Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru DIN AUZITE

 Rezultatele 861 - 870 din aproximativ 1086 pentru DIN AUZITE.

Constantin Negruzzi - Melodii irlandeze

... Cânt bahic Nu-mi mai zice, o, îngerul meu, că băutura astă îmbătătoare absoarbe plăcerea simtimentului sau vreo singură tânără căință. Crede-mă, numai câteva din mânioasele tale căutături s-au făcut nevăzute subt strălucindile sale valuri. Niciodată nu să perdu în șiroiul său măcar o singură rază ieșită din sufletul sau din frumseța ta! Parfumul suspinelor tale, farmecul ochilor tăi plutesc încă pe surfața ei și limpezesc cupa mea! Nu-ți închipui deci, scumpe suflet, că vinul ... atât de ades pentru mine acoardele sale tresărea acum sub arzătoarele sărutări a falnicului meu rival! Era o vreme, o, cea mai mincinoasă din femei! când paloșul lui Brefni ar fi căutat pintre un milion de vrăjmași pe omul care ar fi cutezat măcar în gând a se ... ne descinstească și multă vreme vor fi tirani! Să mergem, să înălțăm steagul verde; tot paloșul nostru să se împlânte în sânge până în plăsele! Din partea noastră este Erin și virtutea, din partea lor saxonii și crimul! Melodia VIII De vei vrea a fi a mea, visteriile aerului, a pământului și ... ...

 

Thomas Moore - Melodii irlandeze

... Cânt bahic Nu-mi mai zice, o, îngerul meu, că băutura astă îmbătătoare absoarbe plăcerea simtimentului sau vreo singură tânără căință. Crede-mă, numai câteva din mânioasele tale căutături s-au făcut nevăzute subt strălucindile sale valuri. Niciodată nu să perdu în șiroiul său măcar o singură rază ieșită din sufletul sau din frumseța ta! Parfumul suspinelor tale, farmecul ochilor tăi plutesc încă pe surfața ei și limpezesc cupa mea! Nu-ți închipui deci, scumpe suflet, că vinul ... atât de ades pentru mine acoardele sale tresărea acum sub arzătoarele sărutări a falnicului meu rival! Era o vreme, o, cea mai mincinoasă din femei! când paloșul lui Brefni ar fi căutat pintre un milion de vrăjmași pe omul care ar fi cutezat măcar în gând a se ... ne descinstească și multă vreme vor fi tirani! Să mergem, să înălțăm steagul verde; tot paloșul nostru să se împlânte în sânge până în plăsele! Din partea noastră este Erin și virtutea, din partea lor saxonii și crimul! Melodia VIII De vei vrea a fi a mea, visteriile aerului, a pământului și ... ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Calul, vulpea, lupul

... abia se apucase De-aceea ce-nvățase, Să calce-n urma mă-sii, în pungă fără bani, Să cumpere la gâște, găini, cocoși, curcani... Porni din vizunie, Prin crâng se tot coti, Ieși într-o câmpie -- Ș-odată se opri. Un cal slobod aicea păștea în voie bună; A vântului ... că nu știu carte, Căci răposata mamă, fiind cam scăpătată, Și tata, fără slujbă, la școală nu m-au dat; Iar domnul lup se trage din casă lăudată, Și cartea, câtă este, de rost o a-nvățat." Domn lupul, greu la ceafă, ce punga-i cam secase Și mațu ... cel mai crunt. [2] Aluzie la căpitanul zișilor de atunci liberali, care după ce își risipise în orgii toată starea paternă, deveni organ unei politici din afară foarte funeste și formă școala celor de astăzi tulburători de meserie. [3] Cât pentru cal, fiecare poate vedea că este aluzie la libertatea veră ...

 

Alecu Russo - Iașii și locuitorii lui în 1840

... așa fel încât clădirea s-ar dărâma dacă ai scoate o singură piatră, -- Iașii, încă o dată, până în 1830 nu era cunoscut lumii decât din buletinele armatelor imperiale rusești și, în cercurile literare, din câteva relații scurte și nu tocmai exacte ale câtorva călători, baronul Trott și alții. Un italian, de numele căruia nu-mi aduc aminte, care petrecuse ... cel Mare, și vorbește astfel în capitolul IV al Descrierii Moldovei : "Acesta este scaunul țării, pe care l-a mutat Ștefan-vodă acolo din Suceava, ca să poată apăra țara mai bine din mijlocul ei, de cătră năvălirile turcilor și ale tătarilor, pentru că el prea bine vedea că nu putea să se apere așa lesne din Suceava, deoarece este depărtată de hotarul turcesc. Mai înainte de aceasta era târgul numai ca un sat prost, întru care abia se așezase trei ori ... apă gălbie și murdară, deseori secată. Nimic mai pitoresc primăvara decât priveliștea pe care o înfățișează de departe acest Tătăraș, faimos între toate mahalalele orașului, din pricini pe care nu-i nevoie să le mai înșirăm aici. Grămezi de căsuțe albe și cochete stau împrăștiate ici și colo, înconjurate de pajiști ...

