Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE APA
Rezultatele 891 - 900 din aproximativ 970 pentru PE APA.
Ion Luca Caragiale - Din carnetul unui vechi sufleur
... lucru. Într-o seară juca directorul Mihaileanu pe un nobil cavaler rătăcitor. După ce-l omoară vrăjmașii într-o întâlnire, frații de arme îl aduc pe năsălii, îl întind pe catafalc, și amanta vine să-l plângă. Catafalcul era așezat lângă fundal tocmai unde venea gaura tabloului — toate tablourile au câte o mică spărtură ... și-n public. Ce-l împinge demonul pe Iorgu? Pune un ac în vârful unei nuiele, vâră nuiaua pân spartura perdelii și-ncepe să-mboldească pe răposatul cavaler, pe când îl jelea atâta lume adunată cu venerație împrejurul catafalcului. „S-a stins sufletul cel mai generos, s-a oprit ... scrâșnirii: — Cine e? să-l ucid când m-oi scula! Ah! m-a omorât mișelul... ticălosul! Aș! l-a chinuit pe răposatul până s-a lăsat perdeaua... Se scoală-n sfârșit Mihaileanu turbat, aleargă pe scenă, află cine fusese „mișelulâ€� și-i arde lui Iorgu cu sete câteva perechi de palme de-i strămută căpriorii. După aceea mai vine ... țanțoș și plin de „morgăâ€�. Odată se plimbă cu nobila „donaâ€� de Colibrados, ligniți amândoi de foame, pân satul vasalilor lui, și-ntâlnește pe ...
Mihai Eminescu - Să fie sara-n asfințit
... asfinţit Să fie sara-n asfințit de Mihai Eminescu Să fie sara-n asfințit Și noaptea o să înceapă; Răsaie luna liniștit Și tremurând din apă; Și să împrăștie scântei Cărărilor din crânguri, În ploaia florilor de tei Să stăm în umbră singuri. Și capul meu de grije plin De brațul ... îmi prinzi tot gândul, Ca cerul ce privește-n lac Adâncu-i cuprinzându-l. Cu farmecul luminei reci Simțirile străbate-mi: Revarsă liniște de veci Pe
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare și munca-exercițiu
... articolul trecut, în câteva cuvinte, deosebirea între Din nenorocire, e foarte rară această pricepere; cu deosebire acei care reprezintă mai ales munca-exercițiu pricep rău pe reprezentanții muncii creatoare. Și mai ales nu se pricepe că munca creatoare e istovitoare în cel mai mare grad, că ea cere o încordare distrugătoare ... Un tânăr citește poeziile lui Eminescu, e impresionat de ele și, se înțelege, în acest tânăr se naște o dorință de a imita pe Eminescu. Pentru aceasta tânărul nostru începe să recitească, să aprofundeze, să studieze o poezie după alta și se oprește, spre pildă, la una cum e ... buciumul sună cu jale, Turmele-l urc, stele le scapără-n cale, Apele plâng clar izvorând în fântâne; Sub un salcâm, dragă, m-aștepți tu pe mine. Redusă în proză, această strofă înseamnă că iubita așteaptă pe poet sub un salcâm, pe deal, pe care sună buciumul și urcă turmele. Ce poate fi mai simplu? Și pentru aceasta a devenit Eminescu celebru. Pentru ce? Doar că a ... s-a inițiat în arta versificării și a pătruns întrucâtva modul lui Eminescu de a versifica, el se așterne pe ...
... doarme-n miezul zilei, Mocnit, subt arșița de vară; Pustii sunt străzile și mute — Un cimitir într-o Sahară. Iar noi, pîndind mișcarea vremii Pe călendarul din părete, Cătăm la zilele de vară Cum trec de goale și încete, Și-n aerul închis, fierbinte, Ce-l vezi cum tremură în ...
Alexandru Macedonski - Prin selbea-ntunecoasă
... cât îmi place să-mi uit d-această viață! Chiar rătăcind prin selbe să-mi uit că eu respir! Iar numai câteodată din creieri-mi pe față Să se reflecte încă vrun dulce suvenir! Și astfel să trec noaptea prin selbea-ntunecoasă, Nutrindu-mă cu aerul îmbălsămit de flori, Să-mi ...
Gheorghe Asachi - Primăvara (Asachi)
... Dorirea a-și ținti În cugete nesigure, Având toți a muri! Deșerte-s măgulirile Ce trec preste pământ Ca o săgeată repede Pe
Alecu Russo - Amintiri (Russo)
... și ale copilăriei două s-au tipărit în inima mea, verzi și vioaie, crescând iarăși, an câte an, ca mlădițele copacilor; primăvara mi le aduce, pe când dă frunza, pe când fluturii încep a se juca, când trandafirii îmbobociți se deschid, când soarele încă dezmiardă și nu arde, când de pe porumbei pică ninsoarea, mirositoare. Una din ele, zâmbind în cerul trecutului, cine nu o știe? cine nu a avut optsprezece ani, cine nu ... mirosul teilor ce venea de la pădure; moșnegii spuneau de turci și de tătari, de moșul Adam cu barba până în brâu, ce ținea plăghiile pe genunchi, de Ileana Cosânzeana, de frații din lună, de lupte și de năvăliri: vedeam în lună chip de om rănit, culcat pe un pat frumos de scoarțe și de lăicere, și sângele bolborosind îi pica alăturea într-un cuibăr spart; iar pe fratele ucigaș, osândit din porunca lui Dumnezeu, până se va umplea cuibărul, a bea sângele nevinovat ce nu încetează a curge ... într-o zi, Măriuca clăti din cap ca o frunzuliță vântuită, se culcă la piciorul părului, cu ochii la drum, și adormi pentru totdeauna!... II Pe lângă umbra Măriucăi, ...
