Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru BINE��E
Rezultatele 881 - 890 din aproximativ 1209 pentru BINE��E.
Vasile Alecsandri - Visul lui Petru Rareș
... a fi tare, Cine-i mic, vrea a fi mare, Căci domnia-i dulce pom Care farmecă pe om!â€� „Fie bine, fie rău, Da-ne-ar sfântul Dumnezeu Un alt Ștefan la domnie, Să ieșim la vitejie!â€� Astfel toți raspund cu dor, Și adorm în ... Domn viteaz și priceput!â€� Când un vultur aurit Sus, pe cerul înnegrit, Lucind falnic ca un soare, Zicea:„Petre, frățioare, Cât de nalt e zborul meu, Mult mai nalt va fi al tău!â€� Când un lanț întins de munți Cu-ai lui codri deși, cărunți, Se-nchinau voios ... Ei în tabără s-opresc Și lui Petru-așa grăiesc: „Petre-Majă-ntru mulți ani! Noi curteni și căpitani, Fost-am, fost trimiși cu bine Din Suceava cătră tine Ca să-ți zicem ție-așa: Să trăiești, măria ta! De când Vodă la Hotin A murit cu zile ...
... Stă pe scaun poleit. Curtea-i plină de boieri, Vornici, hatmani, vistieri Ce se-nchină Domnului Și se tem de ura lui Că ura lăpușnănească E peire boierească. [2] Iată, mări, că deodată Un luceafăr se arată Cu chip vesel și domnesc Și cu mersul voinicesc! Cine-i mândrul tinerel, Care ... Mândră ca o păsărea, Dulce ca o floricea, Și sufletul meu o vrea!" Lăpușneanul se-mblânzește Și din gură-așa grăiește: ,,Dragul tatei, mergi cu bine, Voie tu ai de la mine!" Astfel zice și-l sărută Ca pe-o floare-n sân crescută, Și pocloanele-i gătește Și pe cale ... Alexandru Lăpușneanu. Vezi descrierea făcută de C. Negruzzi. ↑ Adică pe la sfântul Dimitrie. ↑ De sârg, cuvânt vechi ce însemnează degrabă. ↑ Răsucirea mustății e considerată ca un semn de plăcere. Românul, când vede o nevastă frumoasă, își răsucește mustața cu mulțumire și astfel îi dă a înțelege ...
Ștefan Octavian Iosif - Cîntec din Caucaz
... Ştefan Octavian Iosif - Cîntec din Caucaz Cîntec din Caucaz de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Sămănătorul , 11 ianuarie 1904 Sînt tristă, mi-e urît, mi-e frică, Și ce să fac, eu nu mai știu, Căci dragu-i dus și e târziu: L-aștept acasă singurică. Aș vrea să torc, dar nu pot, iată, Se rupe firul, fusu-i greu... Oi toarce mîni... Ce Dumnezeu ! Prea ... sat Și azi de mine nu-i mai pasă. De-aș ști că pe alta dezmiardă Și m-a lăsat fără noroc, Mai bine
Nicolae Gane - Piatra lui Osman
... icoana unei naturi blânde, în sânul căreia parcă locuiește totdeauna primăvara. În mijlocul lor, pe malurile a trei râuri, Bistrița, Neagra și Dorna e așezat satul Dorna. Nici o cale de comunicațiune nu era mai înainte prin munții noștri. De ar fi voit cineva să viziteze Dorna, trebuia să ... sa, crescut în mijlocul scursurilor și-a gunoaielor orașului, Osman de tânăr se aruncă cu capul înainte în vârtejul patimilor. Toate simțimintele de bine fură curând înădușite în inima sa. Împins de mizerie, încurajat de izbândă, ajutat de natura sa puternică și inteligentă, Osman lăsă frâu liber instinctelor răului ... Halal de Mihai! zicea un flăcău, Toader, către vecinul său Ion, știu că mândră mireasă mai ia. Parcă-i o domniță. Ian vezi tu cât e de albă, ce păr lung și frumos mai are, ce dulce căutătură! Când se uită cu ochii la tine, parcă te frige în inimă. â ... da ian să le vezi a doua zi după cununie cum le râd ochii în cap ca niște ghiocei. He! He! Nu mi-e întăia oară când văd mirese smerite cu nasu-n pământ; decât smerenia asta ține numai până... — Tăceți din gură! strigă un bătrân de alăturea ...
