Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AVEȚI SĂ

 Rezultatele 881 - 890 din aproximativ 2615 pentru AVEȚI SĂ.

Petre Ispirescu - Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos

... și tăcea. Apoi, după ce sfârși de spus frații cei mai mari ce li se întâmplase, se ceru și el de la tată-său ca -l lase pândească și el. Cât de trist era tată-său pentru că nu se găsea nici un voinic care -i prinză pe hoții merelor râse când îl auzi. Iară după multe rugăciuni se înduplecă. Atunci fiul cel mai mic se pregăti de pândă. Cum ... și iasă din minți, de bucurie; dară își ținu firea. Puse de strigă prin toată cetatea că fiul său cel mic a izbutit aducă mere și se afle că hoțul este o pasăre. Făt-Frumos zise tatălui său -i dea voie acum caute și pe hoț. Tatăl său nu mai voia știe de hoț, deoarece i-a ajutat Dumnezeu vază merele cele atât de mult dorite. Dară fiul cel mic al împăratului nu se lăsă numai pe aceea, ci stărui până ce împăratul îi ... drumul cel mai apropiat și mai lesnicios. Apoi, dându-i un merișor frumos la vedere, îi mai zise: - Ține, Făt-Frumos, acest merișor. Când vei avea trebuință de mine vreodată, ...

 

Vasile Alecsandri - Oda ostașilor români

... Ce la vechiul nostru nume au adaos un renume Dus pe Dunărea în Marea și din Marea dus în lume! Vin acum, la rândul vostru, v-aduc o închinare, Vin cu inima crescută și cu sufletul mai tare, Ca eroi de mari legende, vin vă privesc în față, Voi, nepăsători de moarte, disprețuitori de viață, Ce-ați probat cu-avântul vostru lumei pusă în mirare, Că din vultur vultur ... stejar răsare! De la domn pân' la opincă, duși de-o soartă norocoasă, V-ați legat în logodire cu izbânda glorioasă Ș-ați făcut ca pricepem a trecutului mărime, Măsurându-vă de-o seamă cu-a strămoșilor nălțime, Ș-arătând, precum prin nouri mândrul soare se ... de voi sunt mândru! simt acea mândrie mare Care crește cu mărimea unui neam în deșteptare. Mi-am văzut visul cu ochii, de-acum pot

 

Ion Luca Caragiale - Știe carte băiatu lui Papuca!...

... așa de procopsit era și băiatul lui Nastratin Hogia. Când s-a întors acasă din străinătăți, a cerut lui tată-său -i deie o odaie pe seamă, unde -și așeze biblioteca și studieze ziua și noaptea. Tatăl, foarte mulțumit că are așa fecior, i-a făcut pe plac. Seara, după ce și-a așezat ... a pus băiatul în pat, cu lumânarea alături, pe măsuță, citească, ca orice tânăr studios. Dar, ridicând o dată ochii în sus, ca reflecteze mai adânc, ca -și reverse în spirit cine știe ce amintire, ce vază!... O bârnă din tavan era mânjită... de o vacă, ori de un bou, ori de o mânzată, ori de un vițel!... în sfârșit, vârsta ... Cronicarii povestesc pe larg despre isprăvile și înaltele merite ale mărinimosului erou. Din parte-ne, credem că ajunge această scurtă notiță; nu avem loc aci -i facem biografia; destul arătăm că sir John Falstaff este și va rămîne una din cele mai nobile, cele mai strălucite și mai neuitate figuri ale istoriei Engliterii. Viteaz ... ...

 

Mihai Eminescu - Moartea lui Ioan Vestimie

... observator, deși nu știm ca fineța de observațiune și reumatismul unit cu bătaie de inimă fi stat vrodată în legătură. Avem cu toate acestea ajungem la halul moral în care justiția pur și simplu a vederii treacă drept spirit de observație... dar nu e vorba de asta. Vorba e d[e] Ioan al nostru, care-n toate zilele își urma regulat ... astăzi, la 7 ore de seară, d. Ioan Vestimie a încetat din viață în urma unei violente bătăi de inimă. Nu putem decât deplângem moartea prematură a unui tânăr care, pe lângă un caracter solid și demn de toată încrederea, mai avea un spirit fin de observație și multă dreaptă judecată. El nu-și putea explica cine-i jucase festa ca -l anunțe drept mort prin ziare. Ieșind pe uliță, o lună plină de toată frumusețea împânzea cu razele ei turburi - străvezii oriunde găsea loc prin ... apropie de ea, iar ea-i zâmbi și-i întinse mâna. — Mergem amândoi în oraș, nu-i așa? — Desigur, răspunse Ioan, deși or râză oamenii de noi. — Las' ...

