Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ��N��L��ARE
Rezultatele 891 - 900 din aproximativ 2099 pentru ��N��L��ARE.
... acel mal, arătând negustorului cu mâna spre un deal. — Bine, dar ce sat e acela? Eu nu-l știu. — Ei! cum să nu-l știi; e satul nostru, și eu de acolo vin. — Nu așa, măi prostule. Eu te-ntreb: acel sat pe a cui moșie ... îi botezat? — Doamne! da' nu știi că moșiile sunt boierești și asta-i a cuconului nostru, ce șede la București? Iar satu-l botează popa într-o căldărușă cu apă, cum îi scrie lui în cărți. Negustorul, privindu-l lung, zise în sine: Mă!... aista-i chiar Pâcală. — Dar cum te cheamă pe tine? — Iaca!... ce mă întreabă. Mă cheamă ca pe ... câți lei? — Așa cum te-nvoiești; și câți lei dai atâta iei. Negustorul, supărat, îl mai întrebă: — Neghiobi ca tine mai sunt acolo-n sat? — U! hu!... este badea Mușat, badea Stan, Neagu, Voicu, Florea, Soare, badea Bran, Coman și alții. — Ho! mă, destul! Dar cine este ... decât toți la voi în sat? — Cine-i mai mare? Badea Chițu; el este mai nalt decât toți; e atât de lung, încât mai ...
... grasă, Vru-ntr-o zi să stea la masă, Căci era și flămânzită (Pântecu-i e vecinic gol, Lângă Unu. Deci domol, Zero roagă să-l primească Un minut să s-odihnească Și foamea să-și potolească. Însă Unu, Ca nebunu, Insultă pe bietul Zero: - „Cum îndrăznești, hahalero, Lângă mine ... un făcăleț, Stau în fruntea tuturor, Stau în fruntea țifrelor. Să stai tu la prânz cu mine?! Tu, pe care te-am văzut Încă cu-n altul ca tine, Tot așa necunoscut, Stând pe uși de la latrine? Marș d-aici!â€� - „Nu fi mândru cu cei mici, Unule, Nebunule ... ndată: Darnic n-ai fost niciodată, Nici bărbat, Probă că nici nu-mpărțești, Nici nu-nmulțești: Acest fapt e demonstrat.â€� Pe când cearta era-n toi Și era să fie lată, Țifra Două, înarmată, Porni dârză la război Împotriva țifrei Unu, Și l-ar fi distrus, cu tunu, Ori mai știu eu cu ce armă, Dacă Unu speriat, Pe Zero n-ar fi chemat Cu un strigăt de alarmă. Zero, iertând pe mișel, Veni-ndată lângă el, Silind pe Două să plece, Căci – vă jur ...
Ion Luca Caragiale - Câteva păreri
... d. A. Naum; — sau ești tendenționist, — sper, pentru d-ta, că în rafturile bibliotecii, alături de odele proletare sau novelele d-[n]ei Sofîa Nadejde, vei permite să stea, fără nici o deosebită pretenție, și L'Ecole des femmes și As you like it pe cari, oricât de proletar ai fi, numai să fii câtuși de puțin intelectual, n-ai să te înduri să le arunci în canal. Dacă însă nu ești partizan al vreunei porniri sectare, poți foarte ușor răspunde la întrebarea de ... nu doar că nu profesează tendențe generoase, ci fiindcă e copilul lui Shakespeare, care era un tată zdravăn. Ei! vezi, asta este lucrul pe care n-ar trebui să-l uităm niciodată când vorbim despre produceri intelectuale: ta-len-tul, și tocmai de el nu pomenim niciodată. O operă de artă este o ființă, căreia ... apleacă urechea și ridică degetul către locul de unde vine cântarea, zâmbind luminos cu inefabila satisfacție a dobitocului pe care ai nemerit să-l scarpini tocmai unde-l mănâncă: e bine - e frumos! A sunat coarda din năuntru, și el a auzit-o. Nu cântarea neînțeleasă a privighetorii ...
