Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU TREBUIE
Rezultatele 901 - 910 din aproximativ 916 pentru NU TREBUIE.
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor 3
... de brânză ne-a învățat Evangheliia să ertăm pre vrăjmașii noștri, pentru ca să ne iarte și pre noi părintele cel ceresc, să nu facem lucrurile noastre în fățărie, să nu adunăm comori pre pământ, ce comorâle să le adunăm în ceriu, unde nici moliile, nici rugina nu o strică și unde furii nu o sapă nici o fură. Și acĂ©stia, cine din noi le-au făcut? Au trecut acea zi și în carte nimeni nu s-au scris. Zile să vor zidi și nimenea întru dânșii. Au venit Dumineca cea dintâi a postului, întru carĂ© au zis Evangheliia ... clevetit pre Hristos și-l făcea hulitor, pentru căci erta păcatele, zicând: ce grăiaște acesta așa hule? Ni-au învățat Evangheliia să părăsim clevetirile, să nu grăim de rău pre vecinul nostru, să nu-i zicem cuvinte grozave, să nu-l necinstim. Și cine au făcut-o aceasta? Cine și-au oprit limba de rău și buzele lui să nu grăiască vicleșug? Au rămas și într-acea zi cartea nescrisă. Zile să vor zidi și nimenea întru dânșii. Au venit a treia Duminecă ... ...
Miron Costin - De neamul moldovenilor
... mai scurte vacuri, destul de dânsul și atâta, câtÅ poate să zică fiĂ©ștecine că numai lui de această țară i-au fostÅ milă, să nu rămâie întrÅ întunerecul neștiinței, că cĂ©lelalte ce mai suntÅ scrise adăosături de un Simeon Dascalul și al doilea, un Misail Călugărul, nu lĂ©topisețe, ce ocări suntÅ. Care și acĂ©lea nu puțină a doao îndemnare mi-au fostÅ. CâtÅ mi să pare, bine nu știu, că n-am văzut lĂ©topisețul lui Evstratie logofătul, iară cum am înțeles de câțva boieri și mai ales din Niculai Buhuș ce au ... și mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vrĂ©me și cu cetitul cărților a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta și mai frumoasă și mai de folos în toată viiața omului zăbavă decâtÅ cetitul cărților. Cu cetitul cărților cunoaștem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu ... Râmul, în dricul Italiei ieste, a pomeni întăi ne trage rândul. Țara Italiei, de aicea de la noi, dreptÅ spre apusul soarelui ieste, nu așa depărtată de țara noastră, că de la Belgradul carile îl știm mai toți că ieste pe Dunăre, unde cade apa Savei în Dunăre, niguțătorĂ ...
Radu Greceanu - Începătura istoriii vieții luminatului
... VIII - Cum s-au sfătuit domnul cu boiarii, pentru cele multe și peste putință cereri și pohte ale nĂ©mților, care cerea să odihnească, să nu calce țara să o strice 9 Cap. IX - Cum s-au dus prințepul de Baden la Beci și au lăsat în locul lui pre Haizler ... X - Cum s-au rădicat domnul, de la CotrăcĂ©ni cu toată boierimea și cu toată gloata, de s-au tras în jos, ca să nu să împreune cu nĂ©mții 11 Cap. XI - Cum au mersu Haizler ghenărariul însuși de s-au împreunat cu domnul la Drăgănești 12 Cap. XII ... vrednică plată și osînda și-au luat. Într-aceia dar vrĂ©me răposatul Șărban-vodă, tot cele spre ocrotirea și folosul ticăloasii țări socotind, ca nu cîndai țării vreo primejdiie să vie despre nĂ©mți, gătit-au soli ca să trimită la împăratul neamțului anume pre frati-său Iordachie Cantacozino vel ... n-au striinat stăpînirea de vredniciia care au avut, ci cu a sa dumnezeiască pronie iar la aseminea stăpîn o au încredințat, care nu numai cu vredniciia împodobit iaste, ci și cu buna faptă a blîndĂ©ților, pe deplin încoronat iaste, pentru care mă și adeverez că ...
