Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN URMĂ
Rezultatele 861 - 870 din aproximativ 1420 pentru DIN URMĂ.
... au dus toți, s-au dus cu toate pe o cale nenturnată. S-au dus Pann, fiul Pepelei, cel isteț ca un proverb. Eliad zidea din visuri și din basme seculare Delta biblicelor sânte, profețiilor amare, Adevăr scăldat în mite, sfinx pătrunsă de-nțeles; Munte cu capul de piatră de furtune deturnată, Stă și ... mucedele pagini stau domniilor române, Scrise de mâna cea veche a-nvățaților mireni; Moaie pana în coloarea unor vremi de mult trecute, Zugrăvește din nou iarăși pânzele posomorâte, Ce-arătau faptele crunte unor domni tirani, vicleni. Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice, Ce din frunze îți doinește, ce cu fluierul îți zice, Ce cu basmul povestește - veselul Alecsandri, Ce-nșirând mărgăritare pe a stelei blondă rază, Acum ... Voi credeați în scrisul vostru, noi nu credem în nimic! Și de-aceea spusa voastră era sântă și frumoasă, Căci de minți era gândită, căci din inimă era scoasă, Inimi mari, tinere încă, deși voi sunteți bătrâni. S-a întors mașina lumii, cu voi viitorul trece; Noi sântem iarăși ... ...
Vasile Alecsandri - Pohod la Sybir
... înghețați, Cu lanțuri ferecați. Sărmani!... de șase luni acum Ei merg fără-ncetare Pe-un larg pustiu ce n-are drum, Nici adăpost, nici zare. Din când în când un ostenit Mort cade, părăsit! E lung cel șir de osândiți! Pe vânăta lor față Necontenit sunt pălmuiți De-un crivăț plin ... au la mormânt Prin răzbunări turbate! Câți au format grozavul șir, Pohodul la Sybir! Acum coloana s-a oprit Sub crivățul de noapte. Din sânu-i rece, amorțit, Ies dureroase șoapte. Toți se înșiră-acum în rând, Gemând și tremurând. Un comandant, aprig călău, I-adună ca pe-o ...
Vasile Alecsandri - Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu
... venit de mai mult de 200.000 galbeni. De când a apucat sceptrul în mână, Mihail Sturza, nemulțuminduse numai cu înmulțirea averilor sale din averea țării, a țintit necontenit la dărâmarea nației noastre. Pe toți oamenii cu iubire de dreptate i-a depărtat din slujbele statului sau, deși a încredințat posturi la unii din ei, a căutat să-i comprometeze în ochii obștii, pentru ca nici un moldovean să nu rămâie nepătat și pentru ca toți să ... și la cel mai de pe urmă grad de ticăloșie, prin biruri grele și rău împărțite. Toate mijloacele de propășire a neamului românesc din Moldova le-a nimicit; școalele le-a lăsat în neîngrijire; Academia din Iași a desființat-o pe jumătate; lanțuri tiparului a pus; foile publice cele mai bune le-a închis; întreprinderile ... caracterul nației și îl acoperă de rușine în fața lumii, cere: „Secarea corumperii prin pravile înadins făcute și a abuzurilor ce izvorăsc din ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a III
... a șepte-încolĂ² n-aduce folos." [14] Fârșind cântărețul toți beură Cu păharul plin și de-a-împrumut. Închinându-și ei cânta din gură Și poftorea stihul cel plăcut: ,,Să-închinăm, să băm, cu păharul plin, Să trăiască toți cei care beu vin!" Iar' o copilă din adunare, Ce nu demult acolea sosisă Și părea că nici un chief are, Cu față-învălită fiind zisă: ,,Dar' ian' cântă-ne vruna de jele ... ș' afunde În piept gingaș sabiă-agerită, Când glas cunoscut urechia-i pătrunde: ,,Arghine, ce faci!" ș-într'acea clipită, Iacă fierrul crud îi căzu din mână, Iar' el să trezi-în brațul tău, Ermină. Ermina, cea lui de mic priitoare Și din toate mai înțăleaptă zână, Ce pe el crescu și-i fu-învățătoare Cum să să deprinză-în toată faptă bună, Grija lui ș-acum poartă ... gura mută, Și doară mai mult ar fi stătut încă, De nu vrea zări stându-i înainte Pre bunul verin lăcrămând fierbinte. Atunci tinărul ca din somn adânc Să trezi și făr' a zice-un cuvânt Sabia-întecă și sări-în oblânc; Iar' murgul ușor îl duce ca vânt ...
