Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru BINE��E
Rezultatele 891 - 900 din aproximativ 1209 pentru BINE��E.
Garabet Ibrăileanu - Addenda la privind viața
... inspiră groaza de moarte. De aceea oamenii lipsiți de sentimentul trecutului sunt mai bravi în fața morții. În viață fiecare purtăm un steag pe care e scris cu litere mari: Eu ! Culmea discreției este să știi să-ți ascunzi discreția. Animalele casnice devin pentru unii din noi persoane, față cu care ... morale. Sufletele de rând dau altora tocmai contrariul de ceea ce cer de la alții. Realist în observație și idealist în aspirații -- este fizionomia sufletelor bine organizate. Nu clădi pe nisip, nu clădi pe ipoteza sentimentelor altora pentru tine, bune sau rele. Nu ofensa nici pe cea mai castă femeie purtându ... ce dorește viața. Numai proștii sunt destul de inteligenți ca să nu-i înșele iluziile. Tinerii caști își iubesc mai mult mamele decât ceilalți. Bunătatea e un dar gratuit al naturii, tot atât de rar ca și inteligența ori frumusețea. A ierta prostia ori urâțenia și a condamna ...
Alecu Donici - Țăranul și calul
... oare poate fi mai mare nebunie Decât să scurme el ogoare pe câmpie, Și apoi să presare ovăs sau altă pâine, Când mult făcea mai bine Ovăsul să-l dea mie Ori murgușorului, iar pâinea la găine, Sau până în sfârșit să ție în păstrare? Încai s-ar fi văzut a ... La una douăzeci ovăsul au sporit, S-au strâns, s-au îmblăcit Și-același cal din el au ospătat tain, Pe zi căușul plin. Nu e de lăudat A dobitocului semețul rezultat. Dar, oare nu așa? din oameni, îndrăzneții Cutează-a cerceta voința providenții, Făr-a ...
... sărind, așa zicea: ,,Rămâi, Doamne, pe domnie, Eu mă duc în haiducie! Rămâi, Doamne, sănătos, Că tu vrednic nu mi-ai fost. Ilieș, rămâi cu bine, Că nici tu nu ești de mine Și nici eu nu sunt de tine!" Scăpatu-mi-a voinicul! Eu mă-nchin cu cântecul ... Cântecele de iubire se încep cu frunzele de lăcrimioară, de sulcină, de busuioc, pentru că aceste flori, după crederea poporului, au o menire fermecătoare. Când e cântecul de durere sau de moarte, el preferă frunzele de mărăcină, de mohor etc. În legendele și în baladele unde figurează copile frumoase, acestea sunt ... lor, o și mai strânsă rudire cu frații lor din Italia, căci în cântecele poporale ale umbrilor, ale ligurilor, ale picenilor și ale piemontezilor, frunza e înlocuită prin floare. De pildă: Fior de viole Li vostri ochietti furono le strale Che fece la ferita che mi dole etc. Fior di cerasa ... mortella e rosa Io la vorrĂ© siepa' la vostra casa. Fior di mela Vattene a casa che mamma ti chiama Mamma ti chiama e ...
Petre Ispirescu - Balaurul cel cu șapte capete
... dară, îmbărbătânduÂse, se repezi, și unde se aruncă, măre, asupra balaurului cu sabia goală în mână, și se luptă cu dânsul, până îi veni bine și hârșt! îi taie un cap, hârșt! și-i mai tăie unul, și așa câte unul, câte unul până îi tăie șase capete. Balaurul se ... lungă fu noaptea, fiindcă voinicul îi oprise cursul, și așa avu timp destul să colinde după focul care îi trebuia. N-apucă să ațâțe focul bine și tovarășii săi, deșteptându-se, ziseră: - Dară lungă noapte fu asta, măi vere. - Lungă da, vericule, răspunse viteazul. Și se umfla din foale ca să ... împărat, îi zise voinicul: - Preaînălțate împărate, am auzit că oarecine s-ar fi lăudat către măria-ta că el ar fi ucis pe balaur. Nu e adevărat, măria-ta, eu sunt acela care l-am omorât. - Minți, mojicule, strigă țiganul îngâmfat, și poruncea slujitorilor să-l dea afară. Împăratul, care nu ... de ce n-a căutat capetele în gură, mai nainte de a le aduce la împăratul, strigă: - Dați-l afară că e un smintit și nu știe ce vorbește. Împăratul însă zise: - Tu, voinicule, va să zică ne dai să înțelegem că acela a omorât ...