 

Nicolae Filimon - Omul-de-flori-cu-barba-de-mătasă sau povestea lui Făt-Frumos

... și, văzîndu-l, îi zise: — Lua-te-ar mama Vîntului turbat, care a luat pe cîtetrele surorile tale. Feciorul de împărat, cum auzi blestemul babei, chemă pe mumă-sa și-i zise: — Ian spune-mi, mamă, am avut eu surori ori nu? — N-ai avut, dragul ... daca nu-i va da țîță de subt talpa casei, el va muri. Împărăteasa făgădui ca-i va împlini această cerere. Atunci el se sculă din pat și rădică talpa casei și mă-sa puse țîța subt talpă, dar el lăsă talpa cam greu peste țîță, zicînd iarăși mă-sii: â ... uite; atunci el se uită cum se cade și văzu o mulțime de șerpi cu capetele rădicate pînă la cer și vărsînd flăcăre de foc din guri; el spuse calului ce văzuse, dar calul îi zise: — Stăpîne, noi trebuie să trecem prin mijlocul acelor balauri; bagă dar mîna în urechea ... fata. Nu trecu mult timp și buzduganul veni; apoi, după ce bătu de trei ori în poartă, se puse în cui. Făt-Frumos îl luă din cui și-l azvîrli înapoi la zmeu, iar după aceea încălică calul și se ascunse subt podul de aur al palatului. Zmeul veni, c-o

 

Ion Luca Caragiale - Cronici literare

... pe Petrarca, și fiie-sa, pe d-na de StaĂ«l... și așa mai încolo. Fiecine, deci, își are autor de predilecțiune pe câte unul din cei trecuți la lista ființelor escepționali cari au făcut onoarea generului uman și al căror nume este, mai mult sau mai puțin, cunoscut de lume ... cele necesarii unui Calendar, mai conțin și o mulțime de poezii populare și anecdote foarte amuzante... Copiez testual frasa subliniată dupe frontespiciul ilustrat al uneia din anualile lui producțiuni. Ce stil are băiatul ăsta! ce vervă! ce invențiund ce concepere! ce originalitate! ce noi resorturi literare!... Și să nu turbezi de ... că romanurile lui istorice și sociali sunt niște nefericite traducțiuni, schiloade plagiaturi?! Au inventat fabule nedemne ca să-l discrediteze; au spus că este ieșit din sărite, că-i lipsește ceva, că pare a fi capiu; și toate astea, pentru ce? pentru că umblă cu gâtul cam strâmb și ... Toate bune, veți zice; însă ai uitat să ne spui numele autorului d-tale de predilecțiune. - Mii de scuze, doamnelor și domnilor; vă mărturisesc că, din distracțiune numai, mi-am uitat această datorie, pe care, dacă nu mi-am împlinit-o de la început, țin mult a mi-o ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F

... Crețu. Melc e un cuvînt separat, care este cu același sens și la CelțÄ­: în dialecte celtice melcii «limagon». Codobelc este o acomodațiune consonantică din codomele. Cubelc e o contracțiune din codobelc. În fine, codomele este o composițiune din douÄ• vorbe, după cum e francesul colimaçon din «cochlias -|- limax». La Români dară trăesce codomele alăturea cu melc și cubele, deși la AlbanesÄ­ a supraviețuit numai composițiunea: cadmilÄ­ «limacon ... tĂ³te. La Români, ca și la AlbanesÄ­, n trecut în r se pĂ³te reîntĂ³rce la primitivul n. In Moldova r din n e maÄ­ des în graiul vechiÅ­, în Cazania mitropolitului Varlam, în glossele românescÄ­ din documentele slavice de la Ștefan-cel-Mare, peste tot în textul Psaltirii Scheiane. In Transilvania r din n, obicinuit chiar astădzÄ­ la Moți, ne apare desvoltat la culme în texturile Măhăcene de lângă Turda de pe la 1600: lură = lună, cire = cine ... fost de de-mult observate în trĂ©cÄ•t de Kopitar, de Miklosich, de Ascoli. FĂ³rte pe larg eÅ­ am urmărit o mică parte din acĂ©stă vastă sferă în studiul meÅ­ sub titlul: «O pagină ...