... Bine, frate, eu nu beau nimic, ca'va s'zică?... Dă-mi o halbă... (Niță și Ghiță se uită unul la altul, întrebându-se reciproc din ochi cine este amicul.) Amicul (ciocnește halba cu paharele amicilor și bea): Pardon... un moment. (Pleacă.) G.: Cine e amicul? Îl cunoști? N.: Nu. G ... bun pentru noi ăsta e: trenul 163... (Cei doi amici râd.) Câte sunt acuma? N.: Unu și jumătate trecute. A.: A plecat din Titu... A trecut și de Mătăsaru. Mița acu trebuie să-i tragă la soamne... G.: Da' șeful? A.: Și șeful... Pardon ... Curățică!... Mița, curățică!... Ce vorbești, dom'le? Îmi pare rău... Frumoasă, dom'le! îngheață puțul... Stăi, să vezi... (Se caută în buzunar, scoate portofelul și din portofel o poză, pe care o trece amicilor. Amicii privesc lung poza cu niște ochi plini de admirație.) Ei? așa e? N.: Strașnică, domnule! G ... aș?... nici de treizeci de ani... Să vezi, dom'le, frumusețe de băiat! Stăi, că am uitat să vi-l arăt. (Scoate iar portofelul și din portofel o altă poză.) Uite. (Amicii iau poza și o privesc cu oarecare gelozie.) Așa e? G.: Voinic bărbat! A.: Aș! să-l ...
Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă
... urgia lumei! săriți!... țipă Statu-Palmă, Răsturnați copacii-n codri, măcinați dealuri și stânci, Astupați cărări și drumuri, tulburați apele-adânci, Puneți stavili netrecute sus din ceruri până jos... Trestiana, Trestiana, mi-au răpit-o Făt-Frumos!“ „Făt-Frumos pe Trestiana!...“ strig' turbații urieși, Alergând unul ... sân plin de iubire Strălucea zâmbind în aer ca un vesel meteor. Făt-Frumos cu păr de aur se părea că-n fericire Duce raiului din stele al pământului odor. Pept la pept, gură la gură, ochi în ochi duios privind, Se duceau, păreche dulce, ca prin vis călătorind. Urlă-n ... Amândoi, cuprinși deodată În vârtej de nebunie, se fac Dunăre turbată S-în văzduh încep s-arunce, împroșcând ca doi vulcani, Cei mai groși stejari din codri, cei mai zdraveni bolovani. Zbor copacii cătră soare, stâncele prin nouri zbor, Și din cer, ca să-i zdrobească, ele cad pe capul lor! Spun poveștile c-atuncea Statu-Palmă dintr-un plop Chicoti... apoi călare sări pe-un ... munte și pe vale, Zise: „Mica buturugă carul mare mi-l prăvale!...“ Note ↑ Statu-Palmă-Barba-Cot este un personagiu fantastic
Constantin Negruzzi - Parte întăi
... și voloaci, pe care maică-me nu îl mai măre, măcar că țânĂ© un pansion de copile a megieșilor. Ei avusăsâ mulți copii din care numai eu rămăsăsâm. Educație me pănâ la vârsta de 14 ani au fost din celi mai proaste. A ceti, zicând a sloveni, a feșteli hârtii și a coasă îndestul de rău ... a-mi împlini scoposul meu m-au făcut să mă mânec de dimineață. M-am îmbrăcat îndată cu celi mai frumoasă podoabi ce avem din sat și, lăsând în mâna hangiții bocceluța me, m-am dus drept la locul ci-mi era însămnat. O matroană bătrână țâne această casă. Ea ... de ostineală. Cu toate aceste, va căuta în carte sa de era vrun lucru de care să fiu vrednică, după ce va da drumul unora din muștereii săi. M-am tras întristată înapoi și mai diznădâjduită de răspunsul aceștii vechi antici. Pentru ca să mă mai ieu însă, am îndrăznit sâ ... Chipul locului, gustul și curățăneia mobililor nu au micșorat ideea ce bună ce luasâm pentru locul meu. Nu mă îndoiem că nu eram într-una ...
Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională
... de care se bucură astăzi. La cei vechi, ea era partea numai a politicilor, a oștenilor și a filosofilor, din pricina scumpetei manuscripturilor. Astăzi însă, orișiunde nația este ceva înaintată, istoria este citirea obștească a tuturor stărilor, până și celor înjosite. În Franța ... în vremea popasului, pe muncitorul de pământ citind, la umbra unui copac, faptele marelui Frideric? Această norocită popularitate a istoriei vine, mai ales, din două pricini: cea întâi este că astăzi fieștecare cetățean are drit și îndatorire de a se ocupa cu trebile statului, că fieștecine dorește ... limba națională măcar o istorie universală, și ce vorbesc de istorie universală, când chiar analele patriei noastre zac în întuneric, păstrate numai în niște manuscripte, din care două, din pricina copiștilor, nu se potrivesc! Și, cu toate acestea, tiparul ar fi cel mai sigur și mai grabnic mijloc ca să ajungem la civilizația societății ... după cum ești; leapădă-te de începutul tău, schimbă-ți numele sau primește pe acesta ce ți-l dau eu, ridică-te și du-te din ...
... George Coşbuc - Angelina Angelina de George Coșbuc Baladă din Albania Ca Dumitru-n albanime Mai viteaz nu era nime, Nici la braț mai viguros, Nici la umblet mai frumos: Era înger la iubire, Zmeu ... Mort de bardă cade jos. Ucigașul lung privește Sângele cum aburește Și tăcut ca fierul stând El se pare tremurând: Simte-ale mustrării icuri Și din gene-i lunec picuri. Iar în urmă s-a plecat, Trupurile-a ridicat Și-așteptând până deseară, Cu ele-a ...
... să intru într-o apă cu gheață. Pe urmă mă desfătează prin înfățișarea unor figuri gingașe și plăcute și, în sfârșit, mă face să râd din toată inima, de oarecare întâmplări comice și de oarecare ridicole, care au jucat un rol însemnat în societatea Borsecului din vara trecută. Acea societate era împărțită în trei clase foarte deosebite prin manierele lor: 1. Adunarea românească, 2. Adunarea ungurească și 3. Adunătura armenească. Și ... a încredințat un neguțitor de postav. Si cu toate aceste, nu numai că ea îndestulează pe fieștecare zi sute de stomacuri, dar apoi totodată din sânul ei se umplu sute și mii de sticle mari ce se împrăștie în lume. Ea este îngrădită cu ostrețe de lemn și are în ... spre a sluji de primblare persoanelor care fac cura. În adevăr e un spectacol foarte curios a privi pe toți bolnavii venind din toate părțile dimineața la fântână, cu ochii încă umflați de somn și cu paharele lor în mână. Ei seamănă niște vinovați duși la locul osândei ... un adevărat câmp de bătălie, unde mulți nenorociți rămân uciși de săgețile sarcasmului. Însă, o! ticăloșie omenească! Vine o vreme, un minut, unde fieștecare luptaș
... Atunci sângele îmi năvăli în cap și, dacă n-ar fi fost Balan lângă mine de gâtul căruia să mă sprijin, desigur aș fi căzut din trăsură. Am trecut un sat, două sate, mai multe păraie, mai multe lunci, fără să pot rosti un cuvânt; numai câte un oftat din vreme în vreme îmi ridica pieptul. Nu știu dacă Constantin viziteul va fi înțeles ceva, văzând răpedea mea schimbare, dar știu atâta că nu-mi ... să nu piarză gologanul, începu să scârțâie cu arcușul pe strune, fără să mai aștepte învoirea mea, și în același timp prinse să cânte și din gură cu niște strâmbături așa de ciudate, încât nu mă putui opri de a zâmbi cu tot amarul ce simțeam în mine. Bietul ... Îndată, răspunse țiganul; am să vă cânt un cântec de inimă albastră să vi se topească ochii în lacrimi: Dragostea de fată mare Ca fasola din căldare Nici o vin'încoace n-are. Mă simții atins în onoare de această ironie a țiganului care-și rânjea dinții și se ... învârtea împrejur ca un sfredel; când striga, scuipa asupra cânelui, apărânduse cu arcușul, cu scripca, cu căciula, iar Balan hârâia ca un desperat și scutura ...