Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru LE��E��TE
Rezultatele 891 - 900 din aproximativ 964 pentru LE��E��TE.
Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni...
... cu toții să vază fiecare cu ochii lui, de aproape, icoana cu chipul fecioarei zugrăvit de un înger trimis din cer. Și de-acolea, ține-te! s-a pornit la sfânta mănăstire râul pomenilor, și curge și curge până-n ziua de astăzi, și cât lumea n-are să ... ori ca să se arate lumii ca un om iubit de Dumnezeu, ori ca să mai câștige ceva de la călugări, cărora nu puțin folos le aducea minunea. Alții au spus că desigur zugravul, fiind cam după masă, o fi adormit și, pe când dormea el, vreun călugăr meșter a ... făcut odată o minune, despre care până-n ziua de astăzi încă se mai vorbește în toată Florența, și care trebuie povestită, fiindcă-n adevăr e mare. Un gentilom dintr-o strălucită familie florentină, după ce avusese o stare însemnată, pe care o prăpădise în întreprinderi nenorocite, căzuse într-o cumplita ... afla omul la bătrânețe împovărat de două copile destul de coapte, care trebuiau numadecât măritate, și el n-avea para frântă, nemite cu ce să le-nzestreze pe potriva lor și a numelui părintesc. La cine să alerge după ajutor? la cine să se roage? La cine altul decât ...
Mihail Kogălniceanu - Tainele inimii
... și numit salon, vezi, zic, frumoasele madrilence cu părul negru ca penele corbului, cu ochii scânteietori ca doi cărbuni aprinși, îvălite în mantele negre, care le fac încă mai pătrunzătoare ochirile, cu talia clătinată ca o trestie bătută de zefir, cu picioruțele de copil, și deasupra capului au un cer albastru ... A. se uită la doamna V.; viteazul ofițer S., gloria miliției și groaza civililor, aleargă în droșca lui Ivanușca după loreta domnului G.; cuconița E. ia sama că echipajul ei nu este așa de frumos ca balonul dnei F. și mai că-i pare rău că soarta n-a ... știți și cine este însuși domnul Felix Barla, deși aceasta ar fi greu de crezut din partea unui moldovan, dacă ai cinste a te număra în această nație. Omul, începând de la strămoșul Adam, purure a voit a ști ce nu știe și, deși eu ... persoanei dlui Felix Barla. Iașii, cu toate atributele și pretențiile sale de capitalie, n-a putut încă introduce obiceiul cafelelor. În Paris sunt: Le CafĂ© de Paris , Le CafĂ© Cardinal , Le ...
Vasile Alecsandri - Vasile Porojan (Alecsandri)
... el pentru confecționarea arcelor de nuiele cu săgeți de șindrilă! Cum știa de bine să înalțe zmeie de hârtie poleită până sub nori și să le trimită răvașe pe șfară!... Acele zmeie cu cozi lungi erau fabricate de dascălul bisericii și purtau pe fața lor următoarele cuvinte scrise cu slove chirilice ... tătâni-meu, care avea mania de a fura tingirile cu bucate din curțile boierești pe unde părintele meu se ducea în vizită și le ascundea în lădița trăsurii, fără a se gândi că va fi trădat de mirosul bucatelor și de zângănitul tingirilor hurducate pe pavea. Ana ... cuvânt că: i s-a învechit țiganca. Costache, bucătarul, care nimerea foarte bine sarmalele, ihnelele, ostropățurile etc., dar se încurca în blanmangele, căci le da un miros de săpun... inde, era obligat să le mănânce întregi. Casandra, Maria și Zamfira, trei fete frumoase pe care mama Gahița le luase cu de-a sila din țigănimea de la Mircești, pentru ca să le crească în casă, să le deprindă a coase la gherghef etc. Casandra, albă ca o fată de boier, se înamorase de Postolache, cobzarul de la țară, și dorea ...