George Topîrceanu - Otilia Cazimir: Ariciul
... Aseară, prin grădina amorțită, Din tufe de pelin cu frunze mici A apărut în taină un arici, — O mică vietate ghemuită. Copiii l-au zărit de pe cerdac Cum se mișca domol pe sub gutui, Și toți au alergat în jurul lui. Iar el a-ncremenit ... tăcea, săracul, ca un pește, Și doar fiori de groază, când și când, Treceau pe trupușorul lui plăpând... Am alungat copiii să se culce Și-n înserarea limpede și dulce Ce se lăsa din cer încetinel, Am stat acolo, singură cu el. Și mă-ntrebam pe gânduri: Oare, cum A ... A fost făptura-i la-nceput de lume? Din care veacuri înecate-n fum Porni el oare, ca un scai, la drum, Să se oprească-n dreptul meu anume? Ce vânt vrăjmaș și mohorât Ca pe-un măcieș pitic l-a scuturat, De-a mai rămas dintr-însul doar atât: Un ghem de spini, ostil și speriat? O fi având el ... S-a mai oprit în magheran o dată Ca sub îndemnul unei tainice porunci, Apoi a dispărut pe sub poiată... Și nu l
Ion Luca Caragiale - Congresul Cooperativ Român
... de saison [4] ; d-sa se-ncurcă în citate de proverbe uzate: lupul părul își schimbă, dar năravul ba; asta-i altă căciulă! de ce n-are ursul coadă și lupul d-abia o poartă; umblați cu vulpea-n sac! și altele în fine, un discurs să nu-l mănânce nici moliile. D. HUHN , directorul băilor Mitraschewsky, care a asudat tot timpul, vrea să verse apa rece peste entuziasmul adunării. Voi, zice ... D. SINIE , căldărar român, vociferează grozav: Asta-i spoiala! V-ați dat metalul pe față. (Se repede la tribună, apucă pe orloger în brațe și-l întoarce pe sus. Zgomot la culme. Strigăte: Ți-ai arătat arama!) D. LITTMANN , lampist, în mijlocul tumultului îl răsucește prin câteva cuvinte: Domnilor! să ne ... a potoli focul adunării: Domnilor, stați! aci nu e cu lopata! Cine a luat cuvântul? Ce am venitără să facem aici? gogoși? D. N. MÂNDREA , fabrica de cizme Filaret, cu tactul său obicinuit, zice puține cuvinte și, deși urmând după calapoadele vechi oratorice, reușește totuși să-i încalțe pe ... lucrurile.) D. IUILAN OPRESCU , în tot timpul scandalului conserva o atitudine demnă și o tăcere de aur. D-sa zice unui prietin: în chestia economică ...
Ștefan Octavian Iosif - Pintea
... de vitejie, Cunoscute poate vouă. — Ascultați acu la mine, Să vă spun și eu vreo două... Pintea, fraged copilandru, La ciobani intrase slugă Și-l muncea într-una gîndul Cum ar face el să fugă : Bacii lacomi nu o dată Mi-l lipseau de prînz ori cină Și-l certau apoi în pilde, Ca să-i caute pricină... Într-o zi, umblînd cu turma, Întîlnește-n cale-o zînă : — Bună vremea, măi voinice ! — Bună inima, stăpînă ! — Spune-mi mie ce te doare Și de ce ești trist la ... I-aș snopi numai o dată, De m-ar pomeni cu anii !... — Dacă vrei să prinzi putere, Du-te, Pinteo, de te scaldă Colo-n iezer unde apa E ca laptele de caldă... Crișu lui ! Nici mai așteaptă Altă vorbă de la zînă, Face cum i-a fost ... Munții clatenă din vîrfuri, Codrii negri se-nfioară... Ca purtați de vijelie, Valvîrtej aleargă norii, Și din bolțile tăriei Cad străfulgerați prigorii ; Apele se-ndeasă-n ropot, Tulburate preste prunduri, Neguri răsărind se-nalță Din prăpăstii fără funduri ! Însă Pintea cîntă, cîntă !... Tot mai mult cîntarea-i place, Pînă ce din ...
Constantin Stamati - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul
... mâhniți amândoi, De valuri se miară Ce lucea la lună, zicând mai apoi: Minvana Ah! vezi cât d-în pripă Pâraiele curg! Armin Așa anii-n clipă Fericirea noastră o răpesc, o duc. Minvana De ce gânduri triste Pentru anii grabnici ce trec, se sfârșesc? O, dragă iubite, Cu dragoste anii ... Cu-a lui Armin umbră să te-nsoțești, Căci de nime frică Eu atunci ne-având, Nici trupesc nimică Intrând cu viața toate-n mormânt... Toate... dar nici moartea Amorul tău numai nu mi-l va răpi, Ș-al meu suflet poate Și în ceea lume de a te iubi; Pe stejar las martor Ce-acum ne umbrește ... cu pas iute Armin ca o umbră s-au dus lăcrimând. Luna se ivește Sub arbori Minvanei, Armin au fugit, Vai! și ea simțește Că-n veci fericirea lor au pierit, Aflând a ei tată Că s-au întâlnit, Pe Armin îndată Peste mări departe l-au și urgisit. Sara, dimineața, Sub stejar Minvana lăcrimând gândea... Și ei cu dulceață Numai izvorașul din deal răspundea. Dar în zadar plânge Al său ... ...