 

Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea

... ziceți hair-ola [1] ! Cu-ntâmplare dar odată găleata în puț căzând Și cu ce să scoată apă pentru școală neavând, Hogea porunci îndată ca din toți ai săi școlari Să se lase-n puț s-o scoată vreunul din cei mai mari; Merg școlarii toți în grabă, pe lângă puț se adun, Dar privind ș-adânc văzându-l, n-a vrut să ... cuvântul meu ? CASCĂ OCHII LA TOCMEALĂ IAR NU DUPĂ CE TE-NȘALĂ Murind lui Nastratin Hogea măgarul ce îl avea, Socoti cum să mai scoată din paguba sa ceva: Și așa tăind cu el capul măgarului celui mort, L-a-nfășurat pe deasupra binișor cu niște tort; Apoi cu ... cu alți vânzători în rând; Stând aci, veni îndată un ovrei cumpărător, Carele de chilipire era-n piaț' precupitor; În vreo câteva cuvinte învoindu-se din preț, Îi zise cumpărătorul (văzându-l prea greuleț): - Dar ce are ghemu-ntr-însul, de vine greu la cântar ? Nastratin Hogea răspunse: - Iaca un cap ... că la nimeni lucrul lui nu i-a plăcut, Îl strică ș-apucând iarăși, pe rotile l-a făcut; Dup-aceea ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Elegie (Iosif, 2)

... vreo domniță-ntr-un castel, Balconu-mpodobit cu azalee Și scara de mătase către el? Ți-aduci aminte-acele sfinte zile Când dibuiam întâiul ritm din vers?... Tu te-ai oprit la colțul unei file... Dar eu de-atunci, vai, câtă cale-am mers! Ci de trăiai și tu, era mai ... cu toții-n cimitir intrară, Nici chiar mormântul nu-ți era săpat, Și s-au trudit groparii până-n seară Ca să-ți aștearnă cel din urmă pat... Văd o țărancă — e bătrâna-ți mamă — Cu fruntea rezemată de sicriu, Nemaiputând decât abia să geamă De mult ce-a ... greu, Întocmai ca posomorâta viață Pe care-ai dus-o tu, și-o duc azi eu... Te-am plâns atunci... nu te mai plâng acuma. Din

 

George Topîrceanu - M. Sadoveanu

... Corjoaii este bun, care nu se mai află...â€� În tăcerea odăii, luna sclipea cu luciri tainice pe podele. De undeva, dintr-un ungher, se auzi un zgomot nelămurit; un cocoș trâmbiță prelung, departe. „Hm, bun! Care va să zică iar m-am îmbătat. Strașnic m-am îmbătat! Sunt un ... mlădiere de durere în glas. Se coborî din pat, deschise fereastra. Apoi zâmbi și-și clătină capul cu amărăciune. Aburiri de răcoare îi mângâiau obrazul. Din livadă pătrundeau domol înfiorările nopții. Lilieci negri treceau prin pulberea de argint a luminișurilor. O învăluire ușoară de vânt mișca frunzișul și prin ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecu I

... aceasta te cunosc adevărată Prăsila mea: dar' fii odihnită: Acuș vei vedea că al tău tată Tot acel e, care-odinioară Vru pe Cel înalt din ceriu s-oboară!..." Urgia de-aci să-întoarsă-îndată, Iară Sătana, iute ca vântul Sau din arc slobozita săgeată, Pătrunzând în curmeziș pământul Ieși la lumea de sus, afară, În chip de fum cu vânătă pară. Iar' după ce pământească boare ... Care, după porunca domnească, Acum era și-în arme-îmbrăcată, Așteptând cea de pe-urmă poruncă, Încătro și pre-unde să se ducă. Acolo era din țara-întreagă Strinși țiganii cu mic și cu mare, Părăsindu-și viață pribeagă Și puindu-să la noao stare, Să nu mai umble din țară-în țară, Nici să mai fie-altĂ²ra de-ocară. Căci Vlad-Vodă locuri de moșie Le dedusă cu ceastă-învoială, Ca de-acuma ... adunare zisă: ,,Bărbați buni! Trăind eu pă-astă lume, Multe pății și bune și rele, La multe privii adinsuri și glume, Dar' (vă spun drept) din toate ahele, Ca ș-ahasta-ori adins, ori în șagă, Eu nu văzui în viața-întreagă. Noi țiganii să-avem țărișoară!... Unde să him numa ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>