Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru PE TINE

 Rezultatele 881 - 890 din aproximativ 971 pentru PE TINE.

George Coșbuc - Bradul (Coșbuc)

... žNu-i trirnite!" zise ea. — „Că n-am zor să ies în lume. De-i trimiți, îi fac de-ocară, Că-i arunc pe uși afară — Scoate-mi nume   Cât or vrea!" Am s-ascult de brad acum; Fata minte cum îi vine. Și trimit chiar asta-seară ... s-o ceară — Rău ori bine,   Tot un drum! De-o fi, brade, să ghicești, Îți încred o bogăție: Leagăn am să fac din tine, Și-un copil — de-o fi cu bine — Ți-l dau șie   Să mi-l crești! De mă-nțeli, te fac la noi ...

 

Gheorghe Asachi - Cătră Tibru

... Cătră Tibru de Gheorghe Asachi O, tu, râule mărețe, ce întinzi a tale unde Între șepte colnici, faima al Ausoniei vechite, De la tine rechem astăzi, în durerile profunde, Adăpost și lin repaos lângă râpele-nverzite. Mai plăcut și senin aer nu-l aflai încă oriunde, Văi, preluci, stânci ... râurele ce atât să mă învite Ca cea patimă-ncruzită care inima-mi pătrunde S-o rezic în dulcea limbă al Italiei mărite. Nici sunând pe fluier doine încă-n Dacia umbroasă N-auzit-am în junie dulce viersuri așa line Precum sun-a lui Petrarca lira cea armonioasă ...

 

Mihai Eminescu - Din când în când...

... când în când, Și nici ai vrut să alinezi al meu amar din când în când. Erai frumoasă cum nu e nimic în cer și pe pământ; Azi nu mai ești precum ai fost, frumoasă doar din când în când Și ochii tăi ce străluceau mistuitor și înfocat Sunt osteniți și ... eu, cu cât înalt ceresc avânt Apropiam de gura mea acest păhar din când în când! O, iubeam umbra ta și tot ce e în tine, tot ce ești Și astăzi dacă mă gândesc, nebunesc iar din când în când. Dar vai! pierdută astăzi ești, orice dorință a pierit ...

 

Constantin Negruzzi - Memnon

... cinstiți și oameni pre cuminți, Filonichie între noi nicicum să nu mai fie, Când eu le-oi place lor și ei mi-or place mie, Pe dânșii dacă-i voi iubi, după cum ei pe mini, Nu ne va strica pe noi nici un lucru în lumi, Un foarte ușor lucru am dobândit, șa asta Mai bini nu să poate și iată acum basta, Cini va ... s-a stăpâni de-o așa neputință, Însă îl supăra al fetii măhniciuni, Cini de altul nu să mâhnești cându-i în amărăciuni? Deci pe Ninevitisa aleargă s-o agiungă, Pe a ei măhniciuni sâ-i spui o apucă, Căci scoposu-i era s-o parigorisască, Cu a lui înțâlepciuni focul să ... păn în călcăi era el înarmat, Plin de mânii, plin de urgii, cu totul înfricoșat Întâiul lui cuvânt este vre ca să-i prăpădească Și pe-amândoi nicicum nu vrĂ© să-i mistuiască, Cuvântul lui de pe urmă pentru să-l slobozască Memnon trebui destul s-aducă să plătească. Memnon, ca un cuminte, punga sa din sân scoati Și dă în mâna ... ...

 

Voltaire - Memnon

... cinstiți și oameni pre cuminți, Filonichie între noi nicicum să nu mai fie, Când eu le-oi place lor și ei mi-or place mie, Pe dânșii dacă-i voi iubi, după cum ei pe mini, Nu ne va strica pe noi nici un lucru în lumi, Un foarte ușor lucru am dobândit, șa asta Mai bini nu să poate și iată acum basta, Cini va ... s-a stăpâni de-o așa neputință, Însă îl supăra al fetii măhniciuni, Cini de altul nu să mâhnești cându-i în amărăciuni? Deci pe Ninevitisa aleargă s-o agiungă, Pe a ei măhniciuni sâ-i spui o apucă, Căci scoposu-i era s-o parigorisască, Cu a lui înțâlepciuni focul să ... păn în călcăi era el înarmat, Plin de mânii, plin de urgii, cu totul înfricoșat Întâiul lui cuvânt este vre ca să-i prăpădească Și pe-amândoi nicicum nu vrĂ© să-i mistuiască, Cuvântul lui de pe urmă pentru să-l slobozască Memnon trebui destul s-aducă să plătească. Memnon, ca un cuminte, punga sa din sân scoati Și dă în mâna ... ...

 

Constantin Negruzzi - Crispin, rival stăpână-său

... am un rival. Că M. Oront au dat parola sa unui tânăr om din provinție, cari să așteaptă să sosască la Paris ca să ia pe Anghelica. CRISPIN:— și cari este acest rival? VALER: — Aceasta încâ nu o știu. Au strigat pe Lizeta în ceasul ce îmi spune această amară vesti și am fost sâlit a mă duci fără să aflu numile său. CRISPIN:â ... dar după întâmplarea ta de la bașcă, mă tem să nu fi rămas făr curaj. LABRANCHE: — Nu, nu, spune, o furtună trecută nu oprești pe un bun corăbieri să mai între în mare; vorbești. Ce vrei să zâci? Ce, ai vre să faci pe stăpână-tău să treacâ cu numile lui Damis, și să ia ... CRISPIN: — Stăpână-meu? Of, Doamne! Un calic pentru o fată ca ... de dânsa. LABRANCHE: — Eu găsăsc de cuviință dragostea ta. CRISPIN:— Voi lua numile lui Damis. LABRANCHE: — Bine zâci. CRISPIN: — Voi lua pe Anghelica. LABRANCHE: — Priimesc. CRISPIN:— Voi pune mâna pe zăstri. LABRANCHE: — Foarte bine. CRISPIN:— și mă voi duci pân a nu înțălegi ei încâ. LABRANCHE: — Să ne tălmăcim mai

 

Ștefan Octavian Iosif - Când seara-n ceasuri de singurătate...