Gheorghe Asachi - Filozofie naturală
... să nu ceie, Este-odor ce nici o mare, Peru, nici Golconda n-are. Din un râu e mult mai bine A bea apă cristalină Și a zice: Vivat, cine Nimănuia nu s-închină, Decât băuturi străine A le bea din cupă fină; Că, săracă ... Când săgețile ascute, Care nu-mi pătrund nici piele; Dar în pace să vieze Să nu creadă cel ce-o-nvinge, Dacă în cumplite-obeze Pe
Emil Gârleanu - Nucul lui Odobac
... prins, și hotarul a rămas acolo. Așa le merge vorba Odobăceștilor că-s viță de uriași. Și-n adevăr că cine-l vede pe Toader Odobac, pe moșneagul și pe nepotu-său, pe Mitru Odobac, cel mai tânăr și cel din urmă coborâtor din neamul lor, înțelege pentru ce de vorba lor ascultau până mai deunăzi patru sate ... Nu? Hai, grăiește, nu? — Nu. — Atunci de ce să știe alții înaintea mea, care ți-am fost ca tată, că vrei să iei pe Ruja de nevastă? — Moșule! — Din patru sate, pe Ruja ai găsit-o? Pe Ruja tâlharului de Cazacu, pe fata celuia care o furat caii lui tat-tău, de era să-l spânzure colo, de nuc? Băietanul se-ndreptă o dată și vorbi răspicat ... vorbi de-a dreptul: — Ce-am auzit, Rujo? Vrei să-mi fii noră! — Da dumneata nu vrei? — Eu te-ntreb pe tine. — Întreabă-ți pe Mitru. — Înaintea lui Mitru, eu trebuie să știu. — Zău! — Așa. Ruja ridică mâna și dezmierdă pe
... nĂ³stre pÄ•cate. Sunt zadarnice alergăturile luÄ Iuda și minciunile lor și silințele lor de a ne îndupleca să nuÄ maÄ socotim pe EvreÄ deopotrivă cu ceÄ-l’alți străinÄ așezațÄ pe pământul RomânieÄ: legile nĂ³stre sunt bine chizuite și drepte, și nicÄ noÄ nu voim să le schimbăm, nicÄ alțiÄ nu se încumetă a ... orÄ prea gras, dacă e prea puțină, orÄ prea multă umezĂ©lă, căldură orÄ lumină, mai curând orÄ maÄ târziÅ se ‘ncuibă păduchi fie pe scĂ³rța fragedă, fie pe frunzele plăpânde. Slabit de aceștia, pomul prinde mușchÄ, care îl sleiesc și eÄ, și devine în cele din urmă teren favorabil pentru prăsilă de burețÄ ... sÄ•racă vine să i se plângă, căcÄ nu e în lumea acĂ©sta nimic maÄ dulce ce cât pornirea de a ajuta pe alțiÄ și nu e mulțumire maÄ curată de cât să poți mângăia pe semeniÄ tÄ•Ä alinâdule suferințele. Acela, care a ajuns odată să cunĂ³scă mulțumirea acĂ©sta, e mereu însetat de ea și trage ... ...
Mihail Kogălniceanu - Iluzii pierdute. Un întâi amor
... țară. Prin un fenomen neobicinuit în pocita capitalia noastră, societatea aceasta era singură în felul ei. Bărbații nu erau zulari și nu vedeau în fieștecare pe minotaurizatorul lor, cum zice dl. de Balzac, adică, românește, pe împodobitorul capului lor. Tinerii asemenea nu aveau pretenția, ca Don Juan, să găsească în fieștecare femeie sau fată o izbândă a duhului, a ... atingătoare, nimine nu venea la personalități cum îi obiceiul pământului. Damele ca castelanele din veacul de mijloc erau judecătoare și, prin dulcele lor zâmbet, răsplăteau pe acei care se deosebeau mai mult, iar prin reflecțiile lor de bun gust, fine și drepte, înviau societatea. O adunare cât de bine alcătuită să ... din armonie și din razele curcubeului, capricioasă, ră câteodată, bună mai multe ori, o ființă făcută pentru amor, menită a pune în lanțuri pe eroii cei mai neînduplecați, care pentru un zâmbet te face de-ți vinzi viața din astă lume, și partea din rai din cealaltă lume, care ... lipsesc, și la zisele mele dau dovezi așa de lămurite ca de două ori două. Sunt mulți care au necontenit cinstea în gură și palmele pe ...