Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE TINE
Rezultatele 851 - 860 din aproximativ 971 pentru PE TINE.
... capul. Danciu s-a învoit să-i taie capul, dacă nu va fi în stare să se urce, și a rugat pe împăratul să-i dea răgaz de trei zile ca să se gândească, iar în timpul acestor trei zile a pus pe un meșter faur să-i facă cățărătoare de fier, apoi s-a pus pe urcate. S-a urcat omul și iar s-a urcat timp de trei zile și trei nopți, și deo dată a ... a spus-o aceasta. Nu-i rămâne dar lui Danciu decât să-și ieie a treia pereche de cățărătoare și să arunce jos pe cele tocite. Găsindu-le pe acestea prin curte, slugile i le duseră împăratului, care prin aceasta se încredință că a ajuns tot departe. "Te pomenești că acela găsește ... ea, dar nu poate să se ridice de acolo. Lia se încruntă și-i porunci olacului său să se ducă iute și să-l aducă pe moșneag la locul lui. Olacul se puse pe drum și alergă o zi întreagă, de dimineață până seara, dar nu ajunse la el. Mai alergă însă încă o zi, și ...
Constantin Mille - Drept prolog
... lumii amară nălucire, Gândește-te la negrul din neagra omenire, La mic ca și la mare, la slab și la bogat, Că ai simțit în tine, ca mine, clocotind Și dor de răzbunare, și dor frumos și blând, Și nostalgii frumoase de dragoste și bine, Și visuri ideale, și visuri dulci ...
... Gelu Vlaşin - Depresie şase Depresie șase de Gelu Vlașin în camera portocalelor uriașe doar aerul cu tine respiră în somn reșoul fochistului fredonează say what you want texas - și pături albastre îți ascund vîrsta vieți monahale tîrziu degetele privesc neputincioase spectacolul umbrelor ...
Ștefan Octavian Iosif - Furtuna (Heine)
... Amorului ! Aibi îndurare ! Ah, iată ! alba ta rîndunea Din aripi fîlfîie fantastic, Setoasă de pradă, Și-adulmecă inima mea ce răsună De slava zeiței din tine născută; Adulmecă inima mea, jucăria, Nepotului tău zburdalnic ! De-a surda implor ! Dispare strigarea-mi în larma furtunii Și-n tumultul de vînturi ... în auz O dulce-aiurire de harfă; Un cîntec mă cheamă răzbind sălbatec, Nespus de duios, dureros de nespus, Și glasul acesta-l cunosc... Departe, pe țărmul stîncoasei Scoții Se-nalță turnul castelului sur Dasupra năprasnicei mări; Acolo, subt arcul înaltei ferești, Veghează o mîndră femeie bolnavă — Ca umbra ușoară ... albă, — Ea cîntă din harfă și cîntă din gură Și vîntul îi flutură pletele-i lungi Și-i spulberă cîntecul trist În largul furtunei, pe
Heinrich Heine - Furtuna (Heine)
... Amorului ! Aibi îndurare ! Ah, iată ! alba ta rîndunea Din aripi fîlfîie fantastic, Setoasă de pradă, Și-adulmecă inima mea ce răsună De slava zeiței din tine născută; Adulmecă inima mea, jucăria, Nepotului tău zburdalnic ! De-a surda implor ! Dispare strigarea-mi în larma furtunii Și-n tumultul de vînturi ... în auz O dulce-aiurire de harfă; Un cîntec mă cheamă răzbind sălbatec, Nespus de duios, dureros de nespus, Și glasul acesta-l cunosc... Departe, pe țărmul stîncoasei Scoții Se-nalță turnul castelului sur Dasupra năprasnicei mări; Acolo, subt arcul înaltei ferești, Veghează o mîndră femeie bolnavă — Ca umbra ușoară ... albă, — Ea cîntă din harfă și cîntă din gură Și vîntul îi flutură pletele-i lungi Și-i spulberă cîntecul trist În largul furtunei, pe
Antim Ivireanul - Cazanie la Vovedenie Bogorodițe noemvrie 21
