Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PÂNĂ CE
Rezultatele 851 - 860 din aproximativ 981 pentru PÂNĂ CE.
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Obrezaniia lui Hristos
... de păcatul născutului celui dintâi; a treia, pentru ca să facă pre Avraam părinte a multe neamuri credincioase, pentru adevărata credință ce au arătat și el cătră Dumnezeu; a patra, pentru căci din neamul lui Avraam au vrut să se nască Hristos. Deci, pentru semnul ... poate adeveri și de pe alte multe numiri cum că să chiamă Iisus mântuitoriu neamului omenesc, iară mai vârtos de pă acĂ©ste opt nume ce voiu să zic. Întâi să chiamă viață de vĂ©ci, după cum zice Ioann la 17 cap: Iară aceasta iaste viața de vĂ©ci, ca ... moșteniț împărățiia, carea iaste gătită voao mai nainte de începutul lumii. A șasea să chiamă coroană, că așa zice Ioann la Apocalipsis: Ține ce ai dobândit, ca să nu ia nimeni coroana ta. A șaptea să chiamă ban că așa zice la Mathei, în 20 de capete ... lumești, carii nu să vor învrednici să mănânce din cina acĂ©ia, adecă nu vor vedea fața lui Dumnezeu. Deci, de pe acĂ©ste nume ce am zis, că înțelĂ©geț Iisus mântuitoriu. Că au mântuit neamul omenesc din tirăniia diavolului și le-au arătat calea vieții de vĂ©ci. Și ...
Ion Luca Caragiale - Parlamentare
... proorocul 1294; de la constituție o jumătate de an. Gianahet-Edin: Bravo! știe bine istoria. Zăuc - ag Ă : Vream să zic... Gianabet-Edin: Cănu știi ce să zici! (Râsete.) Zăuc-ag Ă : Rog Adunarea să nu mă mai zgândărească... Prezidentul simte festa ce-i joacă secretarul cu paiul... și-i trage două palme strașnice. Secretarul își formulează pe dată demisia către Adunare, pe motivul că a fost ... am răscitit și am văzut că în materie de drept constituțional, nimini n-a atins chestia, nimini n-a deslușit pentru ce când te mănâncă te scarpini. Toată Adunarea: Bravo! (Aplauze prelungite.) Zăuc-ag Ă : Afară de asta, credeți că aș fi suit eu treptele acestei tribune ... că nici Dumnezeu nu-ți poate lua daca n-ai de unde da; secundo , că nici dracul nu-ți poate da de unde n-ai ce lua. Toată Adunarea: Aferim ! (Aplauze turbate.) Zăuc - ag Ă : Sfârșesc deci, domnilor, rugând onorabila Adunare a vota cu unanimitate următoarea moțiune: „Considerând ... — Adunarea, deplin luminată asupra chestiei, dă în judecată pre fostul mare-vizir Midat, ca să fie dat prin târg cu nasul tăiat, ca unul ...
Ion Luca Caragiale - Articole despre teatru
... ar ști să spuie pentru ce fac atâtea mișelii și supără pe oamenii de treabă, buni-nevinovați; dar îi supără pentru că-i supără; aminteri, ce fel de melodramă ar fi aceea fără un “infam intrigantâ€�? Intrigantul umblă ce umblă, patru acte d-a rândul, dar în sfârșit, în actul al cincilea, i se înfundă și lui; ori că-l ia și ... respect pentru limba românească. Întâiul teatru românesc din țară , cârmuit de membri din Academia românească, pe a cărui scenă se vorbește o limbă ce numai românească nu-i, e cam ciudat lucru, ce-i drept. Și de aceea nici nu putem crede că onor. Direcție generală a avut ceva în știre despre traducția minunată a ... œîn sfârșit, bineâ€�. Tocmai “bineâ€� nu a fost reprezentația tragediei Ruy Blas; a fost, însă, mai presus de așteptarea celor ce cunosc teatrul nostru. Vedem, în sfârșit, o împărțire de roluri potrivită cu aplecările firești ale deosebiților actori; vedem actori care și-au învățat și studiat ... juca mai bine ori mai rău decât Iulian; constatăm numai cu viuă părere de rău că el lipseșie din pleiada tinerilor actori ai capitalei. Pentru ...