... Când i-am vorbit, privirea ei Zâmbea înviorată. Dar a privit în ochii mei Și-a stat întunecată. Nici brațele să le ridic Eu n-am avut puterea, Și nici cuvinte să răspic: Și mă-ngrozea durerea Că nici c-un semn, nici cu nimic Ea nu ... sta Și ea fără cuvinte: Și morții se revăd așa Când ies de prin morminte... Eu am visat... Dar mă gândesc Că poate-așa mi-e dată, Aievea visul să-mplinesc, Vai, mamă supărată, Decât așa să te
Ion Grămadă - O noapte de groază
... pe jos și strigă după cineva, în vale. La chemarea ei, urcă dealul păzitorul armean al schitului, împreună cu două „cucoaneâ€� și o slugă. Le-am dat tuturor „bună vremeaâ€� și le-am spus că vrem să vedem mănăstirea și chiliile, deși nu mai locuiesc, acum, călugărițele întrânsele. Măcar că eram străini, am fost primiți foarte cumsecade ... mănăstire, mai era și o slugă bătrână, un surd, care căra apă, tăia lemne și îngrijea două vaci. Cum vedeți, mănăstirea, înconjurată cu ziduri înalte, e cocoțată pe vârful unui deal, în mijlocul câmpului, și, pentru că înăuntru nu sunt, acum, călugărițe – ca pe vremuri, nu prea abate nimeni pe ... întărite cu gratii groase. Înainte de a merge la ușă, slăbisem așa de tare, întocmai ca și când visezi că cineva vrea să te omoare și tu nu poți fugi, nici striga, căci parcă te-năduși, iar picioarele ți-s grele ca de plumb. Am vrut și eu să strig, dar puteam să bag copiii în boli și, apoi, cine ... mai înfuriat, amenințând să facă ușa țăndări, iar eu tresăream la fiecare lovitură ca și cum ar fi izbit în inima mea. Văzând că ușa e ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a II
... A rămânea-înapoi fieșcare Să sâlea, lângă cele-încărcate Carră cu mâncări, iar la-împărțală Era multă sfadă și cârteală. Dar' ș-altă nevoie le sta-în cale, Căci pe nemâncat nu putea merge, Zâcând că l-e greață cu rânze goale Să trapede-atâta și s-alerge!... Când era sătui, punea pricină Că le-ar fi rău și făcea hodină. [1] Așa făcând, abea câte-o millă Călătorea pe zi, păn' ce-odată Bunul Drăghici chemă pe Ciurilă (Era ... dară face Firea lui cea dârză și pungace. Arma la om este ca țăpușa La scaiu; dă-ahaia-armatul arată Cu-îndrăzneală fiecărui ușa Și-e totdăuna dă război gata; Iar' acum, ahăl tare să ține Care să sânte-înarmat mai bine. Dăci dar' întâi dă-armătură bună Să ne grijim ... face Fără numa prin fermecătură, Care-acum dă multă vreme-încoace Nu s-au mai pomenit, pentru-ahastă Vrând să ne apărăm la năpastă, Nu e-alta-a face făr' a ne-ascunde În hierr, dă la cap pân' în picioare. Așa, cu vrăjmașul noi oriunde Vom ... ...
Alexei Mateevici - Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni
... rânduieli frumoase, care au înțelesul lor adânc. Aceste obiceiuri se schimbă după locuri, dar cele mai de seamă rămân aceleași pretutindeni (peste tot locul). Iată-le cele mai însemnate. Cuprins 1 Logodna 2 Răspunsul 3 Nunta 4 Masa cea mare 5 Îndulcitul tinerilor 6 Facerea căei Logodna Flăcăul care s-a ... pân' dimineață. Nunta Cu o săptămână înaintea nunții, mirele cu tovarășii săi vine la mireasă și ia cămașa de mire, cusută de mireasă. Tot mireasa le coase cămăși și socrilor. Rânduielile nunții se încep, de obicei, sâmbătă, dacă ziua cununiei este duminică, însă altfel se întâmplă foarte arareori. În ajunul cununiei ... paie mai dulcișor. Poftim de beți și vedeți Că rachiu-i de la Pitești, Iar nu țuică de-a dumneavoastră, Când bei multă, Te umfli în burtă, Faci burta dobă, Intri după sobă Și stai cu greierii la vorbă. Tot urând, socri-mari, Vedem că toți au rămas Cei ... căscate. Cei dinainte Cu gurile înțepenite. Aduceți dar un vas cu prune uscate, Să aruncăm la ieste guri căscate; Un putinoi cu lapte bătut, Să le turnăm pe gât; O strachină cu poame, Să dăm la ieste cucoane, Că vedem că au slăbit de foame. Și vreo câțiva căței de usturoi ...
