghe Asachi - List List de Gheorghe Asachi La conțertul dat în Iași pe Teatrul nou, în 11 ianuarie 1847 Din cea zi de când Orfeos, mărit zeu de armonie, Pe-alăută-ncântătoare țărmul tracic răsuna Și în Ă©stazul simțirei fiare, codrii și părâie Prin virtutea melodiei îmblânzindu-i fermeca, Nu sunase până astăzi în a Istrului câmpie Mai puternic viers de-acela ce produce lira ta, De-unde nevăzutul Demon un râu varsă de magie Preste inimile noastre ce-s răpite-n unda sa. De ai trece-n altă lume ca să-nvii pe Euridice, De-ai pluti, nou argonauta, cătră Colhos fabulos, Pe furtuna-i înfrâna-o și pre tartar ai supune. Dar menirea ta-i mai naltă, a ta soartă-i mai ferice, Pronia prin al tău organ imnul cel armonios Care îngeru-n ceri cântă pre pământ va să
Gheorghe Asachi - Minciunile Minciunile de Gheorghe Asachi Într-o sară foarte lină În primblare am ieșit, La Copou, lângă grădină, Să răsuflu-aer dorit. Când, văzut-am deodată La stat mare o figură, După modă îmbrăcată. Dar, precum fac cii săraci, Purta-n umere desaci. Dar nu am însemnat Di-i femeie au bărbat! Mă mir d-acel venetic Și întreb atunci de nume. Stahia-mi răspunde: N lume Intrigă oameni-mi zic. În această țărnă bună Straturi samăn de minciună; De calumnie, de crezare, Grânul meu amestec are; Nâobosită-n lucru sânt, Dintr-un trec la alt pământ, Însă nicăire nu-i Ca pe malul de Bahlui, Pământ gras pentru minciune, De se face de-a minune. Ș-apoi tot aici, c-un preț Foarte bun, astfeli nutreț Să întreabă și să cată Ca o poamă delicată. Pentr-acest product mănos Orice timp e priincios; Săcetă au umezală Niciodată-i dau sminteală. După-această, a sa mână Iute samănă-n țărână; Un grăunte nu se pierde, Iată tot ogoru-i verde. O minune! Ntr-un minut Ierburile au crescut; Înfloresc, ș-apoi pe loc Amu spicele se coc, Încât toat-acea câmpie Au produs ...
Gheorghe Asachi - Oaia și mielul
Gheorghe Asachi - Oaia şi mielul Oaia și mielul de Gheorghe Asachi Spunea mielului odată Maica oaia: Fătul meu, Eu sunt foarte întristată Cugetând la traiul tău. Ah, păstorul te va prinde, Abia gras te-i face un pic, Și la măcelar te-a vinde, Ce călău altfeli i zic. Depărtat de l-a ta mumă, Acii cruzi și răi tirani Te despoaie, te zugrumă Și te vând apoi pe bani. De-altă parte se învită Lupul, ce-i cu dânșii văr, Ca și el să te înghită Cu ciolane și cu păr. C-un cuvânt, fără-ndurare Toți pre tine te urăsc, Ș-abia traiul îți răsare, Iacă-ndată îl răpesc! Chiar în contra însuși firei, Mai bătrână eu fiind, Tocma-n mezul ominirei, Tinerel te văd pierind. Însă mielul, c-umelință, Zis-au: Maică, al mieu odor, Cea mai mare a mea dorință Este tânăr ca să mor! Decât asta, a mea soartă Fi-v-atunce mult mai grea, Dacă-ntâi aș vede moartă Pe duioasa maica