... mult. Gemu ușor, și își întinse brațul pe lângă gâtul meu, cu o mișcare de vis. Putem cânta ca în La Belle HĂ©lene: Puisque ce nest quun rÄ™ve...1 Popi, divorțată după doi ani de căsnicie cu un egoist, pasionat de afaceri și cartofor, zisese hotărât: Vreau să fiu ... Atena, o nuvelă lucrată din impresii de acolo nu devine cu nici un preț colecție de generalități despre viața grecească. Este vorba numai de motive ce au a figura într-o construcție artistică. Sub soarele amiezii... Marea Egee, cu albastrul ei violet și compact... se străduia să intre în ... lespedea rece. Apoi o vede cu ochii, pe fereastră, vrăjită în fața cântărețului, stând în picioare într-o cămașă de noapte, roză, care se cobora până la pământ, atârnată la piept de două ținte. Picioarele ei goale, albe, apăreau pe marmura lucie, tăiate de marginea cămășii. Este vizibil cum efectele aceste ... din viața neogrecească, de la moartea romantismului naiv încoace. Această curioasă coincidență de elemente, comic și violență, Scorțescu ne-o prezintă într-o concentrare artistică ce nu știu să fi reușit încă egal vreunui alt meșter. În această compoziție atât de armonică, el dovedește instinctele artistului de energică vocație, siguranță de ...
Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă
... invitatoare, ea avea un cerdac încăpător, în care sta bătrânul sara, cu ciubucul în gură și cu fesul pe ceafă, uitându-se melancolic la priveliștea ce se întindea sub ochii lui. În această curte se născuse Iorgu. Să ne familiarizăm cu casa întreagă în simpla ei frumusețe și cu copilăria eroului ... suflet. Oamenii din satul lui și din cele-nvecinate povesteau că el are-n pivniță poloboace de irmilici și dimerlii de galbeni, dar ― lucru ce se-ntâmplă rar ― nime nu-i bănuia aceasta. Se-nțelege că poloboacele și dimerliile erau creațiuni ale fanteziei, însă într-o scatulcă veche de ... care umbla și calare, puii de gâscă mici pe care-i închidea în cușcă ca să vadă de-or cânta cum canarii, în fine stima ce-o avea pentru moș Miron prisăcarul, care-i spunea povești și-l ținea pe genunchi, sunt amănunțimi neinteresante. Adesea s-ascundea în câte-un saltar ... părinții... ― Rele – rele. ― Apoi, Mario, să trăiești, fata mea, ș-apoi, zi tot frumoasă rămâi de când te știu, pui de pasere ce ești, se-ndreptă Rufă către țigancă, vine vara, vine iarna, vine primăvara ș-apoi iar vara, și Maria tot aceea ― ian* spune-mi tu
Ion Luca Caragiale - Luna de miere
... tânără, ridicând capul de pe rezemătoare; ce face Mișu? doarme? — Ei! aș! răspunde și mai încet domnul cel din fața mea. — Atunci, de ce nu vii la loc? șoptește doamna. — Mai stai un minut, soro, zice cocoana, că nu mori! Uite e și omul ăsta străin. — Fir ... de boanghen! nu-l auzi cum mână porcii?... Mișule! dragă Mișule! Și iar sărutările... Apoi, din adâncul sufletului: — Off!... Mișule!... Mamițo!... mamițo! — Ei! ce e, soro? ce mai poftești? — Tot nu dormi? — Mi-e cald! nu pot să dorm... — Atunci, du-te puțin p-afară. Cocoana se scoală și ... pe geam. — Mamițo... culcă-te... și... matale. — Iacă... mă culc... Dar... culcați-vă... și voi... fiți cum... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... îmi pare c-auz o muzică... Ce strălucitoare armonie!... un marș maiestos!... da!... o paradă... ce de lume... armată... multă armată... a! nu! e la teatru... nu! nu e armată... parcă e un stol de porumbei... iată doi... cum ... duduială! Sar în sus... Am dormit! am visat! E lumină bună de ziuă. Cum m-am speriat! am crezut că e un accident... Când colo, ce ...
Ion Luca Caragiale - Lună de miere
... tânără, ridicând capul de pe rezemătoare; ce face Mișu? doarme? — Ei! aș! răspunde și mai încet domnul cel din fața mea. — Atunci, de ce nu vii la loc? șoptește doamna. — Mai stăi un minut, soro — zice cocoana — că nu mori! Uite e și omul ăsta străin ... de boanghen! nu-l auzi cum mână porcii?... Mișule! dragă Mișule! Și iar sărutările... Apoi, din adâncul sufletului: — Off!... Mișule!... Mamițo!... mamițo!... — Ei! ce e, soro? ce mai poftești? — Tot nu dormi? — Mi-e cald! nu pot să dorm... — Atunci, du-te puțin p-afară. Cocoana se scoală și ... pe geam. — Mamițo... culcă-te... și... matale. — Iacă... mă culc... Dar... culcați-vă... și voi... fiți cum... . . . . . . . . . . . . .. ...Îmi pare c-auz o muzică... Ce strălucitoare armonie!... un marș maiestos!... da!... o paradă... ce de lume!... armată... multă armată.... a! nu! e la teatru... nu! nu e armată... parcă e un stol de porumbei... iată doi... cum ... duduială! Sar în sus... Am dormit! am visat! E lumină bună de ziuă. Cum m-am speriat! am crezut ca e un accident... Când colo, ce ...