Nicolae Gane - Hatmanul Baltag (Gane)
... într-o adâncă melancolie. Spre culmea nenorocirilor sale, nici trebile nu-i mergeau tocmai bine. El făcuse datorii, și lăzile sale, pe care familia Smereanu le crezuse nesecate, ajunseră la fund. Ce-mi mai rămâne de făcut? se întrebă hatmanul pe sine. Dacă m-aș ucide!... Aceasta era o idee ca ...
... și-a înțarcat dracul copiii. Deodată auzii zgomotul haitașilor care ajunși pe un colnic din fața noastră înaintau spre linia pușcașilor. De-acuma, aține-te, cucoane Neculai! Parc-o furtună a prins să învăluie pădurea, parcă au început brazii să dănțuiască, parcă năvălea asupra noastră un potop să ... măciucă în vârful capului. Dacă vrei să știi, iubite cetitor, ce va să zică a aștepta să dai bună dimineață cu trei urși, te-aș ruga să te înțelegi cu Catrințaș ca să te ducă în locul unde eram eu. Îmi vei spune apoi la ureche ce ți s-a întâmplat. Cu toate aceste, matahalele de urși ... reveni, ca după orice primejdie trecută, curajul la loc, ba încă îmi reveni mai mare ca și când m-aș fi luptat cu fiarăle și le-aș fi răpus. Apoi, pentru a nu da de bănuială tovarășilor mei că mi-a fost frică, am luat eu prăjina ... seculari, pe un mușchi verde și moale ca o saltea de puf, lângă pârăul cel răcoros în undele căruia ne-am așezat butelcile ca să le
Petre Ispirescu - Zâna munților
... pe această găinăreasă, pentru vrednicia și curățenia ei. Ea se purta cu toate slugile cu bunăcuviință, și nimeni nu cuteza să-i zică nici dă-te mai încolo, pentru că ea nu le da prilej de glumă. Într-acestea un fiu al unui împărat vecin, însurându-se, a fost poftit la nuntă și pe acest împărat ... fiul său atâta stăruiește, îi făcu voia. Acesta porunci la niște credincioși ai săi ca să aibă pregătit la îndemână câteva cazane cu smoală, să le fiarbă în ziua nunții și când va fi înde seară să aștearnă pe drum smoală. După ce puse la cale toate astea, se duse la ... necunoscută veni ca din senin, și iară se prinse lângă dânsul. De astă dată era gătită și mai frumos, avea niște haine de la soare te puteai uita, dar la dânsa, ba. Juca feciorul de împărat și se uita la dânsa ca la un cireș copt. Și de astă dată o ... se întoarse și zise feciorului de împărat: - Iată, pentru dragostea ta, mă lepăd de puterea mea cea măiastră, numai și tu să mă iubești, precum te ...
Constantin Negruzzi - Sobieski și românii
... pustietate! Cum am zis, mergea încet și gânditor. Hatmanii lângă dânsul păzeau tăcere, respectând supărarea sa de care și ei se împărtășeau. — Ce castel e acesta? întrebă Sobiețki când, rădicând capul, zări pe sprinceana dealului, înălțându-se trufașă dinaintea lui, cetățuia Neamțu. Cu bună seamă vrun cuib a talharilor ... a arătat dinaintea lui Sobiețki fără a i se cuceri? N-avem tunuri? Vom lua-o dar cu mâinile. — Numele măriei tale e destul tun, zise Potoțki. Trufia polonului măgulindu-se de această groasă lingușire, fața i se însenină la ideea unei izbânzi atât de lesnicioase și îndată ... urmă cădea în mâinile moldovenilor, carii, fără mai multă judecată, ori îl spânzura, ori îl înțepa. — Osânda sfintei Paraschevii! zise bătrânul. Dar tu cum le-ai aflat aceste toate? — Eu — știți că m-ați trimis la Iași să văd ce mai este. După ce s-au dus leșii ... ce venise de curând și pre care l-am auzit vorbind; și-au schimbat drumul, și vin aici... — La porți, flăcăi! zise bătrânul. Încuieți-le și grămădiți bolovanii pe ziduri. Așezați-vă toți pe la metereze. Să nu zică leahul c-au intrat într-o cetate românească, ca într-o ...