Emil Gârleanu - Călătoare! ...
... Emil Gârleanu - Călătoare! ... Călătoare! ... de Emil Gârleanu E călătoare! A ieșit din mușuroi furnica și-a pornit, cum face în fiecare dimineață, a pornit să vadă lumea ... întoarce; că, văzând multe, știi destule și ai de unde da și la alții. Și ce fericire să călătorești dimineața, în revărsatul zorilor, când iarba e proaspătă sub rouă, aerul jilav de răcoare, și când pe cer se prelinge lumina ca o undă de aur. Ș-apoi dimineața privești altfel lumea ... numai, nu câștiga nimic. De aceea, îndată ce dădu, prin miriște, de cizma unui vânător, își și puse în gând să cerceteze, să cunoască mai bine făptura omenească în apucăturile ei. Îndrâzneață și destoinică, se ridică pe călcâiul pe care câteva fire de nisip se prinseseră, apoi, cu iscusință, o luă ... se grăbi să culeagă fărâmitura. Dar cum o apucă, îndată o și lăsă la loc: fărâmitura era udă de sângele păsării. „Brrr! Vasăzică, ăsta e omul!â€� gândi furnica; și repede-repede-repede o luă pe cizmă în jos. Se coborî pe un fir de iarbă și își scăldă, cu ...
Ion Heliade Rădulescu - Visul (Heliade)
... se strecurară, Și-ncovoiat pe groapa-mi o văz că s-a deschis Și-mi face loc printr-însa să trec preste hotară -- E poarta veciniciei!... și mă deștept din vis! Fruntea-mi albită toată către pământ se lasă, Brațele-mi rezemate toiagul meu apasă; Iar sufletu-mi se ... ndestulătoare, Împins de vântul soartei sub cer fără senin, Fără nici o povață și făr-adăpostire În voia-mi ne-ndrăzneață și fără îngrijire. Cât e de crud să te-afli între ai tăi străin! IV Dar un năluc urmează, și visu-și schimbă fața. Mă pomenii în drumu-mi tovarăș ... mare, Ș-o patimă pe alta și mai sfâșietoare, Ș-a lor navală este șiroi pustiitor. Iar omu-n întuneric pipăie, șovăiește; Râpa e sub picioare, omul se prăvălește. Astfel păcatul este viclean ș-amăgitor! X Mă pomenii în casă-mi, și visu-și schimbă fața, În sânul casei ... simțire Și numele de tată eu îngânat l-ascult. Alte ființe scumpe văzui pe lângă mine, Al lor zâmbet la rana-mi făcea un mare bine, Ș-ast schimb de mângâiere mai rău mă sfâșia. Parcă simțeam în mine o slabă bucurie, Dar cugetu-mi pierduse tânăra-i curăție, Pacea cea
Vasile Alecsandri - Dragoș (Vasile Alecsandri)
... o floare de la rai?â€� „Dragoș, Dragoș, frățioare, Nu sunt zână, nu sunt floare, Dar am suflet fecioresc Și Moldova mă numesc. Mult e mult de când te-aștept Să-mi alin dorul din pept, Că de Domnul sunt menită Ca să fiu a ta ursită!â ... și câmpii Păscute de erghelii, Peste văi, peste grădini Unde zbor mii de albini, Peste ape curgătoare Și dumbrăvi răsunătoare. Cât pământ tu vei videa, E cuprins de zestrea mea! Ș-acea dalbă de moșie Toată-n veci a ta să fie, Ca să fie-n veci scăpată De ...