Mihai Eminescu - Părintele Ermolachie Chisăliță
... tot într-o dungă, de gândeai că arde satu, or[i] că s-o aprins pădurea, și căpătase și bătaie de la oameni pentru scandalul ce-l făcea... s-ar fi și lăsat bucuros de palamarie, da de colaci nu. În taină o putem comunica că-i plăcea și coliva; să ... aer de seriozitate și mândrie care-i ședea atât de bine, mai ales când era cu ciubote lungi. Era un spectacol de invidiat. Dar ceea ce făcea ca părintele să fie idolul pădurarului, moș Iftimie Fedeleș, era glasul său, ca și care nu se mai pomenește ― de ferească Dumnezeu. Asta ... conformitate neglijeul său îi stă foarte frumos. Ciubotele lungi și largi ale tătâne-său îi dădeau un aspect eroic și plin de demnitate, cojocul spânzura până-n pământ și căciula semăna c-un stog de fân pe un cap de curcan. Dar oare la ce să trădăm dulcele său nume? Cine nu-l ghicește ― oare istoria nu-l va însemna pe paginile sale, dacă n-a avea ... da n-avea de unde, prea era scurt, numa' scădea* ca un dop de plută. Popa l-ar fi rupt bucăți dac-ar fi avut ...
Alexandru Macedonski - Noaptea de decembrie
... merge și eu. — La Meka? La Meka?... — și vocea ciudată — La Meka! La Meka! răsună mereu. Și pleacă drumețul pe-un drum ce cotește... Pocit, șchiop și searbăd, abia se târește... Și drumu-ocolește mai mult, tot mai mult, Dar mica potecă sub pomi șerpuiește, O tânără umbră ... ducându-și a ei zvârcolire În pântec, în sânge, în nervii-ndârjiți... Bat tâmplele... — ochii sunt demoni cumpliți. Abia mai pășește cămila ce-l poartă... Speranța, chiar dânsa, e-n sufletu-i moartă... Dar iată... — părere să fie, sau, ea?... În zarea de flăcări, în zarea de ... ș-aleargă spre ea. Spre albele ziduri, aleargă — aleargă, Și albele ziduri, lucesc — strălucesc, Dar Meka începe și dânsa să meargă Cu pasuri ce-n fundul de zări o răpesc, Și albele ziduri, lucesc, — strălucesc! Ca gândul aleargă spre alba nălucă, Spre poamele de-aur din visu-i ... Regina trufașă, regina magiei, Frumoasa lui Meka — tot visul țintit, Și vede pe-o iasmă că-i trece sub poartă... Pe când șovăiește cămila ce-l poartă... Și-n Meka străbate drumețul pocit, Plecat șchiop și searbăd pe drumul cotit Pe când șovăiește cămila ...
Alecu Donici - Zi întâi aprili
... Alecu Donici - Zi întâi aprili Zi întâi aprili de Alecu Donici Nu știu, zău, pe ce temeiuri Zi întâi a lui Aprili S-au menit din obiceiuri A fi zi de amăgiri. O zi numai în trei ... pe frunte Pare scris: întâi Aprili. Și bărbații iar pe ele Purure le viclenesc, Jură lor pe cer și stele, Dar credință nu păzesc. Cel ce cumpără sau vinde, Gândește la înșelat, În rar om nu se aprinde Cugetul acest de iad. Omul în sfârșit cutează A-nșela pre ...
George Topîrceanu - Mihail Sadoveanu: Cocostârcul albastru
... a unui biet notar ticălos, pentru aceeași fată. Conflictul se angajează cu putere și sfârșește dramatic. Peripețiile lui țin atenția încordată de la început până la sfârșit. Figurile de al doilea plan, plutașii, femeile, viața și obiceiurile satului se proiectează cu mult pitoresc, în cadrul naturii grandioase. Iar tablourile din ... atitudine a noastră l-a făcut să nu adoarmă niciodată pe laurii câștigați. Cu fiecare nou volum al dlui Sadoveanu, acel ce scrie aceste rânduri a avut impresia unui necontenit progres, în mânuirea savantă a mijloacelor de execuție. Maturitatea artistică i-a ...