... stăpânesc, și orice altă simțire părea străină de inima lui. Dar binele nu ține cât lumea: după senin vine furtuna, zic oamenii; căci așa ne e dat să cunoaștem, pe rând, ambele fețe ale vieții. Așa într-una din zile, tata, sufletul casei noastre, omul cel scurt la vorbă și cald ... ce-a fost mai nainte, și toate acestea le făcea întovărășite de vuiet, cu vorbe ca de-alde aceste, zise în gura mare: Da bine, asta casă de om era?... Se poate mai mare risipă, mai mare bătaie de joc?... Astfel îi umbla gura de dimineață pănă-n sară și ... trebuință să-și iasă din fire, ca alți oameni. După o pereche de palme, date de exemplu în timpul mesei, ea mistuia tot așa de bine ca și când ar fi băut un pahar de apă răcoritoare. Ochii ei, stăpâniți de dorința de-a găsi totdeauna pricini, alergau necontenit ... tot mai trist și mai slăbănogit îmi părea. Oare nu cumva?... gândii eu în mine... Ce vorbă!... Ar pute să-i fie bunic, nu tată!... E cu neputință. Astfel nășteau și pereau, rând pe rând, prepusurile în mintea mea. Într-o zi coborându-mă, după obicei, la iaz, văzui pe Ilinca ...
Ioan Barac - Istoria preafrumosului Arghir și a preafrumoasei Elena
... unde iaste, Dar șezi pînă dimineață Că vin toți satirii față. Știu că trebuie să fie Vreunul care să știe, Și care va ști mai bine Îl voi trimite cu tine.â€� Atunci Arghir mulțămeaște Și frica-ș mai potoleaște Acest uriiaș, îndată Cu o cină să arată, În frigare vrînd ... toți pe lîngă vatră, Pre cîte un jgheab de piatră. Arghir pînă să îmbuce, O ploscă de vin aduce Dintr-ale sale merinde, Care foarte bine prinde. Uriiașul, dacă-l gustă, Cu stomah ca de lăcustă, I-ar fi plăcut ca să tragă Pre gît o bute întreagă ; Dar tot să ... cu ce treabă Caută acea cetate Prin țări așa depărtate ? Spre care Arghir răspunde, Tot spune, nimic ascunde, Să duc apoi să se culce (Cît e lui Arghir de dulce). Dimineața să sculară, Satirii să adunară, Să întrecea care, care, Aduce cinste mai mare ? Omul începe să facă Ca toți satirii ... purtat pre mine dorul Unde mi-am frînt eu piciorulâ€�. Atunci omul poruncește : „Numaidecît te găteaște, Crăișorul de la mine Să-l povățuiești prea bine.â€� Iar șchiopul să jeluiaște Și zicînd așa grăiaște : „Eu nu cutez a mă duce, Ca acolo să m-apuce. Că eu ...
Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment)
... Ia Teatrul Național, scotea pe atun- ci o revistă săptămânală și literară Biblioteca familiei. Aveam pe vremea aceea un mare respect de lucrurile publicate. Unde e candoarea copilăriei mele de odinioară?! Și mi-a venit aproape să leșin de emoție când găsesc, în prima pagină, poema mea de la ... seara aceea festivă a fost viitorul savant N. Paulescu, care mi-a spus că nu admite nici subiectul, nici metrul care e prea lăbărțat, și nici stilul. Bineînțeles, el, care era cu 4 ani înaintea noastră la liceu, fiind camaradul și rivalul lui Pompiliu Elia- de, avea ... aprecia foarte mult, îmi spunea totdeauna: D-ta ești ursit să-mi iei locul la Academie! De altfel de la Milcov până la Focșani nu e decât un pas. Marele scriitor mi-a făcut cu prilejul prezentării volumului meu de versuri la premiile Academiei, în 1911, un raport extrem ... tuturor celor căzuți cea mai înaltă recompensă literară, fără măcar s-o fi cerut. Între întâia poezioară publicată și premiul național au tre- cut mai bine
Constantin Negruzzi - Epitaful vornicului Alexandru Dimitrie Sturza
... această mută și tristă peatră răce Oprește-te și pleacă privirea spre pământ; Căci într-acest mult jalnic, întunecos mormânt, Cununa României, de moarte secerată, E pentru vecinicie aice îngropată! Patriotism, blândeță, amor religios, Tot ce în lumea asta e mare și frumos, Cu Alexandru Sturza în groapă stau închise... Așa ne arată Domnul că toate-s numai vise; C-un om nu ia cu ...
Alecu Russo - Scrisori (Russo)
... Ștefan, Piața lui Mihai, Piața Moldovei, Piața Banatului, Piața Ardealului. Și apoi putere, fericire, mărire, glorie! Frericiți nepoții noștri! Și noi fericiți că am putut, bine ori rău, contribui la acest lucru. Abia ieri am aflat despre revoluție. De patru săptămâni m-am pierdut în Ungaria și în Banat, unde, vai ... demnitatea tinerei și puternicei noastre renașteri. Impresia acestei ambasade a fost foarte neplăcută românilor. Dealtfel este antipatică națiunii noastre din toate colțurile. Le e frică să nu ne lăsăm încurcați în relații care ne vor îngreuia. Ungurii sunt la aman, ultimatum-ul nostru trebuie să fie: dacă nu independența ... sărăcie. Nu uita că Ungaria își zice regina fostei Valahii. Trăiască România. Adio,bunul meu, bravul meu... Sărută steagul din partea mea. V-ați purtat bine. Sărută pe toată lumea. Noutățile de la voi au fost primite de dușmanii noștri cu dușmănie. La revedere, curând la Focșani A. Sauvegea ... sigură presimțire că nu mi se va întâmpla nimic. Această siguranță îmi vine din credința că românul nu piere cu una, cu două... Furia ungurească e atât de deșănțată și de comică; lungimea pintenilor și a mustăților maghiare ...
Mihai Eminescu - Germanu-i foarte tacticos (Hoffmann von Fallersleben)
... chemia o învață. Ani întregi mereu citește spre a ști cum se cuvine, Cu ce chip din cit și lână iese petele mai bine. Dar când știe toate celea  cu ce scop le știe toate?  Când surtucul cu pricina e
Garabet Ibrăileanu - Addenda la privind viața
... inspiră groaza de moarte. De aceea oamenii lipsiți de sentimentul trecutului sunt mai bravi în fața morții. În viață fiecare purtăm un steag pe care e scris cu litere mari: Eu ! Culmea discreției este să știi să-ți ascunzi discreția. Animalele casnice devin pentru unii din noi persoane, față cu care ... morale. Sufletele de rând dau altora tocmai contrariul de ceea ce cer de la alții. Realist în observație și idealist în aspirații -- este fizionomia sufletelor bine organizate. Nu clădi pe nisip, nu clădi pe ipoteza sentimentelor altora pentru tine, bune sau rele. Nu ofensa nici pe cea mai castă femeie purtându ... ce dorește viața. Numai proștii sunt destul de inteligenți ca să nu-i înșele iluziile. Tinerii caști își iubesc mai mult mamele decât ceilalți. Bunătatea e un dar gratuit al naturii, tot atât de rar ca și inteligența ori frumusețea. A ierta prostia ori urâțenia și a condamna ...