... singurătate... Cînd seara în ceasuri de singurătate... de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Cînd seara-n ceasuri de singurătate Îmi sprijin fruntea visător pe mînă, Povești străbune, cîntece uitate, Cu glasuri de tilinci îndepărtate, Îmi amăgesc iar gândul și mă-ngînă, Și-atunci te văd plutind surîzătoare Din negura ... de gînduri vechi, urzite iară, O, drăgălașă muză populară ! În ochii tăi e cer senin de vară, Și fermecata mea copilărie Mi-o readuci, de tine-ademenită... Fii dar la vatra mea binevenită ! Ca-n alte vremi și-acum fă să coboare Asupră-mi iarăși liniștea dorită, Să uit de tot ...

 

Gelu Vlașin - Micro mouse

... Gelu Vlaşin - Micro mouse Micro mouse de Gelu Vlașin fratele meu privește mai trist decît noi cînd acasă-i pustiu și curat imaginea ta hoinărește pe hol și aneta la baie se roagă să fie iubită să o ierți să n-o ierți tu îți spui și deodată glasul ei te ... ai uitat să mai zbori glasul ei urmărind pasul tău rătăcit ochiul ei printre buzele tale uitat ești mai trist decît noi și acasă la tine

 

Panait Cerna - Cântec (Cerna)

... arătare? ... Mai bine cântă-mi de noroc, Suind voios în slavă – Mai bine adu tânăr foc În inima-mi bolnavă... Ori ... ia-mi cu tine dorul greu – Ia-mi sufletul ce moare, Și du-te, du-te-n zări mereu, Măiastră zburătoare … Aleargă-n plaiuri oltenești La mândra ... La mândre case-mpărătești Cu geamul în lumină... Privește-al ochilor ei rai, Surâsul fără nume, Ascultă tânărul ei grai – Și vezi ce pierd pe lume ... Și fă-mi din tot un dulce cânt, Să-l cânți când iese luna – Și-apoi ... coboară-mă-n mormânt Mai trist ca ...

 

Ion Luca Caragiale - Art. 214

... la urechea avocatului: acesta se dă degrabă într-o parte. Mișcarea grațioasă a cocoanii.) Tânărul: Dumneei, domnule avocat, am martori, umblă toată ziulica pe la tanti ale dumneei; știu eu ce face dumneei pe la tanti ale dumneei? că dumneei are vreo patru tanti. Cocoana: Olio! ce spui, țațo? nu zici cinci ?... ba încă șase! (volubil) pe Răduleasca, pe Popeasca, pe Ioneasca, pe Otopeanca, pe Hurdubiloaia, pe Popeasca ailaltă a lui Mache al popii Zamfirache, de-i mai zice și Ampotrofagu, că a băgat spaima în maala! uite ... mâna pentru ca să țiu nevastă fără zestre; mai ales că a fost o nenorocire acu, cu ocazia bugetului, care am devenit suprimat pe întâi aprile. Avocatul: Și ce salariu aveați? Cocoana: Marea cu sarea! Avea și el o sută cinzeci de lei pe lună... și l-a suplimatără; cu o sută cinzeci de lei a lui o să se procopsească statul! În mațe să ... L-a suplimatără, că l-a-nsemnat Ampotrofagu, suplima-le-ar Dumnezeu luminițile ochișorilor din cap, s-ajung să-i văz orbeți pe toți, cu mânușița întinsă ...

 

Ion Luca Caragiale - Din carnetul unui vechi sufleur

... lucru. Într-o seară juca directorul Mihaileanu pe un nobil cavaler rătăcitor. După ce-l omoară vrăjmașii într-o întâlnire, frații de arme îl aduc pe năsălii, îl întind pe catafalc, și amanta vine să-l plângă. Catafalcul era așezat lângă fundal tocmai unde venea gaura tabloului — toate tablourile au câte o mică spărtură ... și-n public. Ce-l împinge demonul pe Iorgu? Pune un ac în vârful unei nuiele, vâră nuiaua pân spartura perdelii și-ncepe să-mboldească pe răposatul cavaler, pe când îl jelea atâta lume adunată cu venerație împrejurul catafalcului. „S-a stins sufletul cel mai generos, s-a oprit ... scrâșnirii: — Cine e? să-l ucid când m-oi scula! Ah! m-a omorât mișelul... ticălosul! Aș! l-a chinuit pe răposatul până s-a lăsat perdeaua... Se scoală-n sfârșit Mihaileanu turbat, aleargă pe scenă, află cine fusese „mișelulâ€� și-i arde lui Iorgu cu sete câteva perechi de palme de-i strămută căpriorii. După aceea mai vine ... țanțoș și plin de „morgăâ€�. Odată se plimbă cu nobila „donaâ€� de Colibrados, ligniți amândoi de foame, pân satul vasalilor lui, și-ntâlnește pe ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>