Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FI DIN
Rezultatele 861 - 870 din aproximativ 2797 pentru FI DIN.
Ion Luca Caragiale - Identitate...
... Zic: — Domnule, iată, poftim scrisoarea prin care mi se notifică trimiterea cecului la adresa d-lui Legrand, unde locuiesc de două luni, aci, afară din oraș... Portofelul cu hârtiile mele l-am uitat acasă; în orce caz, nu gândeam că or să-mi trebuiască din momentul ce prezint un cec... Dar impiegatul mă-ntrerupe: — Cu toate astea, vă trebuiesc... fără hârtii... Și iar se uită, cu parcă un fel ... Gentlemanul se duce la guichet, ridică un pachet de hârtii de bancă; le vâră pe ne-ndoitele în portofelul lui larg; pune portofelul în buzunarul din partea inimii; se încheie la piept frumos și iese cu pasul demn și măsurat, ca orce gentleman care caută metodic, pe-ndelete, locul din lume unde să-și poată arunca din cârcă povara nesuferitului spleen. După ce, cu oarecare invidie — mărturisesc — privesc pe englez ieșind cu portofelul plin, mă vâr iar la guichet și ... cunoscut în localitate, să garanteze că eu sunt eu, nu sunt altul. A doua zi, mă prezint cu pasaportul, cu hârtiile toate, corespondență din țară și din ...
... voind să afle ceva de la el, ca orice negustor, se apropie de dânsul și-l întrebă: — De unde ești, măi creștine? — Ia din sat de la noi, răspunse Pâcală. — Din care sat de la voi? — Iaca de acolo, tocmai de sub acel mal, arătând negustorului cu mâna spre un deal. — Bine, dar ce ... păscut, fugim de el care încotro apucăm; că atât e de înfricoșat, de gândești că e turbat; când începe să mugească, sparie chiar și copiii din sat. — Mă!... da'! ce namilă de om ești tu? Nu cumva ești vrun duh rău, frate cu Mează-noapte sau cu Spaima-pădurei? â ... aveți butnari sau dogari în sat la voi? — Avem. — Na cinci bani, și du-te să-ți puie doagele ce-ți lipsesc. Prostia din
Ion Luca Caragiale - Caut casă...
... numai și numai să fie admirată de dinafară. Firește că în pragul iernei nu caut o casă cu chirie pentru a o admira din curte — adică din uliță, fiindcă n-are curte. Pe dinafară, șease ferestre mari, ciubuce și ornamente monumentale. Înăuntru, trei chichinețe, din cari una n-are lumină decât de la ușa coridorului, ce duce la atenanțe — cocoana, stăpâna casei, zice: independențe. Independențele! Deschid usa să le ... ferestre și de uși, se odihnesc paturile copiilor, cu fața către lumina vetrei și cu căpătâiul sub icoane... — Iacă alta! îmi strigă Ahasverus, stingând din ochii-mi arătarea cea albă. Iacă alta! „De închiriat!â€� ...Iar monumentală! iar terra-cotta! iar ferestre ca la Palatul Justiției. S-o vedem ... aceasta sunt așa: adică au toate câte un salon în trei colțuri, fiindcă toate locurile sunt taiate en biais[ii] . Sofrageria e luminată de sus, din tavan, prin pod. — E cam strâmtă... îndrăznesc eu. — Vai de mine! zice marșanda. Cum strâmtă? e destul de comodă: doi metri cinzeci pe ... a răzbit foamea. Isaac e zdrobit de atâta umblet. Îi dau doi franci de cheltuială. — În sfârșit, îmi zice rătăcitorul, plictisit de atâtea dificultăți ...
Nicolae Filimon - Jocul bănățean
... Cele 40 de zile, Ce-am postit pentru tine, Să te bată-un dor și-un drag, Să șezi toată ziua-n prag: Cînd va fi de către seară, Să te topești ca o ceară; Cînd va fi de miez de noapte, Să te treacă sudori de moarte; Cînd va fi de dimineață, Să te duci din astă viață. Cine însă poate măsura mai bine lungimea nopților și cursul lunei decît acela ce iubește? Cine are dor spre vale Știe luna cînd ... poate că e în deșert, căci cătănia va chema poate pe voinic subt steagurile armiei: Drăguță Sîntă-Mărie, Scoate robi de la robie, Și feciori din cătănie! Feciorul cînd s-ar însura, n-ar lua una avută, ci ar preferi mai săracă, căci așa crede el a fi independent: D-aș trăi cît piatra-n vie, N-aș lua fată cu moșie, Să-mi poruncească ea mie; Ci-aș lua una mai săracă ... altul nu se gîndește. Vestea cucului nu e destulă. Voinicul se aruncă pe cal spre a alerga iute la mîndra lui: Mă uitai din ...
