Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DA VIAȚĂ
Rezultatele 871 - 880 din aproximativ 1180 pentru DA VIAȚĂ.
Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului
Petruţ Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului Câmpia cu numere - Geometria visului de Petruț Pârvescu Volum publicat de Editura Paralela 45, 2005, cu o prezentare în volum de Mircea Martin. II. apocalipsa mimetismului „ceea ce a mai fost și ceea ce va mai fi a fost în alte vremuri…â€� (Ecclesiastul 3.15) 1. mult prea grăbit ca să prindă contur mici frontiere doar acolo părți compacte derizorii ale memoriei ființe și lucruri în emisfera cuvîntului c e l mult prea nevorbit c e l mult prea nerostuit în anotimpul tăcerii veacuri de arhivă în apele oglinzii printre răzoare și haturi mărturisind preamărind istoria acestor obiecte jilave în bantustanele gloriei într-o domesticire multiplă golesc aceleași peisaje confuze urmele T A L E apoi cele fără de taină urmărindu-te îndeaproape despovărînd amintirea secundei gură pe gură o piramidă de cuvinte refăcînd gramatica strigătului o superbă peșteră de sare în lacrima trupului rostuit pe răzor semn firul de iarbă albastră ce separă mereu grădina dintre sexele mirării ram pe ram în codrul de greșeală un sînge alb în tranșeele cărnii prin noaptea somnambulică de forma sufletului călător prin ruinele alveolelor seci în ...
Vasile Alecsandri - Nicolae Bălcescu în Moldova
Vasile Alecsandri - Nicolae Bălcescu în Moldova Nicolae Bălcescu în Moldova de Vasile Alecsandri Oamenii de măsura lui Nicolae Bălcescu sunt încă rari între românii de astăzi. Acei care ca dânsul, în tot cursul unei existențe de luptă, au fost insuflați numai de nobila simțire a amorului de patrie și care au visat și lucrat cu neîncetare la reînvierea și la mărirea neamului lor, merită să atragă respectul și simpatiile urmașilor. Tot ce se atinge de acei oameni de frunte, diversele întâmplări ce au trecut peste dânșii, actele lor publice și chiar incidentele vieții lor private devin, după moarte, de un mare interes pentru cine știe a-i prețui și îi admiră. E o datorie sacră pentru amicii și contemporanii lor de-a face apel suvenirelor, spre a feri de uitare toate notițele ce pot contribui la completarea biografiei lor. Această idee m-a îndemnat a vorbi astăzi de Nicolae Bălcescu ca de un om al cărui nume onorează România și ca de un amic scump și jelit. Am petrecut luni întregi cu el, nu numai în țară, dar și în străinătate; am avut adeseori ocaziunea de ...
... să fii mai comod, Te lași numa-n papuci. Nimica nu te doare, Și totul meprizezi, Căci posedezi mandatul Și mergi ca să-l scontezi. Da! da! el să trăiască! Sau daca nu, murim; Căci fără dânsul oare Putem noi să trăim? Amor și fericire Le ai în buzunar, Când ți-ai ...
Nicolae Filimon - Despre teatrul italian (2)
... operei italiane; și fiindcă noi, mediocritățile literare, am contractat de mult timp urîtul obicei de a nu scri nimic fără a da și dovezi autentice, fortificarăm articolul nostru cu fapte reale cunoscute de tot publicul și cu dovezi luate chiar din contractul încheiat de domnul contracciu cu ... sînt tîrîte în noroi, scriitorul de foileton al Naționalului a trebuit să-și aibă și el partea sa“ și a da fine acestei scrieri, îndreptînd pe oamenii de bună credință a face lectura inserțiunei din pagina 4 a Curierului Principatelor Unite no ...
Alexei Mateevici - Iuda Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII I Hristos se roagă. Sânge cade Din fruntea lui în picături Pentru a lumii răutate, A omului păcate, uri. Dumnezeiasca-nsuflețire Îi arde-n ochii Lui senini, Și cu o jalnică zâmbire El rabdă-a crucii chinuire, Cununa aspră cea de spini. Pe lângă cruce stau în roată Mulțimi de oameni. Uneori Întunecata, oarba gloată, De râs bufnește mișcător, Și nu pricepe, nu gândește, Pe Cine îl obijduiește Cu râsul batjocoritor, Ce a făcut El, de la chin Ca pe un rău L-a osândit? Și ce vrăjmaș de ură plin La Dumnezeu s-a îndârjit? Cu-a dragostei învățătură El blând, în lume a intrat, A pătimit și s-a rugat; Iar lumea în nespusă ură Cu sângele Lui s-a pătat. II Sfârșitu-s-a! O noapte blândă Ardea-n albastre înălțimi, Ea lumina cetatea sfântă Și largile împrejurimi. Lumina lunii gânditoare Când s-ascundea în nourași, Când s-aprindea tremurătoare Deasupra sfântului ...