 

George Topîrceanu - Mihail Sadoveanu: Cocostârcul albastru

... obsesie. Iar pe alocurea simți însuși mirosul de cetini, aerul umed de buhai, frigul văratic al munților... Singur acest volum ar fi de ajuns ca consacre pe un scriitor. Iar dacă unul din volumele dlui Sadoveanu ar apărea sub semnătura unui necunoscut sau chiar scriitor cu oarecare reputație, am avea ... răsunător eveniment literar. Dar de la dl Sadoveanu ne-am obișnuit primim atâtea creații fermecătoare, încât ni se pare acum foarte natural ca noi așteptăm și d-sa dea, infailibil. Poate că și această atitudine a noastră l-a făcut nu adoarmă niciodată pe laurii câștigați. Cu fiecare nou volum al dlui Sadoveanu, acel ce scrie aceste rânduri a avut impresia unui necontenit ... mai adânc imprimată în opera lui pecetea geniului rasei din care face parte. Că acest lucru este, poate, adevărat din toate punctele de vedere, am avea o probă în faptul că dl Sadoveanu, chiar înlăuntrul literaturii noastre, este unul din cei mai originali scriitori. El a venit cu un ... deo mlădiere, de-o bogăție de nuanțe și colorit fără pereche. Noi ne-am obișnuit de mult cu d-sa și cu imitatorii. Dar ca ...

 

Vasile Alecsandri - Toma Alimoș

... Toma Alimoș, Boier din Țara de Jos, Ce ne calci moșiile Și ne strici fânețele? Boier Toma Alimoș Îi da plosca cu vin roș: — trăiești, Mane fărtate! Dă-ți mânia după spate, Ca bem în giumătate. Mane cu stânga lua, Cu dreapta se înarma, Paloșul din sân scotea, Ș-așa bine-l învârtea Ș-așa bine mi-l ... Toma turba și răcnea: — Tăiatu-m-ai tâlhărește, Fugitu-mi-ai mișelește. De te-as prinde-n mâna mea, Zile tu n-ai mai avea! Stăi pe loc ne-ntâlnim, Două vorbe grăim, Două vorbe oțelite Cu paloșele grăite! Mane-n lături tot fugea, Iară Toma-l agiungea Ș-așa bine mi-l chitea, Că din fugă ... murgului zicea: — Alelei! murguleț mic, Alei! dragul meu voinic! Ochii-mi se painginesc, Norii sus se învârtesc. Te grăbește, aleargă, fugi Și ca gândul mă duci Colo-n zarea celor culmi, La gropana cu cinci ulmi, Că eu, murgule-oi muri, Pe tine n-oi mai sări! Iar când ... mi-oi da, Când nu te-oi mai dezmierda, Din copită -ți faci sapă, Lângă ulmi

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură în Dumineca Florilor

... către corinthĂ©ni, în 15 capete: În vrĂ©mea cea noao (adecă la vrĂ©mea învierii cei de obște a trupurilor) vrăjmașa moarte va strica și dintr-acĂ©ia zi înainte nu va mai avea loc întru oameni. Pentru iad tot acestași apostol luminat arată, grăind: Nimica păgubitoriu nu iaste acelora carii sunt întru Hristos Iisus, carii nu dupe trup ... ria crucii minunat ne păzĂ©ște, pre carĂ© omul nostru cel vechiu s-au răstignit, după cum zice la râmlĂ©ni, în 6 capete: Ca se strice trupul, adecă tăriia și putĂ©ria păcatului, ca de acum nu mai slujim păcatului. Că prin moartea lui, tuturor credincioșilor li s-au dat bunătate, cu care, prin duhul lui întărindu- omul cel din lăuntru, pre omul cel dinnafară și vechiu -l răstignească, împreună cu greșalele și pohtele sale și îmbrace pre omul cel nou, carele iaste întru sfințiia și dreptatea adevărului. Iară de vei pohti a cunoaște firea și năravurile acestui împărat ... iar mai vârtos când iaste vremea pocăinții, trebuiaște a-l face, ca, răstignind păcatul întru Hristos, împreună cu dânsul înviind întru înoirea vieții umblăm. Drept acĂ©ia, de pohtim ...