Mihai Eminescu - Povestea Dochiei și ursitorile
... frumos, Amar mie-ntr-un suspin Lacrimile vale-mi vin, Cu năframa de le șterg, Ele tot mai tare merg. Auzit-au d-auzit Pețitori din răsărit Că eu stau să mă mărit, Iară cum m-am măritat, Multe neamuri s-au sculat, Casa doar ne-o vor strica Și pe ... au luat averile, I-a-nnegritu-i soarele, I-au robit popoarele. Eu în codrul cel pustiu Rătăcind, într-un târziu, Am aflat din limbi străine Că bărbatul nu-mi mai vine, Am aflat dinspre apus Că bărbatul mi s-au dus, S-a dus cale nenturnată ... doina-și tragănă Teiul mi se leagănă, Adormind-o florile Și privighetorile. Sună dulce, o auzi-ici, Începutul unei muzici Triste și aeriane Ca sunarea din organe. Mum-adoarme, pruncul râde, Teiul vechi i se deschide. Ies trei zâne ca pe-o poartă, Câte-o stea în frunte poartă, Ele-s ... nu calcă pe pământ Când se leagănă de vânt, Când ușor de mâni se prind, Trag un danț și mi-l întind, Leagănul încungiurând Și din gură-ncet cântând. Una-i zice: Â Drag băiat, Să fii mare împărat, Căci așa fel ți-a fost dat. Alta-i zice ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Domnița Voichița
... n veșnicie! Eu moartea lor o pizmuiesc Și-un astfel de sfârșit doresc să-mi fie hărăzit și mie! Căci mult mai bun mi-ar fi ca traiul trândav al patimei lumești În care nu poți să-ntâlnești decât trădarea, putregaiul Și amici din cei cu două fețe, cu suflet sterp și venetic, nesimțitori la frumusețe, vicleni și lași și de nimic. Rănit în bătălie, Radu cu câți oșteni ... curată, Voichițo, Doamna mea să fiii Voichița: Măria-ta, ce mișcătoare cuvinte te pricepi să spui! Dar uiți că-ntemnițată-s oare? Și unde? și din vina cui? Ștefan: De ce cu-atâta nedreptate, Voichițo, mă mâhnești mereu? Au n-ai întreaga libertate? Nu în robia ta sunt eu? Întinde-mi ... mei te vor cinsti ca Doamnă și Stăpână a Domnului și-a țării lor! Voichița: Dar chinu-ntemnițării mele cum poate fi uitării dat? Doar sângele-ar putea să spele acest înjositor stigmat. (Sfârșitul părții a doua) Partea a treia Și-n țara ... cu Domnul țării-n luptă dreaptă uitau de rang, de neam, de-averi. Iar fetele, ca o răsplată, Împodobeau pe-nvingători cu o cunună minunată ...
Ion Luca Caragiale - Pastramă trufanda
... eu... Ajungând la Ierusalim, s-a gândit Iusuf: — Ce să mai mă duc la Șumen cu sacul gol? Frate-său, Aron, or din nebăgare de seamă, de degrabă, a luat un sac cu pastramă, în locul sacului cu haine; or că, de calic, să nu mă ... a-ntors înapoi la Iafa, acolo s-a suit pe altă corabie și a pornit înapoi spre casă. Pe drum, mânca din pastrama altora, dar mirosea sacul lui Aron, și mereu, la toți călătorii: — Ei! pastramă, dacă vreți, să poftiți la noi, la Kavala! — acolo ... crestată și pârlită la spuză, ușor, să nu-și scoată sarea..." Și-i lăsa gura apă lui Iusuf. Cum coboară pe pământ la Kavala, să fi zis c-a dat în bobi! pe cine vedentâi?... pe prietenul Aron — parcă știa că sosește și-l aștepta cu patru ochi ... — Bre, Aroane, de ce ești șarlatan și mă minți că-n sac sunt haine vechi de la tată-tău?... de frică să nu ciupesc din pastramă... Aron s-a făcut odată galben, și, cuprins ca de un fior, d-abia a putui băigui: — Ce? ce ...