... o du în besĂ©rică fără de nici o zăbavă, că lui Dumnezeu o am închinat. Care cuvinte auzindu-le preotul Zahariia și văzând și pe preasfânta Fecioară, să minună și zise cu bucurie mare și cu glas de prorocie cătră Fecioară: Tu ești cu adevărat ușa cea de gând a ... și fărde voia mea a-ț deschide ușile besĂ©ricii ca să intri într-însa să lăcuești, că cu adevărat mai vârtos pentru tine au făcut Solomon, cu înțelepciunea de i-au dat Dumnezeu, acest lăcaș și ție au închipuit-o cunoscându-i fecioriia cu ochii cei de gând ... veselĂ©ște într-însa, că am cunoscut cu adevărat că s-au apropiat mântuirea lui Israil, carĂ© va să vie înfățișat să se nască din tine. Întră preacurată, voioasă și vĂ©selă, de te fă lăcaș desfătat preaînălțatului Iisus carele iaste mântuitoriul lumii. Întră în locul cel ales, cĂ©ia ce ... Anno, căci v-aț învrednicit de v-aț făcut părinți a unii prunci sfinte ca aceștiia. Fericiți sunteți, cu toată fericirea, că de pe semnĂ©le darurilor ce văz că are această cocoană asupra ei, cunosc adevărat cu duhul prorociei că ia iaste acoperământul goliciunii strămoșilor, oglinda prorocilor și ...
Dimitrie Anghel - Ultimele pagini
... cu nevăzute aripi, suflet, cum știi tu să renaști și să-ți iei zborul din nou ; Phoenix misterios, ce dreptate am avut să cred în tine, cînd am început să scriu primele pagini ale acestui volum ! Ca un Lazăr reînviat, mi-am scuturat giulgiul albelor pagini și am privit din nou ... mi seamănă ca un frate vine spre mine cu un surîs obosit și mă privește în față, mirat parcă de-a se vedea pe el însuși, cu ochii licăritori și plini de nădejde. Umbrit de noapte e conturul lui și nesigur, albă de nesomn îi e fața și albe ... am pus toată rîvna și încăpățînarea să-mi scutur, din faldurile giulgiului unde ațipisem o clipă, gîndurile, imaginile, visurile și fanteziile ce le-am găsit pe hotarul acela întunecat de unde nu mai îndrăzniam să privesc nici înainte, nici îndărăt. Prietenos, cercul alb al lămpii m-a găsit de ... piatră ca să-l arunc în grădinile vecinilor, misterios ca un zoolog ce trezește o amibă cu un strop de apă, voi picura calda lacrimă pe o amintire ca s-o fac să renască, și astfel voi mulțămi puterii ocrotitoare ce m-a lăsat să mai întîrzii printre cei ...
Ion Luca Caragiale - Câteva păreri
... frumos din parte-ne — să lăsăm încolo orice modestie; căci e știut că din discuție răsare scânteia adevărului. Nu e vorba, adesea discutăm cam pe de lături; dar asta o facem tocmai pentru că voim să alimentăm continuarea discuției; dacă n-am da pe de lături, ar înceta poate discuția prea degrabă: ei! atunci de unde ar mai țâșni adevărul? Așa, de exemplu, multe ilustrațiuni literare au discutat vreo ... este incapacitatea de a găsi formula de comunicare intelectuală exactă a simțirii ce ne-a produs-o împrejurările materiale. Pe această cale, deși de ocol, credem c-am ajuns aproape de dezlegarea primei întrebări. * După mișcarea gușatului nostru, după fiorul de caldă mulțumire care l ... l-a trezit din aromeală, noi am văzut destul de sigur că în sufletul omului s-a petrecut ceva minunat — ceva pe lângă care și razele de pe coama dealului, și cântecul din grădina cu pruni sunt ca arcușul pe lângă sunetul vioarii, niște simpli agenți brutali de iritare. Arcușul l-am văzut; coarda desigur a sunat — uitați-vă la figura iluminată ... ...