Petre Ispirescu - Fata săracului cea isteață
... petec de loc, el tocmai lângă mine și-a ales să-și facă bordei! Una la mână. Bagă de seamă că, după ce e sărac, apoi e și cu nasul pe sus. Al doilea, groapa ce și-a făcut pentru bordei, după ce că e mare foarte, apoi n-a avut grije să o acopere peste noapte cu ceva, numai ca să-mi facă mie pagubă, și mi ... a dat păcatul peste mine. Așa este cum zice bogătașul meu vecin. Și fiindcă lui Dumnezeu îi place dreptul, drept să-ți spui ce e drept: am săpat groapă, și o groapă mare, ca să încapă bordeiul pe toți ai mei, dară nici că m-am gândit ca să-i ... dară fără voie. După ce se gândi el nițel, zise: - Bre, oameni buni! Eu am să vă fac trei întrebări; cine le va dezlega mai bine, a aceluia să fie dreptatea. Vă dau răgaz de trei zile, gândiți-vă. După trei zile să veniți și să-mi ghiciți întrebările ... stăpâne, răspunse el, ca judecata cea dreaptă a măriei tale. - Eu, boierule, cu prostia mea mă duce gândul să crez că nimic nu ...
... sta Și ea fără cuvinte: Și morții se revăd așa Când ies de prin morminte... Eu am visat... Dar mă gândesc Că poate-așa mi-e dată, Aievea visul să-mplinesc, Vai, mamă supărată, Decât așa să te întâlnesc, Mai bine
Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic și merele de aur
... După fratele cel mare se coborî cel mijlociu și făcu și el ca cel dintâi, atâta numai că se lăsă ceva mai în jos. - Acum e rândul meu să mă las în prăpastie, zise Prâslea, văzând că frații cei mari se codesc; când voi mișca frânghia, voi mai mult să mă ... are ceva atârnat de capătul ei. Atunci frații ținură sfat și ziseră: - Să așteptăm până ce vom vedea daca face vreo izbândă, și atunci ori bine ori rău de va face, să-l pierdem, ca să ne curățim de unul ca dânsul care ne face de rușine. Prâslea ajunse pe tărâmul ... Dumnezeu poate îi vei birui. Dară până una alta ascunde-te, vai de mine! undeva, să nu dea zmeul peste tine în casa lui, că e năbădăios și se face leu-paraleu. Acum e timpul când are să vină la prânz, și are obicei de aruncă buzduganul cale de un conac și lovește în ușă, în masă și se ... cum vrei să ne batem? În buzdugane să ne lovim, în săbii să ne tăiem, ori în luptă să ne luptăm? - Ba în luptă, că e ...
Mihai Eminescu - Luceafărul (Eminescu)
... vrei, mări Cătălin? Ia du-t' de-ți vezi de treabă." - "Ce voi? Aș vrea să nu mai stai Pe gânduri totdeuna, Să râzi mai bine și să-mi dai O gură, numai una." - "Dar nici nu știu măcar ce-mi ceri, Dă-mi pace, fugi departe - O, de luceafărul din ... aceea zilele îmi sunt Pustii ca niște stepe, Dar nopțile-s de-un farmec sfânt Ce-l nu mai pot pricepe." - "Tu ești copilă, asta e... Hai ș-om fugi în lume, Doar ni s-or pierde urmele Și nu ne-or ști de nume, Căci amândoi vom fi cuminți, Vom ... unde-ajunge nu-i hotar, Nici ochi spre a cunoaște, Și vremea-ncearcă în zadar Din goluri a se naște. Nu e nimic și totuși e O sete care-l soarbe, E un adânc asemene Uitării celei oarbe. - "De greul negrei vecinicii, Părinte, mă dezleagă Și lăudat pe veci să fii Pe-a lumii scară ... mi în schimb O oră de iubire... Din chaos, Doamne,-am apărut Și m-aș întoarce-n chaos... Și din repaos m-am născut. Mi-e ...