... noi; că, dă, noi știm a învârti sapa, coasa și secera, dar dumneavoastră învârtiți condeiul și, când vreți, știți a face din alb negru și din negru alb... Dumnezeu v-a dăruit cu minte, ca să ne povățuiți și pe noi, prostimea... — Ba nu, oameni buni; s-a ... buni! Credeți dumneavoastră că, de-a ajuta Dumnezeu a se uni Moldova cu Valahia, avem să fim numai atâția? Frații noștri din Transilvania, Bucovina, Basarabia și cei de peste Dunăre, din Macedonia și de prin alte părți ale lumii, numai să ne vadă că trăim bine, și ei se vor bucura și ne vor iubi, de ... noi la adus, cum ne spuneați dinioarea, că de-acum toți au să ia parte la sarcini: de la vlădică până la opincă. Bine-ar fi dac-ar fi așa, cucoane, căci la război înapoi și la pomană năvală, parcă nu prea vine la socoteală... Iar de la bolovanul dumneavoastră am înțeles așa: că ... cucoane, să fie altfel, că mie unuia, nu mi-a părea rău... La aceste vorbe, țăranii ceilalți au început a strânge ...
Vasile Alecsandri - Sânziana și Pepelea
... te-a păcălit, Tomo! MĂRICA (râzând): Cred și eu că l-a păcălit, dacă jupân Macovei, bărbatul meu, știe și cerul din toacă... asta... toaca din cer. MACOVEI: Tronc, Mărico, iar ai sclintit-o, suflețele. Ș-am mai fost, oameni buni, pe la curtea lui Lăcustă-Vodă. TOȚI: Lăcustă-Vodă? MACOVEI ... se): A!... bun somn am tras!... și frumos vis am făcut!... Eu, Pepelea, băiat sărac, fără tată, fără mamă, venit în locurile acestea din Țara Românească, părea că mă-nsurasem cu fata împăratului, după ce o scăpasem din ghearele unui zmeu, care-o răpise din palatul tătâne-său. Greu m-am luptat prin somn... dar i-am venit eu de hac zmeului. ARIE Frumoasă Sânziană, Copiliță Cosânzeană, Răpită-era d ... soare Nu erau pete arzătoare; De când un purice ușor Purta potcoavă la picior, Potcoavă grea de fier Cu care sărea-n cer, Ș-apoi din cer venea Și barba mi-o ciupea. Pe atunci eram tânără, frumoasă... eram zână... dar m-a scos din minte Făt-Frumos... și mi-am pierdut darul. PEPELEA: În adevăr, că ești cam schimbată la față. BABA RADA: He! He!... Vremea vremuiește, fețele se ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Cauza pesimismului în literatură și viață
... privința sensului cuvântului pesimism , trag din el toate concluziunile logice, construiesc astfel un pesimism ori un pesimist ideal în capul lor, pe urmă cu abstracțiunile din capul lor ei caută să lămurească pesimismul din viața reală. Cu alte cuvinte, ei nu deduc sensul cuvântului din viața reală, din analiza vieții reale, ci sensul vieții reale îl deduc din sensul cuvântului, așa cum le pare lor acest sens. Dar fiindcă fiecare om poate întrucâtva să priceapă altmintrelea cuvântul pesimism, de aceea vor fi mai tot atâtea feluri de pesimism câți oameni sunt. Alții nu cad în această greșeală. Ei întrebuințează un metod științific întru atâta întru cât caută ... pe urmă, cu acest rest comun la toate, vor să caracterizeze pesimismul fiecărei epoci în parte. Așa, spre pildă, nemulțumirea în privința condițiunilor vieții va fi comună tuturor epocilor pesimiste, deci caracteristica pesimismului modern va fi nemulțumirea. Aceasta e tot așa de absurd cum ar fi dacă cineva, voind să caracterizeze organizația socială a Engliterei moderne spre pildă, ar căuta ceva comun tuturor organizațiilor sociale, începând de la comunele ... optimistă pentru burghezime și pesimistă pentru feudali, care și-au găsit un interpret genial în Chateaubriand. În vremea noastră putem vorbi de pesimismul unei părți
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Idealurile sociale și arta
... și mai rău, cu pretenții absolut nefundate la spirit, și ce spirit! E evident că la astfel de articole nu se răspunde și n-am fi răspuns dacă n-ar fi intervenit următoarele considerații importante: articolul dlui Philippide e tipărit în Convorbiri literare , o revistă care a avut o influență însemnată asupra dezvoltării culturale ... și e tipărit în numărul festiv prin care revista serba douăzeci și cinci de ani de existență; iar în tot articolul dl Philippide vorbește nu din partea persoanei d-sale, ci din partea Junimii ca grup literar. Articolul pare a fi o declarație de principii făcută după douăzeci și cinci de ani de existență a unei reviste importante și deci el capătă o însemnătate ... Pentru ilustrarea ziselor mele, am citat grupul junimist, care n-a avut o înrâurire așa de puternică asupra societății noastre pe cât ar fi putut să aibă, judecând după talentul membrilor grupului, și aceasta din cauză că n-a fost condus de idealuri sociale mai mărețe, mai înalte. Dl Philippide îmi răspunde silindu-se a arăta ... ...