Ion Luca Caragiale - Dă-dămult... Mai dă-dămult
... a retezat-o. Oaste. Oaste. Oaste — nebiruită, nepilduită, nemiluită. Piotă, liotă, pedestrime, călărime, arcași, trâmbițași, buciumaș i, toboșari, stegari... Din pricina tunului, care pe atunci nu se știa, artilerie de loc nu era. * A descălecat Barlaboi-împărat, pe împărăteasa a sărutat: — Unde-i copila tatei? — Cam bolnăviaoră. — Ce are? — Din mâncare! — Ce-a mâncat ... n gură cu muci, la labe jeg, fără papuci. Cum l-a văzut cimpoierul mititel, cu dragoste-a surâs la el; pe urmă a luat într-o mână hârdăul, într-alta săpunul, într-alta un pieptene, într-alta altul, în ailaltă p-ălălalt, și, sunând ... a leșinat. * Barlaboi, turbat, a urlat: — Care nu e dogar dintre voi să facă din pădure un butoi, să băgăm în el pe fii-mea, pe țigan și pe broscoi, și să le dea drumul pe ape, nici unul să nu scape! Și care nu era dogar a dat să plece la pădure. Dar Barlaboi a strigat ... Nici umplut. — Atunci, iachnie. — Nici iachnie. — Atunci, plachie. — Nici plachie. — La cuptor. — Nu. — La tigaie. — Nici. —
Titu Maiorescu - Poeziile lui Octavian Goga
... sunt Și-atîta jale-n casă ; Privighetori din alte țări Vin doina să ne-asculte ; La noi sunt cîntece și flori Și lacrimi multe, multe, Pe boltă sus e mai aprins La noi bătrînul soare, De cînd pe plaiurile noastre Nu pentru noi răsare... La noi de jale povestesc A codrilor desișuri, Și jale duce Murășul Și duc tustrele Crișuri." Așa ... unei admimstrații dușmane, o garanție a existenței sale etnice ; în lăutarul șl cîntărețul de la sat, în opoziție cu cel înstrăinat din oraș, pe omul ce-i însuflețește și-i răspîndește cîntecele naționale. Pe cînd la noi, în regatul român, nici preotul, nici învățătorul nu au misiunea specială de a apăra neamul în contra vreunei stăpîniri vrăjmașe ... fi — în înțelesul celor arătate în rîndurile precedente — înfățișarea preotului și a plugarului ca figuri patriotice. Apostol îl și numește poetul pe bătrînul popă, care „de cîrjă sprijinit răsare la portiță": „Moșneag albit de zile negre, Așa îl pomenise satul, Pe pieptârelul lui de lînă Purtînd un ban de la-mpăratul. Domol în mijloc se așează, Și sprijinind încet toiagul, Clipind din genele cărunte Începe-a ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a V
... Într-acest chip le ceti și zisă: ,,Fiindcă voi, cioare blăstămate, Ați socotit cu noi a vă bate Ș-armele cu neauzită-ocară Pe turci au rădicat toată ordia Voastră!-acum dar ian' ieșiți afară S-alĂ©gem a cui e voinicia! Care n-a ieși ... o dată, Să vă ierte Maica Precurată!... O! iertați-ne, luna să vă-ajute! Mahomet mulți ani să vă trăiască! Hie uitate hele trecute!... Dumnezieu pe loc să ne treznească Dă suntem noi dă vină-într-ahastă, Dar' iacă-au fost pe noi o năpastă. [7] Și ce folos de-acolea vă este, Deacă ne luați dulcea viață Ș-a noastre vor rămânea neveste Cu ... jele." Aici Neicul era să mai zică, Când Răzvan țiind ochi la povață, Cu bucurie glasul rădică: ,, Eta ! domnul măria-sa, față!..." [8] Căci cunoștea pe Vlad foarte bine, Măcar era-în hainele străine. Ș-aiavea cu călărime-aleasă Vlad era, pe care ca mai lesne Să poată cercetare,-o-îmbrăcasă Turcește din cap pănă în glezne, Într-adins hotărând s-abată La țigănimea noastră-întrarmată. Deci ... ...