Miron Costin - Letopisețul Țărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace
... Crăiia Leșască, care de care să cuprindză țara, să fie suptÅ ascultarea sa. (Domnilor de ArdealÅ dzicem crai ungurești; eu să le dau acestÅ nume nu pociÅ, că ei crai nu sintÅ, ce direpți domni sau cnĂ©dzi. Iară și Ardealul tot de Crăiia Ungurească au fostÅ și tot o țară, ce după ce au ruptÅ ... cei tătărăști. Năvăliia tătarîi cu toată oastea asupra lĂ©șilor, ce lĂ©șii sta neclătiți și din băști da tunurile. Dosul iarăș să le ia, nu putea tătarîi de tabără și așea au stătut războiul într-acea dzi, toată dziua. Zac. 10. A doa dzi, socotindÅ hanul cu meșterșug ... iară încet, sprijenindu-să de năvala tătarîlor, au venit iară la loc între băști, că trimisesă Zamoyschii totdeauna trîmbițele să dzică de întorsÅ. Zac. 11. Nu dormiè Ieremiia-vodă, ce, de ave și în leși nedejde, iară dindată au agiunsÅ la hanul și de atuncea cĂ©le 7 sate de țară ... dea din an în an daruri și cîte...
Alexandru Vlahuță - România pitorească
... Ici apa se scufundă, bolborosind, ca suptă de gura unei vâltori, colo se umflă, se burdusește și urlă făcând clăbuci, bătându-se de stânci cari nu se văd. Vaporul merge mai încet, mai cu pază. Patru oameni stau la roata de la cârmă; amândoi comandanții sunt pe punte, în picioare, cu ... curioase își mai ridică, din desișul verde, capetele pleșuve, ca și cum ar vrea să mai privească o dată la potopul acesta călător, căruia nimic nu i-a putut sta împotrivă. TURNU-SEVERIN De la Vârciorova malurile se pleacă și se netezesc. Întinse ogoare de porumb înverzesc zariștea. Linia ... de argint. Toate parcă se pregătesc să treacă din lumea realității în lumea basmelor. OSTROVUL MARE. RUINI E noapte, — o noapte caldă, adâncă, liniștită. Nu se mai aude decât respirarea puternică a mașinei și fâșiitul somnoros al apei. Luminile întârziate ale satelor clipesc, ca niște licurici, printre crengile ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Zobie
... geniul și prostia stăpânesc. Aici numai pătrunderea fără seamăn și neghiobia fără pic de înțeles pot prididi. A stăpâni sau a nu înțelege e singurul mijloc de-a nu suferi. A pricepe tot sau a nu te sinchisi de nimic, aceasta e singura taină a vieții. * * * Pe zăblăul verde al platoului Bughea, bubat de mușuroaie și întins ca o ... hartanele zăbunului, opintindu-se să-l dea pe spate. Gușatul se învârti în loc, ridică ciomagul și căscă gura, încât i se văzu omușorul. Dar nu putu bâlbâi nimic. Se umflă în gât. Gușa sa roșie îngălbeni, și tot sângele îi năvăli în obrajii veșteziți. Se împletici, oftă și plecă plângând ... care leagănă un copil mic și ululuie ca să-l adoarmă. Cercă să fugă, strângând pe Mirea de mână, dar se opri, temându-se să nu cadă. Și începu a-și bate piciorul drept. — Lasă-l, nea Zobie, îngână Mirea, ce-ai cu el? Ajunseră, în sfârșit, cu ... are omul să se miște de voi! — La o parte, că v-arunc troaca asta în spinare! Așa-i primiră și negustorii. Bietul Zobie ...
Dimitrie Anghel - Fluturul morții
... vederea întregirii operei lui începute. Acum bucuria ce-o avea de-a umbla singur i-au luat-o anii mulți, și cum puterile nu-l mai ajutau, el a insuflat-o copiilor, și, în timp ce clasează, aleargă ei pentru dînsul, aducîndu-i prada culeasă. Fiecare zi ... de o povară, și atunci, un albăstrel își întinde aripele și zboară tulburat, ca un gînd ascuns din cuprinsul floarei. Ar veni la loc, și nu cutează. Nehotărît stă o secundă în aer, ca o frîntură de senin, apoi fulgeră și se mistuie în cuprinsul albastru. Din cuibul unei gherghine, o ... a fi privit atîta strălucire, de la un timp, bătrînul își lăsă cartea din mînă și privi trist, gîndindu-se că poate în curînd va trebui să plece aiurea, și colecțiile lui se vor risipi fără să-și fi putut isprăvi lucrarea de atîția ani începută. O slăbiciune îl cuprinse, și ... și-ar fi întins aripile spre alte lumi, unde e mai adînc somnul și mai netulburată hodina. Dar într-o zi rîsetele clare ale copiilor nu mai răsunară în grădină, și bătrînul cu barba lui albă, tăiată ca dintr-un giulgiu, ...