Vasili Andreievici Jukovski - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul
... mâhniți amândoi, De valuri se miară Ce lucea la lună, zicând mai apoi: Minvana Ah! vezi cât d-în pripă Pâraiele curg! Armin Așa anii-n clipă Fericirea noastră o răpesc, o duc. Minvana De ce gânduri triste Pentru anii grabnici ce trec, se sfârșesc? O, dragă iubite, Cu dragoste anii ... Cu-a lui Armin umbră să te-nsoțești, Căci de nime frică Eu atunci ne-având, Nici trupesc nimică Intrând cu viața toate-n mormânt... Toate... dar nici moartea Amorul tău numai nu mi-l va răpi, Ș-al meu suflet poate Și în ceea lume de a te iubi; Pe stejar las martor Ce-acum ne umbrește ... cu pas iute Armin ca o umbră s-au dus lăcrimând. Luna se ivește Sub arbori Minvanei, Armin au fugit, Vai! și ea simțește Că-n veci fericirea lor au pierit, Aflând a ei tată Că s-au întâlnit, Pe Armin îndată Peste mări departe l-au și urgisit. Sara, dimineața, Sub stejar Minvana lăcrimând gândea... Și ei cu dulceață Numai izvorașul din deal răspundea. Dar în zadar plânge Al său ... ...
George Coșbuc - În muzeu (Coșbuc)
... nu te mire Că suspin așa de des Un ulcior, și-o roabă, biata! Văd trecând pe-aici femei, Și-mi evoc mândrețea ei, Și-n etern slăvi-voi fata Cea de-acum opt mii de ani! Poate, albele ei oase, Din nămolul apei scoase, Poți și tu cu doi-trei ... văd pe-aici trecând? Văd și ei o oală spartă Dintr-un lut sărac și prost: Eu, ce-ntr-alte vremi am fost Ultima putință-n artă. Și desenul meu! Ușor C-un cărbune de pe vatră Mult mai bine-l fac pe-o piatră Azi copiii-n jocul lor! Tu ai sufletul mai larg, Scapă-mă! Ce chin ai stinge, Dacă-n lături m-ai împinge Ca să cad și să mă sparg! Cât m-a-nduioșat ulciorul! Și-aș fi vrut să-i fiu ...
Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari
... le fi lor slujitori, Cu nume că-s de neam bun, Cum vor pe cei mici supun. Fie cît de nenvățați, Cît neghiobi, cît desfînați, L-e destul că-s neam mărit Dîntr-un sînge strălucit, D-un marchez, graf lăudat, Din vrun prințip luminat, Și n-alerg, nu ostenesc, Cei mici pentru ei muncesc. Nici după științi alerg. Nici la școală-ndestul merg Zic că n-au ce osteni, Lor le-e-ndestul a ceti, N-au atîtea trebuinți Ca cei mici de multe științi, Au venituri, pot trăi Fără d-a mai osteni, Ș-ntr-aceste fumuri fac ... pe nas lăsînd. Apoi dorm pînă la prînz, Zic, nu-s negustor să vînz Nici nu-s oameni lucrători, A să scula pînă-n zori. Și cei ce-a-i întîlni vor, Aștept pîn' săli, pîn' pridvor La toate oricum voiesc Pe cei mici îi învîrtesc. D ... șăd, Dar trece și nici nu-i văd. Trec repede ș-îngîmfați, S-arăt că sînt supărați, Sau de șed, iar nu șed mult, Zic n
Ion Heliade Rădulescu - Cutremurul
... viața-i mai cumplit. Ecclesia căzută e mută, surdă, tace. În van săracul strigă: "O, mater, ajutor!" E vitregă-a lui mater; pământul n-are pace, Să tacă biata oaie când lupul e păstor. Această Doamnă mare, a Domnului mireasă, Fierbinte la toți mater, odată consola Pe ... al omului fiu ține, Și lauda răsună prin mii de serafimi. Cea cu ochi mulți știință sunt iuții cherubimii, Ce va mări pe omul și-l va reîntregi; Și caritatea, pacea sunt blânzii serafimii, În care cel ce geme atuncea va trăi. Se vor scula și morții să stea la judecată ... laptele își mulge Și-și dă și a sa carne cezarului spurcat; Și capra e-ngâmfatul satrap care o smulge Și sângele i-l suge, când laptele-a secat. Veți fi d-a dreapta, popoli, când va domni Cuvântul. Răbdare, că într-însul cei umili ... e-ntre voi pace, Cuvântul iute vine, El numai după fapte va împărți și da; Căci cumpăna dreptății în dreapta sa el ține, Și fapta-n ea atârnă, și fapta va lua. Sudați, despicați brazda, nutriți lenea ce zace, Dați pâinea voi și vinul, le dați la câți le cer; Că ...