 

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria

... se va pune în practică, sau mai bine: o taxă uniformă de 40 cr. se va introduce. Albina din 5 februarie 1868: "Monitorul francez trebuia bage în socotință", adică: ia în seamă, ție seamă de; nemțește: in Rechnung, in Anschlag bringen. Gazeta Transilvaniei din 24 aprilie 1868: "În consunetul statutelor se convocară membrii ... a accentua. Telegraful din 28 aprilie 1868 zice: "Keglevich mai vine o dată asupra interpelațiunei de alaltăeri. La aceasta răspunde ministrul, că el nu poate avea în vedere numai singuratecii, ci tesaurul întreg al Statului." "Keglevich mai vine o dată asupra" vrea zică: mai revine, nemțește: kommt nochmals auf ; "singuratecii", pe care nu-i poate avea în vedere ministrul, sunt indivizii, nemțește: die Einzelnen. În Federațiunea din 22 apr. 1868: "Un public ales constatator din baroni, conți, principi." Românește: compus din ... că aceleași trebuie se publice", aceasta ar presupune, că a fost vorba se publice alte lucrări, și că în Transilvania au se publice numai aceleași în opoziție cu celelalte. Însă este evident că intenția autorului a fost numai

 

Grigore Alexandrescu - Trecutul. La mănăstirea Dealului

... fruntea sa, P-a Dâmboviței vale oștiri de s-or ivi, Ai luptelor cumplite părtași ei vor mai fi. Eu în copilărie iubeam mă opresc Pe dealul mănăstirii, și-n vale se privesc Mărețul turn, trist martor l-al nostru trist apus, Ș-a cărui origină ... a aflat, Războinicul modeluri; și, dac-am asculta Ceea ce în favoru-ți reclamă slava ta, A vitejilor umbră d-am ști o cinstim, Vrednici de libertate noi am putea fim. Am afla de la dânșii ce jertfe trebuiesc, Prin câtă energie nații se mântuiesc. A! facă provedința ca-naltul sentiment, Ce-nchină ...

 

Edgar Allan Poe - Corbul din Edgar Poe

... era clară. De astă dată-mi zic:     â€œS-aude la fereastră, acuma, deci, urmează     â€œSă luminăm misterul ce-atât mă torturează,     â€œȘi vedem, nu-i vântul?…â€� Deschid, un corb măreț,     Bătând frumos din aripi, se năpusti în casă,     Și fără plecăciune, ca un baron se ... pentru mine, era fără-nțeles,     Și cine-avu prilejul a întâlni vreodată     O pasăre lugubră, și noaptea mai ales     Când este în putere, șadă cocoțată     Pe bustul divei Pallas, s-o cheme “Niciodată!â€�     Dar corbul numai două cuvinte-avu de zis     Și parcă-ntregu-i suflet ... un om de soartă și ceruri prigonit,     Un om fără iluzii și-atâta de zdrobit     Încât, văzându-și viața de soartă blestemată,     Nu mai putea spere în lume: “Niciodată!â€�     Trăsei, în a lui față, un scaun și-ncercai      aflu ce-nțelege o pasăre ciudată     Și slabă, și stingheră, și tristă, fără grai,     Printr-un refren ce vecinic răsună: “Niciodată!â€�     Nu-i ... corbul răspunse: “Niciodată!â€�     â€œTe du, răcnii atuncea, și lasă-mă, te du     â€œAcolo unde Pluton, azilul îți dădu.     â€œUn fulg ...

 

Iuliu Cezar Săvescu - Corbul din Edgar Poe

... era clară. De astă dată-mi zic:     â€œS-aude la fereastră, acuma, deci, urmează     â€œSă luminăm misterul ce-atât mă torturează,     â€œȘi vedem, nu-i vântul?…â€� Deschid, un corb măreț,     Bătând frumos din aripi, se năpusti în casă,     Și fără plecăciune, ca un baron se ... pentru mine, era fără-nțeles,     Și cine-avu prilejul a întâlni vreodată     O pasăre lugubră, și noaptea mai ales     Când este în putere, șadă cocoțată     Pe bustul divei Pallas, s-o cheme “Niciodată!â€�     Dar corbul numai două cuvinte-avu de zis     Și parcă-ntregu-i suflet ... un om de soartă și ceruri prigonit,     Un om fără iluzii și-atâta de zdrobit     Încât, văzându-și viața de soartă blestemată,     Nu mai putea spere în lume: “Niciodată!â€�     Trăsei, în a lui față, un scaun și-ncercai      aflu ce-nțelege o pasăre ciudată     Și slabă, și stingheră, și tristă, fără grai,     Printr-un refren ce vecinic răsună: “Niciodată!â€�     Nu-i ... corbul răspunse: “Niciodată!â€�     â€œTe du, răcnii atuncea, și lasă-mă, te du     â€œAcolo unde Pluton, azilul îți dădu.     â€œUn fulg ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>