Alexandru Odobescu - Doamna Chiajna
... râzând: – Aolău! vai de biată moșie, dac-o fi să-i meargă toată seama șoldâș, ca Făt-Frumos ăl ghebos! Dar tacă-ți gura, nu vorbi de pomană, jupaniță, că doar nu vom rămânea, sărac de noi, râsul lumii, că adică nu s-a mai aflat dintre noi altul mai vrednic de domnie decât ăst pitic slut și șchiop! Râseră boierii cu hohote; dar Chiajna ... ea, iată cârja ce-i va sprijini betegia, și iată paloșul ce-l va înălța cu capul mai pre sus de toate capetele voastre! Dar nu plătiți vorba ce o pierd cu voi. Pe ei, copii! strigă îndreptându-se către lefegii, și întorcându-se la preoți: Sfințiile-voastre, urmați-vă datoria ... de pe obraz și, pentru întâia oară, inima-i simți, la vederea unei necunoscute, fiorii ce dă primejdia unei ființe iubite. Niciodată până atunci el nu văzuse așa fragede și dulci trăsuri în luptă cu suferința; niciodată sufletu-i nu se umpluse de o mai vie și mai îndoioasă îngrijare pentru o viață scumpă și dorită. Sta îngenuncheat și cuprins ca de un farmec dinaintea ... ...
Vasile Alecsandri - Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri
... bine colorate, care formau un soi de muzeu demn de a fi vizitat; iar generația actuală, a cărei cunoștință de trecut nu se întinde peste limitele celor din urmă treizeci de ani, ar găsi în el multe subiecte de studiu atrăgător și folositor... Câte romane, câte piese ... plăcere de a rechema la viață acele umbre care din zi în zi se afundă mai mult în pustiul uitării și al nepăsării. Nu mai puțin sunt convins că volumul tău va procura o deplină satisfacere persoanelor inteligente ce-l vor citi din scoarță în scoarță și vor fi ... intelectuale, îți mulțumesc cu sinceritate pentru corespondența ta îmbelșugată. Totodată însă mă îngân cu ademenitoarea speranță că vei da un frate gemene volumului tău, dacă nu mai mulți. Tu ai încă un tezaur de suvenire care foiesc în capul tău cu dor de a ieși afară, precum se bat ... în insula Samos în calitate de bei, guvernator acestei insule, și călătoriile tale prin Asia Mică. Din acea epocă a vieții tale eu nu-mi aduc aminte decât unele trăsături povestite mie de veselul nostru amic, răposatul locotenent de marină Laurent, care a primit ospăț în casa ...
Mihai Eminescu - În vremi demult trecute...
... lumea cum vor ei. Nainte de a pune pe brunele lui plete Coroana mea de aur  eu voi ca să-l încerc. Nu voi ca să se lase plăcerilor șirete Ce strâng în lanț de roze a cugetărei cerc; Nu voi ca lumea asta cu visuri să-l îmbete, Căci cei mai mulți din oameni după nimic alerg  Să vadă-n cartea lumii un ... pe fiul meu să-nvețe Cari cărări a vieții-s deșarte, cari mărețe. Dar el din a lui munte în veci nu se coboară, Căci nu vrea ca să piardă din ochi a lumei căi. Ca nu cumva măsura, cu care el măsoară, În lipsa-i să se schimbe... și el, întors din văi, Silit ca să înceapă din începutu-i iară ... i rău ori de e bun, Căci nu vrea să mai vadă cum a văzut odată Că cete rele d-îngeri la glas nu se supun, Că cerul îl răscoală cu mintea turburată Pân- ce trăsniți se prăvăl în caosul străbun; De-aceea-în om ce naște, din îngeri ...
Mihai Eminescu - Povestea magului călător în stele
... cum vor ei. « Nainte de a pune pe brunele lui plete Coroana mea de aur, — eu voiu ca să-l încerc. Nu voi ca să se lase plăcerilor șirete Ce strâng în lanț de roze a cugetărei cerc; Nu voiu ca lumea asta cu visuri să-l îmbete, Căci cei mai mulți din oameni după nimic alerg— Să vadă 'n cartea lumii un înțeles ... fiul meu să 'nvețe Cari cărări a vieți-s deșarte, cari mărețe. «Dar el din a lui munte în veci nu se coboară, Căci nu vrea ca să piardă din ochi a lumei căi, Ca nu cumva măsura, cu care el măsoară În lipsa-i să se schimbe... și el, întors din văi, Silit ca să înceapă din începutu-i iar ... flacără mică Cu raze ce taie 'ntunerecul larg. În van la picioare-i fug râuri spumate Și stâncele rupte în cale-i s'ațin, Nimic nu-i în stare s'oprească v'odată: Cu pasul lui sigur prin râuri înnoată, Se 'ndreaptă spre țelul cel mic și senin. Stejarii cei rupți ... ...