... Chio roșu, sau miresme, — meargă tot în voia sorții, -- Când e vasul de-aur virgin... moralistul e greoi, Și în fond se bea tot viață
Nicolae Gane - Domnița Ruxandra
Nicolae Gane - Domniţa Ruxandra Domnița Ruxandra de Nicolae Gane Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Era în Săptămâna Patimilor. Soarele apusese și umbrele nopții se întindeau asupra Iașului. Numai vârful Hlincei și al Cetățuiei străluceau încă de cele din urmă raze murinde ale asfințitului. Clopotul din turnul Trei-Ierarhilor chema credincioșii la rugăciunea de noapte, umplând aerul cu vocea sa de aramă. Un mare zgomot de cai și arme se auzea înspre Curtea domnească, și iată că pe porțile cele mari ale curții, deschise în două laturi, se vede înaintând în sunetul trâmbițelor și a tobelor o ceată de călăreți în fruntea căreia mergea la pas pe un cal alb asturcan domnul Vasile Lupul. El purta gugiumană pe cap, pe umere o manta albă cu guler de samur, în picioare ciubote lungi și la brâu o sabie bătută în pietre scumpe. Fruntea sa era împresurată de gânduri, aureolă obicinuită a domnilor buni, căci Vasile Lupul era dintre acei domni rari care urau birurile, iubeau dreptatea, și erau totdeauna încinși de grija țării, așa zic cronicarii bătrâni. După dânsul veneau călări în haine strălucitoare vistiernicul Buhuș, Savin hatmanul, ...
Dosoftei - Din Parimiile preste an
... lepăda tar, va căsca cu fulger pământul. Așe fântâni cu tot vor săca, ș-a părăului matce. Zbierători atunce groznic sunet bucinul va da din ceri, Lumii năvarnic rău rugind și osânde fiitoare. Ș-a tartĂ¡rului prăpaste va ivi pământul căscând Și veni-vor toțâi craii ... părău și de foc. Așe tuturora oameni vor fi deșchise mormânturi. Atunce lemnĂ©ul svinților fi-va foarte dorit cornu Ș-a bunilor viață oameni și supărările lumii. Cu apele limpezî-vor într-a 12 fântâni pre chemaț, Crai a păstori fi-ne-va nouă ...
Cincinat Pavelescu - O epigramă
... o chestiune care mă tulbură mult. Chestiunea inamovibilității mele de magistrat sunt doar consilier pe care aș pierde-o venind la direcțiunea teatrului... Însă în viață
Timotei Cipariu - Sonet XXI Sonet XXI de Timotei Cipariu Viața-mi astăzi, iată jumătate Și-atâtea zile, cându-mi vin aminte Din pace-avută văz că-i fură date. De cum trăisă dulcele-mi părinte. Ci-n sânu-mi nu știu ce prea iute bate, Și simț că arde d-un foc prea ferbinte. Ah, cine știe, au nu de-aci-nainte Prin trup și oase-mi focul va străbate. Pricep și zic: arzi foc într-al meu sânge, Curând străbate-l, oh, tu să nu-nceți Până-n cenușă ce mă vei preface. Că lacrămi moi nu te vor stânge. Tu arzi ascuns subt șepte tari peceți Și-atunci... atunci avea-voi și eu
Constantin Negruzzi - Muza de la Burdujăni
... trei ori și tot s-o rupt sferile, curgea apa de pe mine; pe urmă o trebuit s-o văruiesc din cap pănă în picioare, da încai acu-i albă și roșă ca o păpușă. Parcă-i scoasă din cutie, Zău așa-i de pupuică, Însă geaba! n-a să ... fi întrebuințată numai ca să aduci gelozie la lumea întreagă. Destul, Stănică fătul meu, nu mai urma, că mă prăpădești. — Dă-mi biletele. STĂNICĂ Da să nu cetesc pe acel a grecului de la Galați? CALIOPI: Fi! stilul său cade greu; persoana sa trebuie să-ți fi dând ...